Sezonul estival a fost pentru litoralul românesc comparabil cu cel din 2019. Vânzările au crescut cu 53% față de anul trecut. A crescut mult cererea pentru servicii all inclusive.

Potrivit consultanților „Paradis Vacanțe de Vis”, sezonul 2021 a fost comparabil cu sezonul 2019, care a fost, la rândul lui, cel mai bun sezon de litoral, atât din punctul de vedere al numărului de turiști, cât și al încasărilor.

Vânzările au fost similare anului 2019, dar mai mari cu 53% față de anul 2020, numărul total de turiști ajunși pe litoral prin touroperatorul constănțean fiind, în acest an, de peste 150.000 de persoane.

„Am constatat o creștere evidentă a stațiunilor din sudul litoralului și a cererii pentru acestea datorită investițiilor masive din ultimii 5-6 ani. De asemenea, am înregistrat o mică reducere a numărului de turiști în Mamaia. Principalele explicații ale acestei reduceri sunt impactul negativ al dării în folosință târzii a plajelor lărgite, migrarea unui număr semnificativ de turiști din Mamaia către sudul litoralului precum și în zona Mamaia Nord – Năvodari. Sezonul estival a fost foarte bun, ceea ce confirmă că litoralul românesc rămâne destinația numărul 1 a turiștilor români, din toate punctele de vedere”, subliniază Aurelian Marin, director general „Paradis Vacanțe de Vis”.

Consultanții au constatat o evoluție importantă a cererii pentru serviciile All Inclusive, valoarea acestora crescând cu 20% față de 2019.

În prezent, pe litoralul românesc sunt peste 30 de hoteluri cu regim All Inclusive, care totalizează peste 10.000 de camere.

În privința perioadei când a fost ales litoralul românesc, s-au înregistrat mai puțini turiști în luna iunie a acestui an, din cauza vremii nefavorabile, însă au fost mai mulți turiști în luna septembrie, anumite hoteluri fiind deschise până pe 20 septembrie. MEDIAFAX

Aproape 20.000 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore, conform statisticii realizate de Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19. România are 5.443.553 de persoane vaccinate, din care 5.311.767 cu schema completă.

19.981 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore.

În ultimele 24 de ore, 10.107 de români au primit vaccinul Johnson&Johnson, 6.765 prima doză de Pfizer BioNTech, respectiv 2.745 a doua doză de Pfizer BioNTech, 172 prima doză de Moderna și 103 doza a doua, 18 români s-au vaccinat cu AstraZeneca, iar 71 au făcut rapelul cu același ser.

În total, România are 5.443.553 de persoane vaccinate, din care 5.311.767 cu schema completă.

Din 27 decembrie 2020, au fost folosite 10.026.290 doze de vaccin: 7.708.666 Pfizer BioNTech, 738.131 Moderna, 850.463 AstraZeneca şi 729.030 Johnson&Johnson.

În ultimele 24 de ore au fost 3 reacţii adverse la vaccinare.

În ceea ce priveşte numărul total de reacţii adverse înregistrate la nivelul centrelor de vaccinare, începând din 27 decembrie 2020, sunt 17.137 de reacţii comune şi minore.

74 de reacții adverse sunt în curs de investigare.

(sursa: Mediafax)

Aproape 80% dintre persoanele vaccinate sunt protejate în fața formelor grave de COVID, chiar și la 6 luni după rapel. Femeile păstrează mai mulți anticorpi decât bărbații. Un studiu MedLife susține că România are 35.000 de cazuri noi pe zi, nu 7.000.

Specialiștii diviziei de cercetare MedLife anunță rezultatele finale aferente celei de-a treia etape din cadrul studiului care evaluează răspunsul imun al organismului în urma vaccinării împotriva COVID-19, la 6 luni de la administrarea rapelului.

