Priorităţile celor şase luni de preşedinţie croată în fruntea Uniunii Europene, începute miercuri, vor fi extinderea şi Brexitul, a declarat ministrul de externe croat Goran Grlic Radman, citat de AFP.

Croaţia, cel mai tânăr stat membru al UE, are „mult de lucru şi o misiune importantă pe care trebuie să o efectuăm în cel mai bun mod posibil în interesul tuturor statelor membre ale UE, a început prin organizarea relaţiei între UE şi Regatul Unit”, a afirmat Grlic Radman.

Regatul Unit urmează să părăsească UE la 31 ianuarie, dar va beneficia de un statut intermediar până la sfârşitul anului, aşteptând ca negociatorii să cadă de acord asupra modalităţilor viitoarelor relaţii comerciale între această ţară şi Uniune.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întrebat recent asupra capacităţii UE şi a Regatului Unit de a ajunge la un acord post-Brexit până la sfârşitul anului 2020.

O altă provocare pentru preşedinţia croată va fi situaţia ţărilor din Balcanii de Vest care vor să se alăture blocului, „căci există abordări diferite faţă de extinderea UE”, a explicat ministrul croat la canalul de televiziune N1.

El s-a exprimat de la Viena, în Austria, unde a marcat începerea preşedinţiei croate a UE printr-o ceremonie la ambasada locală.

În pofida marilor aşteptări ale ţărilor candidate la intrarea în UE, „vom susţine ceea ce este realist şi posibil”, a spus şeful diplomaţiei croate. „Procesul de intrare în UE nu se face într-o zi. Noi am lucrat dur pentru a respecta toate criteriile şi normele”, a adăugat el.

În Balcanii de Vest, doar Serbia şi Muntenegru sunt în procesul de negociere pentru alăturarea la UE, în timp ce Albania şi Macedonia de Nord aşteaptă în continuare să-şi înceapă convorbirile de aderare, care au fost blocate de Franţa şi de alte ţări în cadrul unui Consiliu european în octombrie. Kosovo şi Bosnia sunt mult în urmă.

Împreună cu Slovenia, care s-a alăturat UE în 2004, Croaţia este singurul stat provenit din fosta Iugoslavie care a aderat la blocul comunitar în 2013.AGERPRES