Fiecare zi este specială şi merită celebrată, mai ales atunci când există motive în plus în calendar. Fie că este vorba despre sărbători cunoscute în toată lumea, sau de ocazii mai puţin ştiute, în orice zi a anului există cel puţin o sărbătoare demnă de atenţie, ce oferă un motiv în plus atât de amuzament, cât şi de extindere a ariei de cunoaştere sau de sporire a gradului de conştientizare.

Pentru a ne bucura pe deplin de fiecare zi a anului, ne lăsăm inspiraţi şi de unul dintre celebrele dialoguri ale îndrăgitelor personaje ale lumii de basm create de scriitorul britanic A.A. Milne în urmă cu puţin peste un secol, în cartea sa pentru copii „Winnie-the-Pooh”: „- What day is it?, asked Pooh. – It’s today, squeaked Piglet. – My favorite day, said Pooh” (” – Ce zi este?, întrebă Pooh. – Este astăzi, guiţă Piglet. – Ziua mea favorită, spuse Pooh”).

Aşadar, ziua de astăzi cu unele dintre sărbătorile ei ar putea fi ziua preferată a multora dintre noi.

Ziua mesajelor plictisitoare pe robotul telefonic

Mesajele de pe robotul telefonic au tendinţa să fie puţin plictisitoare, de la cele implicite ale reţelelor de telefonie la clasicul ”Îmi pare rău, John nu este acasă în acest moment… Vă rog lăsaţi un mesaj după semnalul sonor”.

Celebrată pe 30 ianuarie Ziua mesajelor plictisitoare pe robotul telefonic (#InaneAnsweringMessageDay) este un îndemn la a deveni creativi şi amuzanţi, creând mesaje mai puţin convenţionale.

Ziua se sărbătoreşte din 2001 şi a luat naştere la iniţiativa lui Thomas & Ruth Roy, administratorii site-ului Wellcatt.com.

Ziua croasantului

Fraged şi cremos, deliciosul croasant este celebrat pe 30 ianuarie.

Deşi detaliile sunt puţin neclare, legenda croasantului începe în 1683, când Imperiul Otoman a pornit asediul împotriva oraşului Viena. După ce toate încercările turcilor de a cuceri oraşul au eşuat, aceştia au decis să recurgă la soluţia unor tuneluri. Brutarii vienezi, care munceau în depozite subterane, au auzit sunetul săpăturilor şi au alertat armata astfel încât asediul să poată fi dejucat. Drept răsplată pentru vigilenţa lor, brutarii au primit onoruri şi mulţumiri pentru contribuţia la înfrângerea turcilor. În semn de celebrare, brutarii au copt pâinea sub formă de semilună, simbolul Imperiului Otoman. Ulterior, a devenit un obicei de a servi cafea alături de un produs de patiserie sub formă de semilună.

Deşi oamenii au tendinţa să creadă că croasantul este un produs de patiserie franţuzească, forma acestui desert are de fapt origini austriece şi nu a ajuns în brutăriile franţuzeşti decât mai târziu, când reţeta a fost modificată folosind aluat-foietaj.

Potrivit legendei, o sută de ani mai târziu, Maria Antoaneta a fost cea care a adus acest produs de patiserie în Franţa, unde a primit denumirea de „croissant”. În jurul anului 1837, la Paris s-a deschis Boulangerie Viennoise, aparţinând inventatorului şi antreprenorului austriac August Zang. Brutăria a funcţionat doar doi ani, dar impactul său a fost major întrucât a fost responsabilă pentru introducerea ”kipferl”, care în cele din urmă devine croasantul. Abia în anii 1920, croasantul a devenit o opţiune standard în patiseriile franţuzeşti. De atunci, acest desert delicios a devenit un alt simbol al Franţei alături de baghetă şi de beretă.

Consumul din abundenţă al acestui desert delicios este cea mai bună modalitate de a celebra Ziua croasantului (#CroissantDay). AGERPRES