Cunoscută și ca ”Sfânta Vineri”, Sfânta Cuvioasa Parascheva este considerată stăpână peste lumea femeilor, dar și apărătoarea călătorilor, păsărilor și animalelor. Se spune că alină suferința, îi mângâie pe cei intristați și-i izbăvește pe cei deznadăjduiți. În ziua de 14 octombrie, când este sărbătorită Sfânta Parascheva, se mai spune că nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce, informează ziarul Alba24.ro.

Foarte populară în rândul românilor, Sfânta Parascheva provine din cultul zeiței romane Venera (latinescul „venere“ înseamnă „ziua săptămânii dedicată lui Venus“), zeița frumuseții și a dragostei. Întrucât vestea despre minunile Sf. Parascheva se răspandise în toată țara, ea a fost numită Vinerea Mare de toamnă sau Vinerea celor 12 vineri. De altfel, onomasticul grec „paraskevi“ înseamna „a cincea zi a săptămânii, vineri“. Sfânta Vineri era considerata stăpână peste lumea femeilor, îndeletnicirile acestora (cusutul, torsul, țesutul) fiind controlate de ea. Considerată apărătoarea călătorilor, păsărilor și animalelor, ea dăruia și frumusețe fetelor care o ascultau. În cinstea Sfintei Vineri, femeile nu torceau, nu spălau rufe și nu făceau pâine vinerea, pentru a nu fi orbite și lăsate vaduve (Sfânta fiind vaduvă). Mai erau interzise spălatul pe cap, împrumutatul din casă și petrecerile.

Vezi și MESAJE de Sfinţii Arhangheli MIHAIL și GAVRIL 2019. Felicitări și urări pentru oameni dragi. Colegi, rude, prieteni

Sfânta Parascheva s-a nascut la începutul secolului al XI-lea, în satul Epivat, nu departe de Constantinopol, din părinți bogați și binecredincioși. La vârsta de 10 ani, auzind în biserică cuvintele „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34), răspunde imediat îndemnului și își schimbă hainele cu îmbrăcămintea unui cerșetor.

Decide să-și părăsească părinții pentru Hristos, înainte de a împlini 20 de ani. Ajunge la Constantinopol, unde ia învățătura unor călugări, cu viața duhovnicească. La sfatul acestora, merge la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va sta cinci ani. De aici a pleacă spre Țara Sfântă, în dorința de a-și petrece restul vieții în aceste locuri. După ce vede Ierusalimul, se stabilește într-o mănăstire de călugărițe în pustiul Iordanului.

Se spune că, într-o noapte, la vârsta de 25 de ani, un înger i-a spus în vis că trebuie să se reîntoarcă în locurile părintești. Parascheva revine în Epivat fără să spună cuiva cine este și de unde vine. După alți doi ani de nevoință, la vârsta de 27 de ani, trece la cele veșnice. A fost îngropată ca o străină, aproape de mare.

După câțiva ani, valurile au adus la țărm trupul neînsuflețit al unui marinar. Un sihastru care viețuia în acele locuri i-a rugat pe câțiva creștini să-l îngroape. Aceștia, în timp ce săpau, au descoperit un trup neputrezit. Nu au dat importanță acestui lucru și au pus alături de el și trupul marinarului.

Dar în noaptea următoare, unuia dintre creștinii care săpaseră groapa, cu numele Gheorghe, i s-a arătat în vis Cuvioasa Parascheva și i-a poruncit să ia trupul ei și să-l așeze la loc de cinste. Astfel, trupul Sfintei Parascheva a fost dus în biserica „Sfinților Apostoli” din Kallicrateia, scrie crestinortodox.ro.

Moaștele Sfintei Parascheva

Moaștele Sfintei Parascheva au ajuns în țara noastră în anul 1641, după ce au fost prezente în mai multe locuri. Au fost așezate pe 13 iunie 1641 în biserica „Sfinții Trei Ierarhi”, din Iasi. În anul 1884, când biserica mănăstirii intră într-un proces de consolidare, sfintele moaște ajung în paraclisul mănăstirii, iar peste câțiva ani în Catedrala mitropolitană din Iași.

