Connect with us

EVENIMENT

Alţi doi proxeneţi din gruparea lui Alex Bodi, reţinuţi de DIICOT

Publicat



diicot

Procurorii DIICOT au reţinut alţi doi proxeneţi în dosarul în care Alex Bodi, fostul soţ al Biancăi Drăguşanu, a fost arestat preventiv.

Potrivit DIICOT, cei doi inculpaţi au constituit, alături de alte persoane, o grupare infracţională în scopul comiterii unor infracţiuni de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism.

În perioada 2012 – 2017, prin inducere în eroare (promisiuni de căsătorie) şi profitând de starea de vădită vulnerabilitate a mai multor persoane vătămate, inculpaţii le-au recrutat, transportat, adăpostit în mai multe locaţii de pe teritoriul Germaniei şi le-au constrâns în vederea practicării prostituţiei.

În cursul zilei de miercuri, cei doi inculpaţi vor fi prezentaţi Tribunalului Dolj cu propunere de arestare preventivă, pentru o perioadă de 30 de zile.

Pe 12 noiembrie, Tribunalul Dolj a dispus arestarea lui Alex Bodi, alături de alţi şapte inculpaţi, într-un dosar de trafic de persoane şi proxenetism.

Alex Bodi este acuzat că a recrutat mai multe tinere pe care le-a obligat prin violenţă să se prostitueze, el fiind acuzat şi de o infracţiune de şantaj.

Conform DIICOT, la scurt timp după destructurarea unei grupări specializate în traficul de persoane şi proxenetism, condusă de un membru marcant al lumii interlope, unul dintre “locotenenţii” acestuia, în timp ce era închis într-un penitenciar, în perioada 2008 – 2011, şi alţi trei deţinuţi au folosit reţelele de socializare în scopul recrutării unor tinere care practicau prostituţia şi, inducându-le în eroare, fie cu promisiunea unui viitor comun (metoda “loverboy”), fie cu identificarea unui loc de muncă avantajos, şi profitând de starea lor de vulnerabilitate – situaţie materială precară, naivitate, lipsă de educaţie -, le-au convins să se prostitueze în beneficiul lor.

Sub coordonarea liderului, s-au pus bazele unei grupări infracţionale specializate, în principal, în traficul de persoane, trafic de minori şi proxenetism şi, în secundar, în şantaj, consecinţă a plăţii unor taxe de protecţie.

După ce au ieşit din penitenciar, în scurt timp, la gruparea infracţională au aderat alţi 12 suspecţi, împreună cu care au recrutat şi alte victime, le-au transportat şi adăpostit în state occidentale – Germania, Spania, Italia, Marea Britanie, Elveţia – şi le-au constrâns să practice prostituţia în favoarea lor, în diverse cluburi de profil. După ce erau transportate în străinătate, tinerele care refuzau să se prostitueze erau sechestrate şi supuse unor violenţe extreme, chiar şi violuri, pentru a fi determinate să nu mai opună rezistenţă, arată procurorii.

În cele mai multe cazuri, victimele au fost ţinute în imobile închiriate de către liderul grupării, au fost transportate zilnic la locurile unde erau obligate să practice prostituţia, erau permanent controlate şi supravegheate, iar sumele de bani erau luate în totalitate de membrii grupării.

În urma cercetărilor s-a stabilit faptul că tinerele au fost exploatate cu precădere în cluburi de noapte sau locaţii închiriate în oraşele Berlin, Bonn, Stuttgart şi Frankfurt (Germania), dar şi pe teritoriul altor state europene (Italia, Spania, Marea Britanie, Cehia, Elveţia, Austria).

Procurorii susţin că unele tinere au fost vândute altor traficanţi, persoanele care le-au preluat primind şi informaţii în legătură cu victima, comportamentul acesteia pe perioada cât a fost exploatată, informaţii despre familie, pentru a fi şantajată, exploatată şi controlată mai uşor.

Potrivit DIICOT, au fost şi situaţii în care făptuitorii nu au mai reuşit să deţină controlul asupra victimelor, chiar şi după aplicarea unor corecţii fizice, caz în care, pentru a le determina să nu fugă sau să revină la domiciliile lor din ţară, le-au solicitat diferite sume de bani pe care victimele nu au avut posibilitatea să le achite, fiind, astfel, obligate să continue activitatea de prostituţie.

O mare parte din sumele de bani obţinute din practicarea prostituţiei au fost investite de liderul grupării în diverse imobile din ţară şi străinătate.

