Connect with us

ECONOMIE

Coadă de tiruri pe 4 kilometri, la trecerea frontierei spre Ruse. Timpul de aşteptare este de 60 de minute

Publicat

La trecerea frontierei prin PTF Giurgiu-Ruse s-a format, marți după-amiază, o coadă de tiruri pe aproximativ patru kilometri, pe prima bandă de circulaţie a DN 5, circulaţia fiind dirijată de poliţiştii rutieri la intrarea în municipiul Giurgiu.

Potrivit reprezentanţilor Poliţiei de Frontieră, timpul de aşteptare la controlul de frontieră pentru tirurile care ies din ţară este de 60 de minute.

CITEȘTE ȘI UPDATE/ VIDEO: Peste 3.000 de români, blocați la granița dintre Austria și Ungaria. Oamenii vor să se întoarcă în România

„Pe parcursul acestei zile a fost înregistrat un număr mare de camioane la frontieră. În ultimele zece ore, aproximativ şase sute de automarfare s-au prezentat în PTF Giurgiu-Ruse, pentru a trece în Bulgaria, faţă de aproximativ trei sute de automarfare care ieşeau din ţară în aceeaşi perioadă de timp într-o zi obişnuită”, a declarat marţi, pentru AGERPRES, purtătoarea de cuvânt a ITPF Giurgiu, Alina Cocoru.

La numărul mare de automarfare care s-au prezentat la ieşirea din ţară prin PTF Giurgiu-Ruse, Bulgaria, se adaugă şi faptul că vecinii bulgari efectuează asfaltări pe partea bulgară a podului Prieteniei.

În aceste condiţii, camioanele care se prezintă la ieşirea din ţară prin PTF Giurgiu-Ruse au de aşteptat aproximativ 60 de minute, iar cele care intră în România aşteaptă la controlul de frontieră aproximativ 40 de minute.

Pentru autoturisme timpul de aşteptare este de aproximativ 20 de minute atât pe sensul de intrare cât şi pe cel de ieşire din ţară. AGERPRES

Foto: arhiva

Urmărește știrile romania24.ro pe Google News


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

ECONOMIE

Curg veștile proaste pentru românii cu credite! Indicele ROBOR la trei luni crește la 5,57%

Publicat

pensii bani 590x354 1

Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat miercuri la 5,57%, de la 5,53% marți.

De la începutul lunii, indicele s-a majorat cu peste 8,5%, iar de la începutul anului, când indicele a fost cotat la 3,02%, creşterea este de peste 80%. ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

Indicele ROBOR la trei luni crește la 5,57%: cum a evoluat ROBOR

Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5,80%, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 6,03%.

Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori, dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală. BNR a decis la cea mai recentă ședința a CA să majoreze dobânda-cheie de la 3% la 3,75%, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75% pe an. (Sursă – MEDIAFAX)

Citește mai departe

ECONOMIE

România, țara cu cea mai mare creștere economică din UE în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu trimestrul precedent

Publicat

Produsul Intern Brut al Uniunii Europene a înregistrat o creştere de 0,4% în primele trei luni ale acestui an comparativ cu trimestrul precedent, însă România a avut cea mai mare creştere economică din UE, cu un avans de 5,2%, arată o estimare preliminară publicată marţi de Eurostat.

În zona euro, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere de 0,3% în primul trimestru al acestui an faţă de trimestrul precedent. În aceeaşi perioadă, Produsul Intern Brut al SUA a scăzut cu 0,4%.

Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 5,1% în zona euro şi cu 5,2% în Uniunea Europeană. Şi în acest caz România, cu un avans de 6,5%, se numără printre statele cu cea mai puternică creştere economică, alături de Portugalia (11,9%), Polonia (9,1%), Austria (8,7%), Ungaria (8%) şi Danemarca (6,8%).

Creștere economică pentru România, cea mai mare din UE: Cu cât a crescut economic României

În cazul României, datele Eurostat coincid cu cele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică, conform cărora economia României a crescut cu 5,2% în primul trimestru al acestui an faţă de trimestrul precedent, în timp ce faţă de perioada similară a anului trecut avansul consemnat a fost de 6,5%.

