Connect with us

ACTUALITATE

27 octombrie: Sfântul Dimitrie Cel Nou. Sărbătoare marcată cu Cruce Roșie în Calendarul Creștin Ortodox

Publicat

Calendar Creștin Ortodox. Sărbătoare 27 octombrie – Cruce Roșie. Pe data de 27 ocotombrie, este prăznuit Sfântul Cuvios Dimitrie Basarabov. Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou (Basarabov) este sfântul ocrotitor al Bucureștilor. S-a născut în secolul al XIII-lea (după alte surse, in sec al XV-lea, iar dupa sinxarele Bisericii bulgare, in sec al XVII-lea) în satul Basarabovo din Bulgaria.

Se crede că inițial a fost păstor, pentru ca mai târziu să îmbrace haina monahală la o mănăstire situată nu departe de satul natal. Moaștele sfântului au fost depuse la biserica din Dealul Mitropoliei din București în secolul al XVIII-lea. Biserica Ortodoxă Română și cea Bulgară îl prăznuiesc la data de 27 octombrie.

 Tradiţia spune că înainte de a muri, s-a aşezat singur între două lespezi de piatră, ca într-un sicriu, fiind acoperit în timp de apele raului, scrie crestinortodox.ro.

Moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie Basarabov au rămas multă vreme sub ape, până când i s-a arătat unei copile: „Dacă părinţii tăi mă vor scoate din apă, eu te voi tămădui”.

Moaştele Cuviosului Dimitrie au fost duse în biserica din Basarabi. Au stat în această biserică până în timpul războiului ruso-turc (1768-1774), când generalul rus Petru Salticov a luat moaștele şi i le-a dăruit poporului român. Moaștele au fot aşezate în actuala catedrala patriarhală din Bucureşti.

Pe 27 octombrie, de Sfântul Dimitrie cel Nou, credincioșii oferă bătrânilor singuri și neajutoraţi mere sau struguri, nuci şi miere.

Icoana Cuviosului Dimitrie cel Nou ar trebui să fie pusă pe masa de sărbătoare dacă în familie nu există niciun membru pe care să îl cheme Dumitru. Acest obicei aduce armonie, sănătate şi spor în case.

Cu vremea, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena au încetat a mai fi patronii Bucureştiului, luându-le locul Sfântul Cuvios Dimitrie, un smerit monah din secolul al XIII-lea, trăitor la sudul Dunării, ale cărui moaşte au fost aşezate în Catedrala Mitropoliei la 13 iulie 1774, sub păstorirea mitropolitului Grigorie al II-lea (1760-1787), în timpul ocupaţiei ruseşti a Ţării Româneşti (1769-1774).

Se presupune că el a trăit pe vremea dinastiei româneşti a Asăneştilor sau cel mai târziu pe vremea Cruciadei a IV-a (1204-1261). Peste câteva sute de ani, pe timpul stăpânirii turceşti în Peninsula Balcanică, moaştele sale neputrezite au fost descoperite în albia râului Lom şi duse în satul Basarabov, din dreapta Dunării, vizavi de oraşul Giurgiu.

Auzind despre această descoperire, domnul creştin al Ţării Româneşti a trimis meşteri şi bani şi au ridicat acolo o biserică, în care au fost aşezate moaştele Sfântului. În vremea războiului ruso-turc din 1769-1774, generalul rus Petru Saltacov a trecut Dunărea, călcând Rusciucul şi o serie de sate, între care şi Basarabov.

Găsind moaştele Sfântului Dimitrie, generalul evlavios le-a ridicat şi le-a adus la Bucureşti, în Catedrala Mitropoliei, cu gândul de a le duce în Rusia, dar la rugămintea bogatului şi influentului boier român Hagi Dimitrie, de a nu înstrăina sfintele moaşte, generalul rus s-a înduplecat şi le-a lăsat închinătorilor de aici.

surse: Wikipedia, creștinortodox.ro (foto)

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

Analiză: Românii vor plăti sub 18 euro pentru meniul de la masa de Crăciun

Publicat

mancare craciun masa traditionala

Românii vor plăti cel mai puțin pentru mâncarea tradițională de Crăciun, adică echivalentul a mai puțin de 18 euro.

În contrast, francezii se află în fruntea listei cu o notă de plată de 81,79 euro pentru aceleași produse festivă, potrivit unui studiu publicat joi, citat de Agerpres.