Pe de altă parte, liderul acestei grupări obişnuia să le perceapă victimelor taxe de protecţie pentru desfăşurarea unor activităţi licite/ilicite, “locotenenţii” săi recurgând, deseori, la şantaj pentru colectarea acestora. Taxele erau colectate cu ocazia unor petreceri. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

EVENIMENT

Mii de europeni aflaţi în UK riscă să-şi piardă drepturile în urma BREXIT

Publicat

Mii de europeni vulnerabili care trăiesc în Regatul Unit riscă să-şi piardă drepturile din cauza Brexitului, au avertizat joi militanţi ai asociaţiei The3Million, care apără interesele cetăţenilor europeni în Regatul Unit, transmite AFP.

Regulile în materie de imigraţie se schimbă pentru europenii care sosesc în Regatul Unit începând din ianuarie 2021; cei care locuiesc deja acolo îşi vor păstra drepturile cu condiţia prezentării unei cereri privind statutul de rezident.

Potrivit datelor oficiale, autorităţile britanice au primit 3,9 milioane de cereri, 56% dintre solicitanţi primind statutul de rezident permanent acordat persoanelor care au trăit o perioadă continuă de cel puţin cinci ani pe teritoriul britanic, ceea ce le va permite să continue să lucreze şi să beneficieze de ajutoare sociale după Brexit.

Regatul Unit a părăsit oficial Uniunea Europeană pe 31 ianuarie acest an, după 47 de ani de apartenenţă la blocul comunitar, dar a intrat într-o perioadă de tranziţie în care relaţiile dintre Londra şi Bruxelles sunt guvernate de legile UE, pentru a le oferi cetăţenilor şi companiilor timp pentru a se adapta.

Londra a exclus deja posibilitatea amânării încheierii perioadei de tranziţie dincolo de 31 decembrie 2020, în pofida faptului că a trebuit să se concentreze pe combaterea epidemiei de COVID-19, care a consumat resurse financiare substanţiale ale guvernului britanic.

În absenţa unui acord, viitoarea relaţie comercială dintre UE şi Regatul Unit va fi guvernată de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi pentru Londra există riscul unei rupturi economice brutale de blocul comunitar. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Incendiu puternic la un centru de copii din județul Brașov. Pompierii sunt în alertă

Publicat

Un incendiu violent a izbucnit joi seara la un centru de copii din Tarlungeni. În interior se aflau 12 copii și un adult care au reușit sa se autoevacueze.

Pompierii ajunși la fața locului acționează cu trei autospeciale de stingere a incendiilor cu apă și spumă, 1 autoscara mecanică si un echipaj SMURD.

Incendiul se manifesta la camera centralei cu posibilitatea de extindere la clădirea de locuit.

Incendiul a fost localizat, se lucrează la lichidare.

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO Iohannis: Strategia de vaccinare, aprobată în CSAT

Publicat

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, joi, că strategia de vaccinare împotriva noului coronavirus a fost aprobată în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

“În şedinţa extraordinară a CSAT a fost aprobată strategia de vaccinare împotriva noului coronavirus”, a spus şeful statului, după ce a vizitat centrul de vaccinare anti-COVID-19 de la Romexpo.

El a arătat că este foarte posibil ca, la începutul anului viitor, România să beneficieze de prima tranşă de vaccin, adică aproximativ 1 milion de doze. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Pedala de accelerație, apăsată în toată lumea pentru vaccinurile anti-COVID

Publicat

Marea Britanie a devenit miercuri prima ţară din lume care a aprobat vaccinul dezvoltat de alianţa Pfizer-BioNTech împotriva maladiei COVID-19. În Statele Unite şi în Europa, autorităţile competente analizează mai multe vaccinuri candidate spre aprobare, informează AFP.

După anunţul de miercuri al autorităţilor din Marea Britanie, jurnaliştii de la AFP au publicat un rezumat al diverselor proceduri de omologare a vaccinurilor anti-COVID-19 în mai multe regiuni ale lumii.

Analiză continuă în Marea Britanie

Guvernul britanic a aprobat utilizarea vaccinului Pfizer-BioNTech după recomandarea formulată de Agenţia de Reglementare a Medicamentelor şi Asistenţei Medicale (Medicines and Healthcare products Regulatory Agency – MHRA).

Această agenţie a implementat o procedură de examinare continuă, utilizată pentru examinarea unui tratament promiţător în cazul unei urgenţe sanitare. Astfel, agenţia britanică a analizat datele pe măsură ce acestea deveneau disponibile.