La începutul acestei luni, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a revizuit în scădere cu 1,4 puncte procentuale, la 2,9%, estimarea de creştere a economiei româneşti pentru acest an, de la 4,3% cât previziona anterior. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul companiilor şi al gospodăriilor din zona euro care nu reuşesc să ramburseze creditele va crește

Publicat

euro bani alba24 1000x600.jpg

Numărul companiilor şi al gospodăriilor din zona euro care nu reuşesc să ramburseze împrumuturile bancare va creşte, iar pierderile din credite vor creşte până la un maxim al ultimilor cinci ani, de 3,9% în 2023, deşi vor rămâne mai mici decât vârful de 8,4% înregistrat în 2013.

Conform unei analize realizată de EY, creşterea numărului de credite neperformante se înscrie pe fondul încetinirii creşterii creditării, care va decelera la 2,9% în 2023, deoarece cererea de împrumuturi post-pandemie este suprimată de creşterea inflaţiei şi de impactul financiar al războiului din Ucraina.

„Deşi în următorii doi ani se vor înregistra rate de creştere a creditării mai reduse decât în perioada de vârf a pandemiei, perspectivele economice pentru sectorul bancar european sunt de un optimism prudent.

Optimism pentru că cele mai grave efecte economice ale pandemiei COVID-19 par să fi trecut, iar redresarea progresează bine şi prudenţă ca urmare a tulburărilor geopolitice şi a presiunilor asupra preţurilor. Acesta este un alt moment crucial în care instituţiile financiare şi factorii de decizie politică trebuie să continue să se sprijine reciproc pentru a răspunde provocărilor viitoare.”, a spus Omar Ali, EY EMEIA Financial Services Leader.

Numărul companiilor şi al gospodăriilor din zona euro care nu reuşesc să ramburseze creditele va crește: Când e preconizată revenirea creștetii

Cu toate acestea, se preconizează revenirea creşterii la nivelul total al împrumuturilor bancare, până la o medie de 3,4% în următorii trei ani, înainte de a ajunge la 4% în 2025, nivel înregistrat ultima dată în 2020, când programele de împrumut au fost susţinute de guvern în contextul pandemiei .

Creditele neperformante în întreaga zonă euro, ca pondere din împrumuturile brute acordate întreprinderilor, au scăzut la un nivel minim al ultimilor 14 ani, de 2,2% în 2021 (faţă de 3,2% în 2019), în mare parte datorită menţinerii ratelor negative ale dobânzilor şi intervenţiilor guvernamentale introduse pentru a sprijini veniturile gospodăriilor şi ale întreprinderilor în timpul pandemiei.

Prognoza EY prevede că pierderile din împrumuturi din zona euro vor creşte cu 3,4% în 2022 şi cu încă 3,9% în 2023, de la o medie de 2,4% în 2020 şi 2021.

Numărul companiilor şi al gospodăriilor din zona euro care nu reuşesc să ramburseze creditele va crește: Plățile vor rămâne modeste

Cu toate acestea, neplăţile vor rămâne modeste în raport cu standardele istorice: pierderile au fost în medie de 6% în perioada 2012-2019 şi au ajuns la 8,4% în 2013, în urma crizei datoriilor din zona euro. Imediat înainte de pandemie, pierderile din credite au fost în medie de 3,5% în perioada 2018-2019.

Pe termen scurt, se preconizează o încetinire a creşterii creditării întreprinderilor în raport cu vârful pandemic, ca urmare a retragerii sprijinului guvernamental şi al BCE, a presiunii asupra apetitului pentru investiţii din cauza incertitudinii economice, ca urmare a războiului din Ucraina şi a unei atenţii sporite acordate îmbunătăţirii bilanţurilor corporative.

De asemenea, se preconizează că cele 300 de miliarde de euro de deţineri de numerar „în exces” pe care firmele din zona euro le-au acumulat în timpul COVID-19 vor afecta cererea de creditare.

Împrumuturile ipotecare în întreaga zonă euro vor creşte în medie cu 3,9% între 2022 şi 2024, în scădere de la 4,5% în 2020 şi 5,2% în 2021.