Conform eToro, care a analizat preţurile din supermarketurile locale ale preparatelor tradiţionale de Crăciun, o masă de sărbători tipic românească, cu sarmale, mămăligă şi garnituri tradiţionale, cum ar fi smântână şi ardei iute, ar costa o familie de patru persoane mai puţin de 18 euro.

În acelaşi timp, o masă tipic franţuzească, cu curcan umplut, alături de ficat, castane şi ouă, va costa 81,70 euro pentru o familie de patru persoane, iar 5 kg de curcan costă peste 65 de euro.

În timp ce familiile franceze vor avea cea mai scumpă cină de Crăciun, alte câteva ţări au înregistrat creşteri semnificative ale preţurilor faţă de anul trecut.

În România, preţurile cărnii de porc şi de vită au crescut cu aproximativ 13%

Astfel, o cină de Crăciun tipic daneză, cu friptură de porc la cuptor, servită cu cartofi, ceapă şi varză roşie, este cu 25% mai scumpă în 2023 faţă de anul trecut, timp în care o masă festivă clasică spaniolă, cu curcan şi garnituri, a crescut cu 24%, până la 75,30 de euro.

Analiza de specialitate relevă faptul că ingredientele din coşul de cumpărături de Crăciun care au înregistrat cea mai mare inflaţie a preţurilor de anul trecut includ carnea de porc în Danemarca (+46%), uleiul de măsline în Spania (+30%) şi carnea de pui în Australia (+40%).

În România, preţurile cărnii de porc şi de vită au crescut cu aproximativ 13%, de la an la an, iar alte ingrediente tipice şi-au văzut preţurile reduse, cum ar fi: mălaiul (-11%) şi uleiul vegetal (-25%).

„Curcanul la cuptor tinde să reprezinte cea mai mare parte din costul mesei de Crăciun pentru ţările care îl consumă.

Cu toate acestea, spre deosebire de anul trecut, costurile cărnii de curcan în Europa s-au stabilizat în 2023, în timp ce în SUA, costul a scăzut de fapt faţă de preţurile din 2022, contribuind la reducerea cu 9% a costului cinei de Crăciun pentru o familie americană de patru persoane”, notează sursa citată.

Cu puţin peste România, gospodăriile din Marea Britanie vor avea parte de a doua cea mai ieftină cină de Crăciun dintre ţările incluse în studiu (un curcan la cuptor tipic cu garnituri obişnuite va costa 24,80 de euro pentru o familie de patru persoane).

Inflaţia preţurilor la alimente a crescut vertiginos la nivel global în acest an

În acelaşi timp, inflaţia preţurilor la alimente a crescut vertiginos la nivel global în acest an, ultima cifră a inflaţiei alimentare din UE fiind de 9,1%, cea din România de 8,7%, în timp ce în Marea Britanie este de 10,1%, iar cea din SUA este mult mai mică, de 3,3%.

Datele au fost colectate în luna noiembrie 2023 din 12 ţări, de pe trei continente, în care eToro are analişti sau echipe pe teren.

Costurile luate în calcul s-au bazat pe o cină tradiţională de Crăciun, pentru o familie de patru persoane, cu ingrediente procurate de la un lanţ de supermarketuri local de top.

eToro este o platformă socială de tranzacţionare şi investiţii care le permite utilizatorilor să îşi dezvolte cunoştinţele şi veniturile ca parte a unei comunităţi globale de investitori.

Compania a fost fondată în anul 2007 cu misiunea de a deschide pieţele globale pentru ca toţi cei interesaţi să poată tranzacţiona şi investi într-un mod simplu şi transparent.

Citește mai departe

ACTUALITATE

România și alte două țări, cea mai mare creştere economică anuală din UE, în trimestrul 3

Publicat

1700630164 euro pixabay e1656523156731.jpg
Arhivă foto

În trimestrul trei al anului 2023, Produsul Intern Brut a înregistrat o stabilitate atât în Uniunea Europeană, cât și în zona euro, comparativ cu aceeași perioadă din 2022.

Această situație a intervenit după o creștere de 0,5% în UE și de 0,6% în zona euro în intervalul aprilie-iunie 2023, conform datelor publicate joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În rândul statelor membre UE, cel mai semnificativ avans s-a înregistrat în Malta (7,1%), Croaţia (3%) şi România (2,9%), în trimestrul trei din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, iar cel mai semnificativ declin în Irlanda (minus 5,4%) şi Estonia (minus 4%).

PIB-ul SUA a crescut cu 1,3% în trimestrul trei din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, şi cu 3% în ritm anual.