Rezultatele în ceea ce privește titrul de anticorpi SARS-CoV-2, precum și toate corelațiile identificate sunt reprezentative pentru segmentul de populație din România care s-a vaccinat cu Pfizer BioNTech, acesta fiind singurul vaccin disponibil în România la momentul demarării studiului.

Studiul arată că deși titrul de anticorpi scade în intervalul de 6 luni de la administrare rapelului (media de scădere a anticorpilor anti-S fiind de 78% pe eșantionul studiat – de la 1050 AU/ml până la 233 AU/ml) 3 din 4 persoane vaccinate au valori ale titrului de anticorpi anti-S mai mari de 80 AU/ml chiar și la 6 luni post-vaccin, ceea ce sugerează o anumită protecție împotriva formelor grave de COVID-19 în cazul expunerii la virusul SARS-CoV-2.

De altfel, procentul persoanelor care s-au infectat cu virusul SARS-CoV-2 în primele 6 luni de la vaccinare este de sub 2% din eșantionul total, cele mai multe fiind persoane cu vârsta peste 40 de ani, care la 8-15 zile de la rapel nu depășeau valori ale titrului de anticorpi mai mari de 300 AU/ml.

„Datele analizate arată că 78% dintre persoanele vaccinate prezintă, chiar și la 6 luni de la rapel, un titru de anticorpi anti-S care ar putea să ofere protecție în fața unor forme severe de boală. Ceea ce este o veste foarte bună, mai ales în contextul în care tulpina Delta, despre care știm că este cel puțin de două ori mai contagioasă și că dublează riscul de spitalizare în cazul infectării, a devenit responsabilă de creșterea galopantă a numărului de cazuri pozitive de la noi din țară din ultimele zile. Oamenii trebuie să înțeleagă faptul că singura metodă de a se proteja de formele grave de boală, care ar putea fi generate de această nouă tulpină sau de alte mutații ale virusului, rămâne în continuare vaccinarea, coroborată cu respectarea măsurilor de protecție”, a declarat Dumitru Jardan, biolog, doctor în științe medicale, MedLife.

Datele analizate de specialiștii MedLife indică faptul că femeile înregistrează un nivel mai mare de anticorpi anti-S la 6 luni post-rapel într-o pondere mai ridicată față de bărbați (85% femei vs. 69% bărbați). Ponderea ridicată în cazul femeilor se păstrează chiar și odată cu înaintarea în vârstă, în timp ce pentru bărbați vârsta reprezintă un factor de risc. Astfel, puțin peste 50% dintre bărbații peste 50 ani mai prezintă un titru protectiv de anticorpi anti-S și la 6 luni de la rapel, în timp ce în rândul femeilor din aceeași grupă de vârstă procentul celor cu un titru protectiv de anticorpi anti-S este de peste 80%.

Studiul mai arată că cei care au trecut anterior prin boală și s-au vaccinat au un nivel de anticopi anti-S mai mare față de cei care doar s-au vaccinat. Astfel, 94% dintre participanții la studiu cu istoric COVID-19 au titru de anticorpi anti-S mai mare sau egal cu 80AU/ml și la 6 luni de la administrarea vaccinului vs. 72% procent înregistrat în rândul persoanelor care nu au trecut prin boală.

În ceea ce privește comorbiditățile, medicii atrag atenția că prezența acestora interferează cu nivelul de anticorpi anti- S, valorile titrului de anticorpi după administrarea vaccinului în cazul pacienților cu boli cronice fiind de 2-3 mai mici comparativ cu media calculată la nivelul întregii populații. De altfel, studiul MedLife arată că doar jumătate dintre cei care suferă de cel puțin 2 afecțiuni cronice au în continuare un nivel de anticorpi anti-S care sugerează protecție în fața formelor grave de COVID-19, în timp ce 8 din 10 persoane fără afecțiuni cronice prezintă și la 6 luni de la rapel un titru de anticorpi comparabil. Cei mai vulnerabili sunt pacienții cu vârste peste 50 de ani, care suferă de diabet, obezitate, boli oncologice, afecțiuni cardiovasculare sau pulmonare.

Cercetarea confirmă faptul că răspunsul imun post-vaccinare, chiar și la un interval de 6 luni de la rapel, variază în funcție de mai multe criterii – vârstă, gen, boli cronice asociate, motiv pentru care se justifică abordarea diferențiată a schemei de vaccinare și administrarea cu prioritate a celei de-a treia doze de vaccin categoriilor cu factori de risc identificați.

„Având în vedere că răspunsul imun al organismului post-vaccinare împotriva COVID-19 diferă în funcție de mai multe caracteristici, doza a treia de vaccin ar trebui administrată cu prioritate persoanelor din categoriile considerate vulnerabile, care fie au dezvoltat imediat după vaccinare un titru redus de anticorpi anti-S, fie au înregistrat scăderi semnificative ale titrului de anticorpi în primele 6 luni post-rapel. Și aici vorbim cu precădere de persoane peste 50 de ani, în special bărbați, care suferă de boli cronice – diabet, obezitate, boli oncologice, cardiovasculare sau pulmonare și care nu au trecut anterior prin infecție cu SARS-CoV-2. Totodată, rezultatele studiului nostru ar trebui să prezinte interes nu doar pentru persoanele vaccinate, ci mai ales pentru cei care nu s-au vaccinat. Numărul infectărilor a început să crească într-un ritm foarte alert. Oficial avem peste 7.000 mii de cazuri pe zi. Dacă, însă, ne uităm la datele care au rezultat din studiile MedLife, ca urmare a testării mai reduse la nivel național, cifrele reale sunt de fapt de 5-7 ori mai mari. Astfel încât astăzi discutăm deja despre 35.000 de cazuri pe zi. Aceste date coroborate cu faptul că aproape 80% din infectările cu tulpina Delta și 91% din decese sunt la persoane nevaccinate ar trebui să fie un semnal de alarmă iminent nu doar pentru autorități, dar și pentru noi toți. Dacă vom continua în acest ritm, riscăm să ajungem, relativ curând, la sute de mii de cazuri pe zi. Pe de altă parte, analizele efectuate de medicii MedLife sugerează faptul că persoanele vaccinate prezintă un risc scăzut de a dezvolta forme grave de boală în cazul infectării cu tulpina Delta, aceste date fiind întărite și de alte studii internaționale. Ca urmare, dacă vrem să ieșim din acest val 4 al pandemiei cu daune cât mai mici, respectiv cu un număr cât mai mic de decese, este nevoie de un efort comun, de înțelegere, de mobilizare rapidă. Vaccinarea și respectarea măsurilor de protecție rămân în continuare esențiale pentru a depăși această provocare”, a declarat Mihai Marcu, Președinte și CEO MedLife Group. MEDIAFAX

Doar 23 de paturi sunt vineri libere la nivel național în secțiile ATI destinate bolnavilor de Covid. În Capitală sunt disponile doar două locuri la ATI.

Potrivit aplicației alerte.ms, la nivel național există 1.239 de paturi de ATI destinate pacienților COVID-19. De asemenea, 1116 de paturi ATI sunt ocupate la nivelul întregii țări. În Capitală sunt avizate de DSP 254 de paturi de ATI pentru pacienții de COVID-19.

La nivel național sunt libere 23 paturi ATI, altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiții medicale care sunt și confirmate cu SARS-COV-2, iar în București sunt două paturi libere.

Mai sunt disponibile 5 paturi în Sibiu, 4 în Dolj, 3 în Cluj, câte 2 paturi în Harghita, Mureș și Timiș și câte unul în Bihor, Constanța și Covasna.

Autoritățile precizează că se lucrează în continuare pentru operaționalizarea și asigurarea personalului medical necesar pentru alte paturi ATI care vor fi disponibile în zilele următoare. MEDIAFAX