Simona Halep, jucătoarea română de tenis, a anunțat miercuri, printr-o postare pe Instagram, că coșmarul prin care a trecut timp de un an și jumătate a luat sfârșit, după ce a fost suspendată de Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisului (ITA) pe o perioadă de patru ani, în urma unui test antidoping pozitiv.

”Coşmarul pe care l-am trăit timp de un an şi jumătate s-a încheiat. Am avut şansa să îmi prezint apărarea în faţa TAS, să arăt că nu m-am dopat în niciun fel.

Asta am spus încă din prima zi în care am fost acuzată”, a afirmat în comunicat Halep, care a fost audiată de Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne la începutul lunii.

”Acum aştept decizia cu capul sus şi vreau să vă mulţumesc vouă, fanilor mei, jucători, foşti jucători, legende ale sportului, sponsorilor mei şi tuturor celorlalţi pentru susţinerea voastră extraordinară, pentru toate mesajele şi înregistrările video pe care mi le-aţi transmis în perioada de chinuri prin care am trecut.

Vă mulţumesc pentru încrederea voastră necondiţionată.

Această susţinere a însemnat totul pentru mine şi mi-a dat putere să continui să lupt în fiecare zi pentru a arăta adevărul.

Voi împărtăşi cu voi veştile despre cazul meu de îndată ce le voi primi.

Vă doresc tot ce este mai bun. Binele şi adevărul triumfă întotdeauna”, a transmis fostul lider mondial.

Halep a fost audiată săptămâna trecută de Tribunalul de Arbitraj Sportive de la Lausanne

Halep a fost audiată săptămâna trecută de Tribunalul de Arbitraj Sportive de la Lausanne, la care a depus apel pe 24 octombrie, împotriva suspendării sale pe patru ani, dictată de Agenţia Internaţionale pentru Integritatea Tenisului (ITIA).

Potrivit tribunalului de la Lausanne, Halep a cerut ca decizia ITIA să fie anulată şi sancţiunea sa ”să fie redusă”.

Simona Halep a fost suspendată pe o perioadă de patru ani pentru dopaj, a anunţat, pe 12 septembrie, Agenţia Internaţională pentru Integritate în Tenis (ITIA).

ITIA a precizat că un tribunal independent a suspendat fostul lider mondial pentru două încălcări separate ale Programului Antidoping din Tenis (TADP).

Halep fusese suspendată provizoriu în octombrie 2022, iar perioada sa de ineligibilitate este luată în considerare din 7 octombrie 2022 până pe 6 octombrie 2026.

Simona Halep a dat în judecată compania canadiană care a produs suplimentele nutriţionale din cauza cărora consideră că a fost testată pozitiv şi a fost suspendată patru ani pentru dopaj.

Halep cere despăgubiri mai mari de 10 milioane de dolari de la Quantum Nutrition, care produce Schinoussa Superfoods, după ce testul pozitiv la roxadustat (medicament folosit de oamenii cu anemie, n. red.) din 2022, de la US Open. Agerpres

Potrivit informațiilor publicate de agenția EFE și preluate de ziarul britanic The Telegraph, regulamentul fotbalului se pregătește să includă în curând cartonașele albastre.

Acestea vor fi aplicate jucătorilor care săvârșesc faulturi tactice sau protestează împotriva deciziilor arbitrului și vor fi obligați să părăsească terenul pentru o perioadă de zece minute.

Această noutate a fost decisă de organismul responsabil cu regulile jocului, IFAB (International Football Association Board), care va începe testarea acestui tip de sancţiune în meciurile din primul eşalon în această vară.

Ar fi pentru prima dată când se va introduce un nou cartonaş disciplinar de la aplicarea cartonaşelor galbene şi roşii, la Cupa Mondială din 1970.

Acest nou protocol, care, conform The Telegraph, va fi anunţat astăzi (vineri), va restricţiona cartonaşele albastre la faulturile care întrerup „atacuri promiţătoare” sau la protestele fotbaliştilor.

În plus, un jucător va fi eliminat definitiv dacă primeşte două cartonaşe albastre sau unul albastru şi unul galben şi invers.

IFAB ar mai fi aprobat ca doar căpitanii de echipă să poată vorbi cu arbitrii

Pentru a permite noilor regulamente să capete amploare, iniţial meciurile la cel mai înalt nivel vor fi excluse de la această regulă, deşi Federaţia engleză doreşte implementarea la partidele de Cupă (masculină şi feminină) din sezonul viitor.

De asemenea, noile cartonaşe nu vor fi folosite la EURO 2024 din Germania şi nici în viitoarea ediţie a Ligii Campionilor.

În schimb, preşedintele UEFA, Aleksander Ceferin, a declarat, recent, pentru The Telegraph, că este total împotriva acestei inovaţii, considerând că „nu mai este vorba de fotbal”.

Mai mult, potrivit aceleiaşi publicaţii, IFAB ar mai fi aprobat ca doar căpitanii de echipă să poată vorbi cu arbitrii, aşa cum este în rugby.

Responsabilii IFAB consideră că atitudinea fotbaliştilor este „un cancer care ucide fotbalul” şi de aceea au decis să intervină pentru a stopa faulturile care împiedică oportunităţile de gol, dar care nu îndeplinesc condiţiile de fi sancţionate cu cartonaş roşu. Agerpres

La primul Campionat European de Înot în Ape Înghețate din istoria iceswimming-ului, care va avea loc la finele acestei săptămâni în Oradea, România va fi reprezentată de 35 de sportivi. Anunțându-și participarea, la eveniment vor fi prezenți 322 de delegați din 27 de state.