“Echipe distincte au lucrat în paralel”, “zi şi noapte”, inclusiv în weekenduri, pentru a examina diverse aspecte legate de siguranţa vaccinului, fără să aştepte încheierea unei etape pentru a începe o alta, a explicat directorul MHRA, June Raine, care a contestat totodată afirmaţiile ministrului britanic al Sănătăţii, potrivit căruia MHRA a putut să acţioneze mai rapid datorită Brexit-ului.

Spre deosebire de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA), “MHRA poate să pună o serie de întrebări pe măsură ce primeşte răspunsuri, acţionând astfel mai rapid în calitatea sa de agenţie unică”, a precizat Penny Ward, medic la King’s College din Londra.

Proces accelerat în Europa

EMA, cu sediul la Amsterdam, este însărcinată cu autorizarea şi controlarea medicamentelor comercializate în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. EMA a implementat la rândul ei o procedură accelerată, denumită “examinare continuă”, cu scopul de a analiza datele legate de siguranţa şi eficienţa vaccinurilor dezvoltate împotriva COVID-19 pe măsură ce acestea devin disponibile.

Cele trei vaccinuri create de Pfizer/BioNTech, Moderna şi Oxford/AstraZeneca sunt supuse de mai multe săptămâni acestui proces.

Procedura accelerată este aplicată pentru evaluarea acelor produse care pot să ofere o soluţie în cazuri de urgenţă de sănătate publică.

În vremuri normale, toate datele legate de un vaccin trebuie să fie colectate şi publicate înainte de depunerea unei cereri de autorizare.

Agenţia Europeană pentru Medicamente urmează să se pronunţe “cel mai târziu” până pe 29 decembrie pentru vaccinul Pfizer/BioNTech şi până pe 12 ianuarie pentru vaccinul dezvoltat de compania americană Moderna.

Autorizarea finală pentru comercializarea vaccinurilor va fi trebui să fie apoi confirmată de Comisia Europeană.

Consiliu consultativ în Statele Unite

În Statele Unite, ambele companii Pfizer/BioNTech şi Moderna au depus cereri de autorizare pentru utilizarea în regim de urgenţă a vaccinurilor lor anti-COVID-19 de către Agenţia pentru Alimente şi Medicamente (Food and Drug Administration – FDA).

Procedura americană este mai lentă decât cea britanică, implicând şi un proces de consultare publică.

Înainte de a lua o decizie, agenţia americană realizează o evaluare internă şi se adresează apoi unui consiliu consultativ extern. “Procedura FDA este complet transparentă, experţii independenţi fac comentarii, pun întrebări, consiliază agenţia şi formulează recomandări”, a explicat miercuri Moncef Slaoui, coordonatorul operaţiunii “Warp Speed”, ce vizează distribuirea vaccinurilor dezvoltate împotriva maladiei COVID-19.

Consiliul consultativ pentru vaccinul Pfizer este programat pe 10 decembrie, iar cel pentru Moderna pe 17 decembrie.

FDA ar trebui să ia o decizie finală imediat după aceste reuniuni. În cazul în care vor fi aprobate, cele două vaccinuri ar putea să devină disponibile încă din luna decembrie în Statele Unite, ţara care a plătit cel mai greu tribut pandemiei de COVID-19, înregistrând peste 270.000 de decese.

Rusia: simplificarea procedurii

În Rusia, evaluarea produselor în curs de dezvoltare este asigurată de Centrul ştiinţific pentru expertiza medicamentelor din cadrul Ministerului Sănătăţii.

Conform site-ului oficial pentru vaccinuri, “spre deosebire de numeroase ţări, în Rusia există un sistem de studii coordonate de către stat, care utilizează medicamente de comparaţie, metoda dublu-orb şi alte teste controlate fără participarea dezvoltatorilor”.

Preşedintele Vladimir Putin a însărcinat guvernul cu simplificarea procedurii de înregistrare de către statul rus a anumitor medicamente pentru a accelera procedura de validare a vaccinurilor anti-COVID-19.

Evaluarea vaccinului Sputnik-V a început la jumătatea lunii februarie, iar fazele 1 şi 2 ale studiilor clinice au fost finalizate pe 1 august.

Pe 11 august, autorităţile ruse au aprobat vaccinul, înainte ca faza 3 să înceapă. Acea fază a studiilor clinice s-a încheiat între timp, dar rezultatele sale nu sunt deocamdată cunoscute.

Vladimir Putin a ordonat miercuri autorităţilor ruse să înceapă vaccinarea “pe scară largă” a “populaţiilor de risc” săptămâna viitoare. Vaccinarea publicului larg ar trebui să înceapă în debutul anului 2021.AGERPRES

Citește mai departe