În martie 1944, sunt duse la Mănăstirea Ciorogârla de lângă București, din cauza ofensivei sovietice în Moldova. Pe 27 octombrie 1944, moaștele au fost așezate lângă cele ale Sfântului Dimitrie Basarabov în catedrala din București și readuse în Catedrala mitropolitană din Iași, pe 26 noiembrie 1944.

Moaştele Sfintei Cuvioasa Parascheva nu sunt intacte in racla la care milioane de credinciosi s-au inchinat si se inchina de-a lungul anilor la Catedrala Mitropolitana din Iasi. Din trupul Sfintei s-au luat de la inceput talpile, care au ramas la Patriarhia Ecumenica din Constantinopol si care se afla in prezent la Biserica „Sfintii Imparati Constantin si Elena”, din Istanbul.

Dupa cum a confirmat si Mitropolia Moldovei si a Bucovinei, Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva se afla la Iasi din anul 1641 si inca de la inceput au fost sigilate de domnitorul Vasile Lupu si de Mitropolitul Varlaam, nefiind deschise niciodata de atunci. Tot atunci s-a pus si un blestem prin care sunt afurisiti (blestemati) cei care ar indrazni sa instraineze fragmente din Sfintele Moaste. „Aceasta interdictie ramane neschimbata”, a precizat Mitropolia Moldovei.

De la sosirea lor, Moastele au fost protejate de blestem, iar calugarii Catedralei spun ca acestea se afla intr-un giulgiu in care au fost infasurate de cand au fost aduse, scrie crestinortodox.ro. Acest giulgiu este dintr-o panza de in, ros de trecerea anilor, si care are inscris pe el, ca un sigiliu, blestemul lui Vasile Lupu si al Mitropolitului Varlaam: „Blestemat sa fie cel care va imprastia vreodata Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva”.

De Sfânta Parascheva se poate prezice vremea: dacă ziua de 14 octombrie este frumoasă sau mohorâtă, tot aşa vor fi şi celelalte sărbători de peste an.

Dacă zilele de toamnă de până acum nu au fost ploioase, este semn că iarna se va lăsa curând.

De Sfânta Parascheva, încep pregătirile pentru iarnă şi se obişnuieşte să se cumpere cojoace şi pături.

De Sfânta Parascheva nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce şi nu se mănâncă de dulce.

La ţară, bătrânii nu făceau nici focul de Sfânta Parascheva pentru a nu atrage nenorocul asupra casei.

Nu se lucrează, nu se spală şi nici nu se coase, altfel te alegi cu negi la mână sau cu boli de ochi și de cap. Potrivit credinţelor populare, fetele care cos și spală în această zi rămân nemăritate. Fetele ţineau la această superstiţie pentru a rămâne cinstite, iar bătrânii, pentru belşug.

Sfânta Parascheva apare în vise şi împărtăşeşte leacuri populare celor bolnavi sau îi atinge cu toiagul pe cei care nu respectă avertismentele ei.

De Sfânta Parascheva se dă de pomană pentru adormiți.

În ziua de sărbătoare nu se mănâncă fructe închse la culoare și pepene roșu, căci ele amintesc de sacrificiul martiric.

De Sfânta Parascheva se fac rugăciuni către aceasta și Sfintele Moaște pentru o viață mai curată și mai bună.

Părintele Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, afirma într-o predică: ”O citire sau o ascultare atenta a Acatistului ei ne arata in ce fel este ea „mult folositoare”‘.

Sfânta Cuvioasa Parascheva alina suferinta, mangaie pe cei intristati, izbaveste pe cei deznadajduiti (Icos 1). Sfânta Cuvioasa Parascheva ocroteste si izbaveste de boli, de spaima si de pagube (Icos 6).

surse:  crestinortodox.ro, Alba24.ro