Numărul companiilor şi al gospodăriilor din zona euro care nu reuşesc să ramburseze creditele va crește: Credetele ipotecare au înregistrat o performanţă

Creditele ipotecare au înregistrat o performanţă surprinzător de robustă în timpul pandemiei. În 2020, împrumuturile ipotecare în întreaga regiune au raportat cea mai mare rată din 2007, datorită ratelor foarte scăzute ale dobânzilor, creşterii preţurilor locuinţelor, schimbării determinate pandemie către munca la domiciliu şi capacităţii unor cumpărători de a apela la economii neplanificate pentru a contribui la finanţarea depozitelor.

Cu toate acestea, perspectivele sunt mai puţin îmbucurătoare, pe măsură ce preţurile locuinţelor continuă să crească, ratele dobânzilor par să crească, iar în unele economii din zona euro sunt introduse măsuri de reglementare pentru a răci pieţele imobiliare încinse.

Stocul de credite de consum în întreaga zonă euro a scăzut cu 0,4% în 2021, după ce în anul precedent scăzuse deja cu 2,7%. Acest lucru se compară cu o creştere de 5,6% în 2019, înainte de pandemie.

Prognoza economică a EY privind împrumuturile acordate de băncile europene preconizează creşterea creditului de consum cu 2,6% în acest an şi cu încă 1,7% în 2023.

Cu toate acestea, un număr semnificativ de gospodării vor putea apela la economiile acumulate în timpul pandemiei, ceea ce frânează cererea suplimentară de datorii negarantate.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ECONOMIE

Războiul din Ucraina: Creșterea economică va fi redusă, în timp ce inflația în UE și zona euro va ajunge la valori record

Publicat

bai euro sursa foto pixabay

Invadarea Ucrainei de către Rusia şi explozia preţurilor la energie şi materii prime a impus revizuirea prognozelor de creştere pentru UE şi zona euro, atât în 2022 cât şi în 2023, în timp ce inflaţia este prognozată să ajungă la valori record, a anunţat luni Comisia Europeană în noile sale previziuni, transmite Reuters.

Previziunile economice de primăvară, publicate de Executivul comunitar, arată că, atât în UE cât şi în zona euro, creşterea reală a PIB ar urma să fie de 2,7% în acest an, semnificativ mai puţin faţă de avansul de 4% prognozat în luna februarie, înainte de debutul războiului din Ucraina.

Prognozele de creştere pentru anul următor au fost şi ele revizuite în jos, până la 2,3% atât în UE cât şi în zona euro, de la 2,8% (2,7% pentru zona euro) în februarie.

Aceasta este prima estimare comprehensivă a costurilor economice ale războiului din Ucraina pentru cele 19 ţări din zona euro şi cele 27 de state membre UE.

Războiul din Ucraina: Invadarea Ucrainei a creat noi provocări pe plan economic

„Înainte de izbucnirea războiului, prognoza pentru economia UE era de expansiune prelungită şi robustă. Însă invadarea Ucrainei de către Rusia a creat noi provocări, tocmai când UE îşi revenea de pe urma impactului economic al pandemiei”, a anunţat Comisia Europeană într-un comunicat de presă.

„Exercitând noi presiuni în sus asupra preţurilor materiilor prime, creând noi perturbări asupra lanţurilor de aprovizionare şi majorând incertitudinea, războiul a exacerbat obstacolele pre-existente la adresa creşterii, care anterior erau aşteptate să se reducă”, a adăugat Executivul comunitar.

Războiul din Ucraina: Banca Centrală Europeană va să mențină inflația la 2%

În ceea ce priveşte inflaţia, pe care Banca Centrală Europeană vrea să o menţină la 2%, noile prognoze ale Comisiei Europene arată că în Uniunea Europeană rata inflaţiei ar urma să crească de la 2,9% în 2021, până la 6,8% în 2022, urmând a reveni la 3,2% în 2023.

O creştere comparabilă este preconizată în zona euro, unde inflaţia ar urma să ajungă la 6,1% în 2022, pentru a reveni la 2,7% în 2023. Comparativ, înainte de război, Executivul comunitar prognoza că preţurile din zona euro vor creşte cu 3,5% în 2022 şi cu 1,7% în 2023, în timp ce în cazul UE preţurile erau prognozate să avanseze cu 3,9% în 2022 şi cu 1,9% în 2023.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară şi în toamnă) şi două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară).

Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro.

Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice din vara anului 2022, programate a fi publicate în luna iulie 2022. Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate