Connect with us

ACTUALITATE

60 de artişti din toată lumea, prezenți la Gărâna Jazz Festival 2019 – Caraș-Severin. Vezi programul

Publicat



garana jazz

Un număr de 60 de artişti din toată lumea vor aduce 20 dintre cele mai noi proiecte din jazzul mondial pe cele trei scene ale festivalului Gărâna Jazz Festival, care se deschide joi seara şi se desfăşoară până la sfârşitul acestei săptămâni.

„Gărâna, satul dintre munţi, redevine pentru patru zile capitala jazzului. Prietenii vechi şi noi ai festivalului, iubitorii de muzică bună sunt aşteptaţi să se bucure, deopotrivă, de concerte, de drumeţii, de mountain biking şi de gastronomia locală. (…) Gărâna Jazz Festival 2019 prezintă în deschiderea sa, concertul extraordinar Jan Garbarek Group feat. Trilok Gurtu. Celebrul saxofonistul norvegian Jan Garbarek se întoarce pe scena festivalului după 12 ani, împreună cu trei muzicieni de cea mai înaltă clasă: percuţionistul indian Trilok Gurtu, compozitorul german Rainer Bruninghaus şi chitaristul brazilian Yuri Daniel. (…) Cea mai frumoasă, lirică, expresivă şi emoţionantă muzică se va auzi în Poiana Lupului, după ora 20,00”, au transmis organizatorii.

Vineri, 12 iulie, sunt programate cinci concerte. A doua zi de jazz va începe dimineaţa târziu, la ora 11,00, în satul Văliug. După ora 19,00, în Poiana Lupului, vor deschide şi închide seara alţi reprezentanţi de marcă ai jazzului românesc, precum Horea Crişovan & JazzyBIT şi Petre Ionuţescu & Daniel Dorobanţu.

Invitaţii internaţionali ai serii sunt oaspeţi ce revin în festival cu proiecte noi şi interesante, afirmă organizatorii. Giovanni Guidi, pe care publicul festivalului l-a putut asculta cu prilejul concertului Enrico Rava – Tomasz Stanko Quintet din 2017, îşi va prezenta propriul quintet format din muzicienii Thomas Morgan la contrabas, Joao Lobo la tobe, Francesco Bearzatti la saxofon şi Roberto Cecchetto la chitară. Giovanni Guidi Quintet va interpreta piese de pe noul album „Avec Le Temps”.

Potrivit organizatorilor, Per Mathisen – The Bass Viking revine cu aceeaşi pasiune şi bucurie de a cânta, de această dată în proiectul Mathisen / Robin / Borlai, un trio din care fac parte Ruggero Robin la chitară şi Gergo Borlai la baterie.

Ziua a treia va începe la ora 11,00, pe scena de la Biserica Catolică din Văliug, cu muzicianul clujean Rodion GA. La Hanul „La Răscruce”, de la ora 14,00, două noi proiecte româneşti vor putea fi audiate în cadrul Romanian Jazz Meeting. Afrodizzy, compus din cântăreaţa Luiza Zan şi chitaristul Iulian Pavelescu, invită publicul să experimenteze buna-dispoziţie şi optimismul prin intermediul muzicii, iar Cătălin Milea Group va susţine un concert tribut adus unuia dintre grupurile cele mai iubite, sub titulatura Jazz on Pink Floyd.

Sezonul România-Franţa 2019 şi Gărâna Jazz Festival prezintă, pe scena mare, de la ora 19,00, trei proiecte ale unor muzicieni francezi ce şi-au pus amprenta asupra calităţii jazzului francez contemporan: Jacky Terrasson Trio, Renaud Garcia-Fons & Dorantes şi Gregory Privat Trio. În încheierea celei de-a treia seri a festivalului vor cânta două personalităţi ale jazzului mondial. Contrabasistul Lars Danielsson şi trompetistul Paolo Fresu se vor întâlni pentru a crea împreună atmosferă şi culoare, profunzime şi o paletă bogată de emoţii prin intermediul instrumentelor lor. Summerwind este primul proiect comun al celor doi muzicieni şi un eveniment pentru orice iubitor de jazz.

Ultima zi de festival, duminică, 14 iulie, aduce şapte concerte de neuitat. La Biserica Catolică din Văliug, de la ora 11,00, doi muzicieni timişoreni îşi dau întâlnire în formula unui duet de suflet, respectiv, Adrian Schwartz-Dinu & Horea Crişovan. În aceeaşi zi, începând cu ora 14,00, scena de la Hanul „La Răscruce” găzduieşte două concerte. Sorin Zlat Quartet prezintă, în cadrul Romanian Jazz Meeting, „The Land of Dreams”. Cei patru muzicieni ai quartetului se află într-un turneu în România cu acest proiect, dorind să aducă publicului un repertoriu original şi diversificat. Va urma quartetul berlinez Philm, condus de saxofonistul Philipp Gropper, o reprezentaţie care doreşte să ducă limitele limbajului specific jazzului către nişte extreme mai puţin explorate. În Poiana Lupului, după ora 19,00, quartetul saxofonistului polonez Maciej Obara pregăteşte un concert deopotrivă liric şi plin de energie.

„Unloved (ECM Records, 2017) se numeşte albumul pe care îl va promova anul acesta. Bobby Previte’s Classic Bump Band – 20 Year Reunion Tour feat. Ray Anderson, Marty Ehrlich, Wayne Horvitz, Jerome Harris – un super grup nord-american va marca un alt eveniment pe scena festivalului. Va fi 100% jazz american, alimentat de energia, creativitatea şi virtuozitatea acumulate în cei 20 de ani de concerte şi explorări muzicale care au trecut peste fiecare dintre muzicieni. O voce unică în jazzul european, saxofonistul şi clarinetistul britanic John Surman va dărui publicului prezent la Gărâna Jazz Festival în acest an cea mai nouă creaţie a sa – Invisible Threads. Albumul a fost lansat la ECM Records în 2018, în colaborare cu pianistul Nelson Ayres şi vibrafonistul Rob Waring”, se mai arată în comunicatul de presă.

Moshulu, proiectul care reuneşte patru muzicieni deja legendari ai Americii, va încheia ce-a de-a 23-a ediţie a Gărâna Jazz Festival. Basistul Jeff Berlin, bateristul Dennis Chambers, pianistul David Sancious şi chitaristul Oz Noy formează împreună un echipaj ce promite publicului o călătorie muzicală unică, pornind de la funk, rock, metal, fusion, pentru a ajunge la reprize intense de improvizaţie.

Pe toată perioada desfăşurării festivalului vor avea loc şi mai multe evenimente culturale, unul dintre ele fiind în Poiana Lupului, care va fi gazda expoziţiei de fotografie Richard Wayne – Jazz Portraits. Tot în această perioadă, cei interesaţi vor putea admira expoziţiile pictorului Valeriu Sepi: „Şarpele casei”, la Hanul „La Răscruce” şi „Cocoşii negri”, la „Scena”. De vineri până duminică, între orele 9,00 şi 16,00, are loc şi Târgul naţional de viniluri, în Poiana Lupului.

Biletele vor fi disponibile şi la faţa locului, la punctul de acces în Poiana Lupului, de joi, începând cu ora 16,00, în trei variante, şi anume bilet de o zi, la preţul de 85 lei, abonament pentru trei zile, la preţul de 240 lei, şi abonament pentru întreaga perioadă a festivalului, la 300 lei.

Festivalul Internaţional de Jazz Gărâna este organizat de Fundaţia Culturală Jazz Banat, membră a European Jazz Network.

În ultimii 20 de ani, peste 70.000 de spectatori şi numeroşi artişti cu renume internaţional au împărtăşit experienţa muzicii jazz ascultată sub cerul liber în micul sat din inima Banatului. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Crește nevoia de recrutare a specialiștilor cu vârste de peste 45 de ani în România

Publicat

Aproximativ 34% dintre specialiștii recrutați pentru poziții de management de către compania de executive search Kapital HR în ultimii 2 ani au vârste cuprinse între 40-55 de ani, pe următoarea poziție situându-se specialiștii cu vârste cuprinse între 33-40 ani, conform unei analize Kapital HR.

Astfel, deși în spațiul public predomină informațiile conform cărora scade apetitul pentru recrutarea persoanelor cu vârste de peste 40 – 45 de ani în România, raportul de activitate Kapital HR al celor mai recenți 2 ani indică o creștere a apetitului de recrutare pentru acest segment de vârstă.

“Lucrăm cu peste 150 de clienți (preponderent multinaționali) din diferite industrii de activitate și recrutăm, în general, specialiști cu un nivel ridicat de senioritate pentru poziții de management. În asemenea roluri sunt, de obicei, persoane în jurul vârstei de 40 de ani și chiar destul de mult peste,” declară Alina Conu, co-fondator și Managing Partner Kapital HR.

Un studiu recent realizat de Ipsos Interactive Services arată că 72% dintre angajatori afirmă că susţin angajarea în organizaţie a persoanelor de peste 45 de ani. Pe de altă parte, 59% din candidaţii de peste 45 de ani consideră că le este greu sau foarte greu să găsească un job cu experienţa avută la momentul respectiv. Conform aceluiași studiu, doar 1 din 4 candidaţi peste 45 de ani intervievaţi este angajat, comparativ cu 1 din 3 candidaţi sub 45 de ani intervievaţi.

„Persoanele care se încadrează la categoria 45+ reprezintă însă un segment important pe piața muncii din România”, completează reprezentantul Kapital HR.

Joburile de top management corespund de regulă persoanelor de peste 40 de ani (ex. HR Director, Finance Director). Pentru pozițiile de CEO, vârsta medie este de peste 45 de ani. Există însă și joburi de top management unde media de vârstă este de peste 35 de ani, în industrii precum e-commerce, IT, media. Salariul mediu al unui manager de top este de peste 3.000 de Euro lunar, arată analiza Kapital HR.

Locul de muncă al acestor profesioniști este localizat în proporție de 80% în București, unde se află și majoritatea business-urilor importante din țară. Mobilitatea este limitată în contextul economic-social actual, însă în anumite industrii (ex. producție) relocarea este mai des întâlnită. În general, la nivel de top management, mai ales în companiile multinaționale, este mai des întâlnită relocarea străinilor pe poziții de top management în companiile din România, afirmă specialiștii Kapital HR.

”Criza sanitară, evoluțiile economice recente și noile politici de promovare a egalității de șanse au dus la creșterea apetitului pentru recrutarea persoanelor de 45+. Domeniile în care ne așteptăm să crească recrutarea sunt cele cu responsabilitate privind sustenabilitatea și mediul înconjurător (așa numitele „green jobs”), rolurile legate de online și digital, BPO (Business Process Outsourcing), marketing, consultanță, domeniul juridic”, conchide Alina Conu. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

O fetiță de 11 ani din Sicilia a murit după ce s-a infectat cu varianta Delta a coronavirusului

Publicat

O fetiță de 11 ani din Sicilia a murit după ce s-a infectat cu varainta Delta a coronavirusului. A luat virusul de la sora ei, revenită recent din Spania. Familia fetelor a fost acuzată că este anti-vaccinistă.

Fetița de 11 ani din Palermo și-a petrecut mare parte din viață prin spitale, din cauza unei boli rare pe care o avea de la naștere.

De data aceasta, Ariele nu a mai reușit să iasă din spital. S-a infectat cu varianta Delta a COVID și a ajuns la terapie intensivă în urmă cu 15 zile, scrie La Stampa.

