Jumătate din medicii de familie din Harghita au vârsta de peste 60 ani, iar numărul celor care îşi aleg această specializare este din ce în ce mai redus, tinerii rezidenţi alegând, de cele mai multe ori, să lucreze în spitale sau în apropierea centrelor universitare.

Datele puse la dispoziţie de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Harghita arată că din cei 131 de medici de familie care se află în contract, 66 au vârsta de peste 60 ani. De asemenea, în următorii trei ani este posibilă pensionarea a 26 de medici de familie, în vreme ce, în ultimii cinci ani, doar şase medici de familie noi au intrat în sistem.

Directorul general al CJAS Harghita, Duda Tihamer, a declarat pentru AGERPRES, că medicii rezidenţi preferă să lucreze în spitale, puţini dintre ei alegând această specializare.

„Pentru medicii tineri rezidenţi, care îşi aleg specializarea, spitalele sunt deosebit de atractive datorită şi faptului că salariile au crescut mult, dar dânşii consideră că şi din punct de vedere profesional. Deşi, prin toate mijloacele şi canalele pe care le avem la dispoziţie, chiar şi cu întâlnirile personale cu medicii rezidenţi, împreună cu Direcţia de Sănătate Publică, încercăm să-i sensibilizăm asupra necesităţii şi oportunităţii şi frumuseţii acestei specializări de medic de familie, din păcate sunt din ce în ce mai puţini cei care aleg această specializare. După cum se poate vedea, din acei medici cu care lucrăm, 131, deja 66 sunt la vârsta de 60 ani sau peste. Din păcate, numărul celor tineri care intră în sistem este foarte mic şi nu se poate asigura o continuitate în asigurarea unui schimb de generaţii, care să nu influenţeze relaţia pacient-medic de familie”, a declarat Duda Tihamer, pentru AGERPRES.

Cine salvează bolnavii. La medicii de familie, nu se poate asigura un schimb de generaţii: foarte greu se desprind

Acesta a mai arătat că se fac eforturi pentru atragerea medicilor de familie, dar cei care termină această specializare preferă să rămână în centrele universitare unde au studiat sau în apropierea lor, decât să meargă într-un sat dintr-o zonă îndepărtată.

„Dânşii stau acolo zece ani şi foarte greu se desprind de acolo să vină în Harghita. Dacă vor să vin acasă sau cineva le oferă nişte condiţii speciale, care le plac, da, altfel îşi găsesc loc şi în judeţul Mureş. De aceea, situaţia este puţin mai bună în judeţele unde funcţionează aceste centre universitare”, a explicat şeful CJAS Harghita.

El a mai arătat că un rol foarte important în atragerea medicilor de familie îl au autorităţile locale, care ar putea să le ofere acestora locuinţe de serviciu sau să le susţină anumite cheltuieli.

„Un rol foarte important îl au şi aş dori să scot în evidenţă acest aspect, şi administraţiile publice locale, care pot avea multe demersuri în acest sens, prin asigurarea anumitor condiţii, cabinet bine dotat, eventual locuinţă de serviciu, susţinerea unor cheltuieli ca medicii care intră în acest sistem să fie atraşi de mediul rural, să fie atraşi de acele posibilităţi pe care le oferă în plus. Deci, trebuie un sistem de finanţare care să fie foarte atractiv pentru medicii de familie şi să le susţină toate costurile şi acel ‘sacrificiu’ pe care-l fac mergând nu într-un spital, unde lucrează într-un cadru foarte organizat, în cadrul unui mecanism care funcţionează, ci se duc, să zicem, într-o localitate rurală”, a precizat Duda Tihamer.

Cine salvează bolnavii. La medicii de familie, nu se poate asigura un schimb de generaţii: avize pentru continuarea activităţii

Şeful CJAS a mai arătat că medicii pot lucra şi după împlinirea vârstei de pensionare, de 67 ani, dacă doresc acest lucru şi dacă obţin un aviz anual eliberat de Direcţia de Sănătate Publică şi de Colegiul Medicilor din România, pe baza certificatului de sănătate.

„Comisia organizată la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene, alcătuită dintr-un reprezentant al casei de asigurări de sănătate judeţene, dintr-un reprezentant al Direcţiei de sănătate publică judeţene şi dintr-un reprezentant al colegiului judeţean al medicilor, analizează cererile medicilor, care au împlinit vârsta de pensionare. La nivelul judeţului Harghita s-au emis avize pentru continuarea activităţii pentru un număr 34 de medici, din care 13 medici de familie”, se arată în informarea CJAS Harghita.

În Harghita există patru localităţi, respectiv Bălan, Sânsimion, Plăieşii de Jos şi Subcetate, unde nu există medici de familie care să locuiască acolo, dar asistenţa medicală primară este asigurată prin punctele de lucru ale medicilor de familie din localităţi învecinate.

„Depunem toate eforturile, toate diligenţele necesare să aducem medici de familie. (…) Ştim în detaliu, de exemplu, în centrul universitar Târgu Mureş, câţi se specializează pe acest domeniu, în ce an sunt, din ce localitate provin din judeţul nostru sau din judeţe limitrofe şi cum putem să îi contactăm şi încercăm să-i atragem să vină (…) Noi, astăzi, putem spune că nu există localitate, comună, care să nu aibă servicii de medicină de familie, chiar dacă nu are medic în localitate. Dar, peste cinci ani, nu ştiu dacă voi putea să afirm acest lucru. Asta este marea noastră problemă”, a mai subliniat directorul general al CJAS Harghita. AGERPRES