Preşedintele asociaţiei sportive Ice Swimming and Open Water România (ISOWR), Paul Georgescu, şi-a exprimat încrederea în membrii lotului naţional şi a amintit că în anul 2019 a fost primul român care a participat la un campionat mondial de înot în ape îngheţate.

„Doi dintre înotătorii din categoria elite sunt colegi cu David Popovici, antrenaţi de Adrian Rădulescu, este vorba de Andrei Enache, care este vicecampion mondial la proba de 250 de metri liber, titlu obţinut în Franţa, anul trecut, şi Dragoş Ghile, unul dintre cei mai buni fluturişti ai României la momentul actual”, a declarat pentru AGERPRES preşedintele ISOW, Paul Georgescu.

Unii dintre reprezentanţii României sunt la prima experienţă într-un bazin cu apă a cărei temperatură nu trebuie să depăşească 5 grade Celsius.

„M-am înscris în concurs, fiindcă îmi plac provocările, iar cu apa rece mă înţeleg bine, zic eu. La început, au fost câteva momente în care mi-a fost foarte greu, dar am trecut peste deoarece ştiam că după mai multe antrenamente reci o să fie totul în regulă”, a menţionat Dragoş Ghile, multiplu campion naţional al probelor de fluture, liber şi ştafetă, deţinător a patru recorduri naţionale, campion internaţional cu ştafeta României la 4×100 m liber şi vicecampion cu ştafeta de 4×100 m mixt, la Concursul Ţărilor Central Europene Juniori Multinations de la Kranj, în Slovenia.

Printre cei care vor încerca pentru prima dată un concurs în ape îngheţate sunt şi foşti înotători de performanţă, care au revenit în circuitul sportiv la categoria masters, dedicată sportivilor cu vârste de peste 25 de ani.

„Înotul în ape îngheţate este de fapt despre autocontrol.

Descoperi nişte reacţii ale organismului pe care trebuie să le controlezi.

Fără pregătire nu ai cum să faci asta.

Nu te poţi arunca în apa rece fără supraveghere şi fără un control medical în prealabil”, a menţionat Luiza Beloae, multiplă campioană naţională în juniorat şi deţinătoare a recordului naţional la proba de 50 m liber, la categoria 45-49 de ani.

Unii dintre participanţii la evenimentul din Oradea au învăţat să înoate la maturitate.

„Am învăţat să înot în 2017 (la vârsta de 39 de ani, n.r.), când mi-a intrat în cap să fac un triatlon. Mi-a plăcut şi am făcut apoi un Ironman. Ulterior, mi-a plăcut şi mai mult înotul şi am trecut la maraton swimming.

Am traversat lacul Vidraru în 2021, după care în acelaşi an am început să înot în ape reci şi mi-a plăcut foarte mult. În anul 2022, în Bucureşti, la o piscină, am făcut prima milă îngheţată.

La concursul din Oradea, m-am înscris la probele de 500 de metri şi 1.000 de metri şi mi-am propus să-mi îmbunătăţesc timpii făcuţi anul trecut”, a afirmat Andrei David.

Ce spune unul dintre cei mai apreciați înotători ai României în ape îngheţate

Unul dintre cei mai apreciaţi înotători ai României în ape îngheţate, Andrei Enache are acelaşi obiectiv, îmbunătăţirea timpilor, şi spune că cel mai greu este pregătirea de dinainte de concurs.

„Pregătirea mentală dinainte de a intra în apă mi se pare cea mai dificilă, pentru că odată ajuns în apă nu mai simţi aşa mult frigul şi începi să înoţi. Şi înoţi bine”, a menţionat Andrei Enache.

Primul campionat european de înot în ape îngheţate va începe joi, la ora 18,00, cu ceremonia de deschidere, primele probe ale concursului urmând să aibă loc vineri dimineaţa, la ora 9,00.

Evenimentul este organizat de ISOWR în parteneriat cu International Ice Swimming Association, Primăria municipiului Oradea, Asociaţia pentru promovarea turismului din Oradea şi regiune şi Clubul sportiv municipal Oradea. Agerpres

În perioada 1 – 4 februarie, Oradea va fi gazda Campionatului European de Înot în Ape Înghețate, eveniment care adună peste 300 de înotători din 27 de țări, inclusiv legende ale acestui sport extrem.

Paul Georgescu, campion mondial în proba de 500 de metri, va coordona lotul României, care se pregătește să concureze în competiția ce se desfășoară în bazinul olimpic din parcul Brătianu la temperaturi sub 5 grade Celsius.

Competiția include probe extrem de challenging și atrage legendele înotului în ape înghețate

Campionatul European cuprinde probe de înot clasic, precum și provocări extreme, de la distanțe scurte la cele mai lungi, atrăgând atenția unor legende precum Petar Stoychev, Christof Wandratsch și alții.

Orașul Oradea oferă condiții ideale pentru desfășurarea competiției, cu două hoteluri mari și un boutique-hotel pregătite să găzduiască aproximativ 1000 de persoane, inclusiv cei 320 de înotători participanți.

Paul Georgescu – Povestea unui pionier în înotul în ape înghețate

Paul Georgescu, președintele Asociaţiei Sportive Ice Swimming and Open Water, este considerat pionier în acest sport, având performanțe remarcabile, precum înotul unei „mile înghețate” în Antarctica și medalia de aur la Campionatul Mondial.

Campionatul European de Înot în Ape Înghețate aduce la Oradea o atmosferă spectaculoasă și provocatoare, reunind atât profesioniști, cât și amatori.

Orașul se pregătește să devină centrul acestei discipline, oferind participanților și publicului un spectacol memorabil și condiții ideale pentru a face din acest eveniment un succes de anvergură internațională.