 

De unde a luat copila virusul

 

Fetița a luat virusul de la una dintre surorile ei, revenită dintr-o călătorie în Spania. Familia ei – mama, tata și surorile – era nevaccinată, în ciuda recomandărilor repetate la adresa familiilor pacienților fragili.

Nu întâmplător, președintele Regiunii, Nello Musumeci, a fost foarte dur în declarații: „La Palermo există doi copii intubați: unul are o soră care se află în Spania de mult timp și părinții sunt anti-vacciniști”.

Acum, când fetița a murit, Nello Musumeci a revenit cu o declarație mai blândă la adresa familiei: „Ori de câte ori COVID ia o viață, este o înfrângere pentru toată lumea”.

 

Declarațiile familiei

 

În realitate, familia spune că nu este anti-vaccinistă și că plănuia să se vaccineze, însă făcea parte din tabăra celor indeciși.

„E adevărat, am așteptat să treacă timp. Mai întâi din cauza știrilor contradictorii despre riscuri, apoi pentru că Ariele fusese bolnavă”, a declarat Rosalinda, mama fetiței.

Femeia adaugă că și-a lăsat fiica cea mare în călătorie pentru că varianta Delta nu se manifesta încă puternic. Când a coborât de pe navă, fata era deja infectată și avea febră. Virusul nu a avut nevoie de mult timp să se răspândească în casă: toate fiicele s-au contaminat, în timp ce părinții au fost ocoliți.

Desiree Farinella, referent pentru sănătate al spitalului în care a murit fetița, a făcut din nou un apel: „Reamintim că toți copiii cu vârsta de 12 ani pot fi vaccinați. În cazul pacienților fragili care nu pot fi vaccinați, familiile trebuie imunizate pentru protecția lor”. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Arafat, despre motivele pentru care oamenii refuză vaccinarea

Publicat

Arhivă foto

Secretarul de stat în Ministerul de Interne Raed Arafat a declarat, miercuri, că vaccinarea anti-COVID trebuie continuată, menţionând că sunt multe cauze pentru care populaţia nu a venit la imunizare în numărul aşteptat, inclusiv mesajele transmise de „persoanele care vorbesc toată ziua, seara şi dimineaţa, împotriva vaccinului”.

„Deci, eu ce văd, la acest moment, este necesitatea de a lucra împreună cu populaţia, cu toţii, ca să continuăm vaccinarea şi să creştem numărul persoanelor vaccinate. Asta este ce văd acum.

Dacă nu ajungem la un număr adecvat persoane vaccinate, riscul, bineînţeles, cu creşterea infectării prin varianta Delta şi care astăzi a fost publicat chiar de Centrul de Control al Bolilor, un studiu care vorbeşte despre faptul că cei vaccinaţi transmit varianta Delta uşor, dar ei sunt afectaţi foarte puţin de ea în mare parte a lor.

Deci, dacă vedem acest lucru, asta este o îndemnare, de fapt, la vaccinare, dacă îl coroborăm şi cu rezultatele care s-au publicat în Marea Britanie – comparativ, mortalitatea între valul doi pe care l-au avut şi valul trei pe care l-au avut, diferenţa fiind creşterea numărului vaccinaţilor”, a spus Arafat.

„Deci, da, suntem două ţări (în Uniunea Europeană) care au procente mai mici, noi şi Bulgaria.”

Întrebat despre faptul că populaţia nu reacţionează la mesajele venite din partea Guvernului de a se vaccina, el a menţionat că sunt „foarte mulţi” factori care duc la comportamentul populaţional.

„Suntem două ţări (în Uniunea Europeană) care au procente mai mici: noi şi Bulgaria. Acum sunt multe cauze, poate, pentru care populaţia nu a venit la vaccinare în numărul care era aşteptat. Am avut o creştere foarte mare la început, după care am văzut că populaţia a început să fie mai reticentă.