Datele Eurostat arată că economia UE a rămas stabilă şi cea a zonei euro a scăzut cu 0,1% în trimestrul trei din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, când s-a înregistrat o creştere de 0,1% atât în UE, cât şi în zona euro.

În rândul statelor membre UE, cel mai semnificativ avans anual în perioada iulie – septembrie 2023 s-a înregistrat Malta (2,4%), Polonia (1,5%), Cipru (1,1%), România şi Ungaria (ambele cu 0,9%), iar cel mai semnificativ declin în Irlanda (minus 1,9%), Estonia (minus 1,3%) şi Finlanda (minus 0,9%). Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Rusia: Consiliul Federaţiei a stabilit data alegerilor prezidenţiale pentru 17 martie 2024

Publicat

ambasadorul rus la washington acuză că dronele sua adună informații

Consiliul Federației, camera superioară a parlamentului rus, a anunțat joi că alegerile prezidențiale în Federația Rusă vor avea loc pe 17 martie 2024. Această decizie a fost comunicată în cadrul unei ședințe transmise în direct de televiziunea publică rusă, conform informațiilor furnizate de AFP și Reuters.

Decizia a fost adoptată cu unanimitate, primind 162 de voturi.

”Prin această decizie lansăm practic începutul campaniei prezidenţiale”, a reacţionat preşedinta Consiliului Federaţiei, Valentina Matvienko. Ea a adăugat că pentru prima dată vor lua parte la vot locuitorii unor părţi anexate ilegal de Rusia din regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson.

În urma acestei hotărâri, este de aşteptat un anunţ al preşedintelui Vladimir Putin că va candida pentru un nou mandat de şase ani.

În vârstă de 71 de ani, Putin a deţinut funcţia de preşedinte sau pe cea de prim-ministru începând cu ultima zi din 1999, când Boris Elţîn a demisionat.

Liderul actual de la Kremlin nu are un rival care să reprezinte o provocare reală în alegeri.

Cel mai cunoscut opozant politic rus, Aleksei Navalnîi, se află într-o colonie penitenciară pentru executarea unei pedepse de peste 30 de ani de închisoare. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Economia României a urcat, în primele nouă luni, cu 1,4% pe seria brută şi cu 2,2% pe seria ajustată sezonier

Publicat

1698564091 bani lei pixabay e1663503847879.jpg
sursa foto: pixabay.com

În primele nouă luni ale anului curent, economia României a înregistrat o creștere de 1,4% pe seria brută și de 2,2% pe seria ajustată sezonier, în comparație cu aceeași perioadă din 2022.

De asemenea, în trimestrul III, conform datelor provizorii publicate joi de către Institutul Național de Statistică (INS), Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere reală de 0,9% față de trimestrul precedent.

Conform INS, Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2023 a fost de 402,678 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de trimestrul II 2023 şi cu 2,9% faţă de trimestrul III 2022.

Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023 a fost de 1.185,324 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,2% faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2022.

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2023 a fost de 434,502 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,1% faţă de trimestrul III 2022.

Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023 a fost de 1.130,268 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,4% faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2022.

Pe categorii de resurse, la creşterea PIB, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023 faţă de perioada similară din 2022, contribuţii pozitive mai importante au avut următoarele ramuri:

  • agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,3%), cu o pondere de 5,9% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a crescut cu 5,0%;
  • construcţiile (+0,3%), cu o pondere de 4,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,4%;
  • informaţiile şi comunicaţiile (+0,3%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,6%;
  • comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,2%), cu o pondere de 18,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,2%;
  • tranzacţiile imobiliare (+0,2%) cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,0%;
  • activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,2%) cu o pondere de 7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,4%;
  • activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,2%) cu o pondere de 2,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,5%;
  • administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,1%) cu o pondere de 13,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,0%

O contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o impozitele nete pe produs (+0,2%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 2,2%.

Industria a avut o contribuţie negativă (-0,6%), cu o pondere de 21,0% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu 2,7%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 2,8% contribuind cu +1,7% la creşterea PIB; consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice al cărei volum s-a majorat cu 6,9% contribuind cu +0,7% la creşterea PIB; formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 10,7% contribuind cu +2,8% la creşterea PIB.

Un impact pozitiv la creşterea PIB a fost înregistrat de exportul net (+1,3%), consecinţă a scăderii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 0,6% corelată cu o reducere mai pronunţată a volumului importurilor de bunuri şi servicii (-3,2%). Agerpres

Citește mai departe