Poate pentru că unii au văzut că numărul a scăzut, acum o să vadă că numărul creşte, din păcate. Poate că o să-şi schimbe părerea şi o să vină la vaccinare. (…) Factorii care duc la asta sunt multipli, nu este un singur factor, nu este o singură chestie. Nu pot să spun că a eşuat unul sau a eşuat altul aici.

Factori care duc la comportamentul populațional

Sunt foarte mulţi factori care duc la comportamentul populaţional, inclusiv ce transmit unii, ce transmit alţii, influencerii, persoanele care vorbesc toată ziua, seara şi dimineaţa, împotriva vaccinului, care vin cu fake news-uri şi le răspândesc. Sunt oameni care sunt influenţaţi de acest lucru.

Rolul nostru este să încercăm cât mai mult să le explicăm care este beneficiul pentru ei şi care este, de fapt, realitatea ştiinţifică şi care este realitatea închipuită de către unii şi alţii”, a explicat Raed Arafat.

Arafat a completat că nu premierul convinge oamenii să se vaccineze anti-COVID, ci tot ceea ce se întâmplă în jur.

„În primul rând, nu premierul mă convinge să mă vaccinez, ci mă convinge să mă vaccinez tot ce se întâmplă în jurul meu şi campania de vaccinare şi explicaţiile.

Da, explicaţiile care s-au dat, din punctul meu de vedere, mă convingeau să mă vaccinez. Acum, depinde unde las urechea să ascult, pe cine, care sunt persoanele pe care vreau să le ascult şi depinde, după asta, cum ştiu să mă informez. Eu ştiu să mă informez, ştiu să intru şi să caut peste tot, până găsesc informaţiile din surse credibile.

„Omul de rând, dacă nu crede în ce spunem, poate să vadă în jurul lui ce se întâmplă”

Asta este cel mai important, pentru că în final, domnul prim-ministru, miniştrii, noi, persoanele care sunt din Comitetul de vaccinare, colegii noştri care lucrează acolo, toţi care vorbim, venim cu anumite date.

Omul de rând, dacă nu crede în ce spunem, poate să vadă în jurul lui ce se întâmplă, poate să vadă datele din anumite surse şi să aibă grijă de unde ia aceste date, pentru că datele trebuie să fie din surse credibile”, a indicat secretarul de stat.

Arafat a subliniat că sursele trebuie verificate, să fie mesaje care vin din partea celor care „îşi asumă ce spun”, „vin şi cu cifre şi cu tot”.

„E foarte uşor să vii şi să spui, să pui o informaţie pe un site fără dovezi, fără probe, fără nimic şi să arunci: ‘Am auzit că aşa s-a întâmplat’. (…) Dacă aşa ceva credem, înseamnă că nu mai credem nici ce spune prim-ministrul, nici ce spune nimeni.

Adică o să-i credem pe cei care încearcă să ne deruteze şi care vin cu păreri proprii, care nu au nicio bază ştiinţifică. Asta e problema”, a evidenţiat el.

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Consumul de electricitate al României atinge un nou record, pe fondul caniculei

Publicat

energie electrica

Consumul de energie electrică al ţării a ajuns miercuri, la orele prânzului, la valori-record pentru perioada de vară, pe fondul temperaturilor extrem de ridicate, arată datele privind starea sistemului energetic naţional în timp real, postate pe site-ul Transelectrica.

Astfel, la ora 13:17, consumul instantaneu ajunsese la 8.801 MW, mai mult faţă de precedentul record de 8.687 MW, înregistrat pe 15 iulie.

La ora respectivă, producţia de energie a ţării era de 7.500 de MW, diferenţa fiind acoperită de importuri.

Hidrocentralele erau principala sursă de producţie, cu 2.439 MW, urmate de centralele pe cărbune – 1.606 MW, nuclear – 1.332 MW, hidrocarburi – 1.275 MW, fotovoltaic – 685 MW, eoliene – 106 MW, biomasă – 58 MW.

Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate