Connect with us

ACTUALITATE

Daniel Morar renunţă la premiul GDS: Augustin Lazăr nu a fost un torţionar, însă nu este nici un inocent

Publicat



foto: Aktual24

Daniel Morar, judecător la Curtea Constituţională, a anunţat marţi, într-o scrisoare adresată membrilor Grupului pentru Dialog Social, că renunţă la premiul GDS primit în anul 2011, fiind nemulţumit că organizaţia neguvernamentală i-a acordat premiul pe anul 2018 procurorului general Augustin Lazăr.

Daniel Morar spune că a fost surprins când a aflat că GDS i-a acordat premiul pe anul 2018 lui Augustin Lazăr, despre care spune că nu este un “torţionar”, dar nici un “inocent”.

“În contextul dezvăluirilor recente ivite în spaţiul public cu privire la activitatea domnului Augustin Lazăr ca procuror în perioada regimului comunist, surprinderea mea a fost cât se poate de mare atunci când am aflat că premiul GDS pe anul 2018 a fost acordat acestuia, în pofida faptului că activitatea dânsului a presupus volens nolens, prin actele întocmite în dosarul disidentului anticomunist Iulius Filip, cauţionarea regimului represiv. Din câte ne dăm seama, domnul Augustin Lazăr nu a fost un torţionar, însă nu este nici un inocent”, a afirmat Morar.

El a spus că Augustin Lazăr a ales profesia de procuror în regimul comunist “în cunoştinţă de cauză” şi trebuia să înţeleagă care sunt consecinţele unei asemenea activităţi într-un regim represiv.

“Avea de ales, chiar în condiţiile acelor vremuri, mai ales că erau anii ’80, iar nu anii ’50. Istoria ne arată că actele de tortură în timpul regimurilor dictatoriale erau comise de regulă de forţele de miliţie/poliţie, de către ofiţeri de siguranţă/securitate sau de către gardienii închisorilor. Însă, tot istoria ne arată că disidenţii politici erau oprimaţi de către autorităţile regimului, de regulă, cu ajutorul magistraturii. Procurorii şi judecătorii acestor regimuri politice erau cei care, potrivit legii, dispuneau trimiterea în judecată a oponenţilor regimului şi, respectiv, dispuneau condamnarea ţi încarcerarea acestora. Tot ei erau cei care cenzurau, într-un fel sau altul, liberarea condiţionată a deţinuţilor”, declară Morar.

În opinia lui Morar, Augustin Lazăr ar fi trebuit să-şi dea demisia din funcţia de procuror general, iar premiul GDS “încetează să mai recompenseze o persoană care promovează valorile unei societăţi democratice”.

“Constatăm, de asemenea, că societatea românească postcomunistă nu a generat o dezbatere serioasă cu privire la rolul magistraturii în perioada 1945-1989 care să fi evidenţiat măcar o ‘culpă istorică’ a judecătorilor şi procurorilor. Aceasta însă nu face legitimă dorinţa unui procuror, care a cauţionat într-un fel sau altul un regim represiv, de a ocupa cea mai înaltă magistratură în cadrul Ministerului Public, aceea de procuror general într-o societate democratică în care, în plus, comunismul, ca regim politic, a fost condamnat. În condiţiile în care domnul Augustin Lazăr a păstrat tăcerea cu privire la aceste aspecte ale carierei sale, măcar în momentul în care ele au apărut în spaţiul public ar fi trebuit să-şi prezinte demisia. Nu a înţeles să o facă, dar nu aceasta este vina dvs. ‘Vina’ dvs. este că, în aceste condiţii, după tot ce ştim/ştiţi acum şi în pofida valorilor pe care le-aţi promovat de-a lungul anilor, înţelegeţi să-i acordaţi premiul GDS. Astfel, în opinia mea, premiul dvs. încetează să mai recompenseze o persoană care promovează valorile unei societăţi democratice şi ale statului de drept”, adaugă Morar.

Daniel Morar consideră că reputaţia procurorilor a devenit mai fragilă în urma exercitării mandatului de procuror general de către Augustin Lazăr.

“Dintr-o altă perspectivă, apreciez că valoarea nu trebuie văzută acolo unde nu există. Valoarea este un lucru în sine şi nu se defineşte doar prin raportare la non-valoare. Dincolo de motivarea oficială a acordării premiului domnului Augustin Lazăr (‘pentru merite deosebite în lupta anticorupţie’), înţeleg, dintr-o luare de poziţie publică a unui membru GDS, că premiul îi este acordat domnului Augustin Lazăr pentru faptul că ‘a rezistat’ ca nimeni altul în aceste vremuri. Da, dânsul, personal, a rezistat. Însă Ministerul Public, statutul procurorilor, reputaţia acestora au devenit mai fragile ca oricând în urma exercitării mandatului său”, a spus Morar.

În opinia acestuia, procurorul general al României trebuie să fie “un lider responsabil şi inteligent” care să-şi exercite în aşa fel atribuţiile încât, la finalul mandatului, să nu predea această instituţie fundamentală a statului mai slabă decât atunci când a preluat-o.

“Inconvenientele şi dificultăţile acestei funcţii publice nu sunt inerente doar acestor vremuri, însă procurorii generali ai României postdecembriste au reuşit să menţină sau să consolideze statutul şi rolul procurorului. Prin urmare, dacă dorim să evaluăm corect lucrurile, consider că esenţială nu este ‘rezistenţa’ personală a domnului Augustin Lazăr, ci efectele pe care le-a generat această ‘rezistenţă’ asupra Ministerului Public, cu consecinţe asupra modului în care această instituţie îşi îndeplineşte misiunea fundamentală, aceea a apărării ordinii de drept, a drepturilor şi intereselor cetăţenilor”, a explicat Morar.

În final, Daniel Morar anunţă că renunţă la premiul GDS primit în anul 2011.

“Stimaţi membri ai GDS, rostul acestei scrisori nu este acela de a critica alegerea dvs., ci doar de a-mi justifica decizia de renunţare la premiul GDS pe care mi l-aţi acordat în anul 2011”, spune Morar.

AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Cîţu aşteaptă desemnarea ministrului Sănătăţii de la USR PLUS

Publicat

florin citu

Premierul Florin Cîţu afirmă că aşteaptă ca USR PLUS să desemneze noul ministru al Sănătăţii, punctând că discuţiile politice vor avea loc în cadrul coaliţiei.

“Aştept desemnarea ministrului Sănătăţii de la USR PLUS, este un portofoliu care revine USR PLUS, până atunci voi asigura interimatul şi mă voi asigura că lucrurile funcţionează bine. (…) Tot ce înseamnă discuţii politice vor avea loc la discuţia din coaliţie cu cele trei formaţiuni politice”, a declarat, duminică, Florin Cîţu, după ce a participat la şedinţa Centrului Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei de la Ciolpani.

Întrebat dacă este posibil ca şi ministrul Cătălin Drulă să fie remaniat, el a dat asigurări că membrii Cabinetului vor fi evaluaţi pe ceea ce fac şi nu pe ceea ce spun.

“Nu comentez opiniile membrilor Cabinetului. V-am spus acest lucru şi înainte. Tot ceea ce pot să îi asigur pe membrii Cabinetului este că de fiecare dată voi face o evaluare corectă, bazată pe ceea ce fac şi nu pe ceea ce spun”, a subliniat premierul. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Dîncu despre Dragnea: După ce și-a ispășit pedeapsa, are dreptul să își revendice un loc în partid

Publicat

dragnea audiat

După ce un membru de partid și-a ispășit pedeapsa, are dreptul să își revendice un loc în partid, spune Vasile Dîncu, președintele Consiliului Național al PSD, referindu-se la fostul lider al social-democraților, Liviu Dragnea.

Întrebat, duminică, la Digi 24, dacă Liviu Dragnea va putea reveni în partid după ce își va ispăși pedeapsa, Vasile Dîncu a spus că orice membru are acest drept.

„Din punctul meu de vedere, orice membru de partid care a fost reabilitat, și-a ispășit pedeapsa, are dreptul să își revendice un loc în partid. Nu a existat o tradiție în cadrul PSD-ului de a-și aduce înapoi foștii președinți. Mai degrabă i-a dat afară din partid sau s-au autoexclus. (…) Nu mai sunt (foștii lideri în partid – n.r.). Este o problemă care ține, până la urmă și de modul în care liderul de partid a știut să își construiască echipa și și-a respectat și i-a respectat el pe ceilalți din partid. Liviu Dragnea a avut numai unanimitate sau aproape tot timpul a avut unanimitate în Biroul Permanent Național sau cum se numea în diferite faze. Eu cred că cei pe care el i-a crescut în partid și i-a promovat, îi păstrează un anumit respect. Dacă nu îi păstrează niciun fel de respect, atunci înseamnă că el nu se va putea întoarce. Dar eu cred că ține, până la urmă, și de modul în care partidul și-a cultivat liderul și liderul și-a cultivat de asemenea echipa lui proximă prin care a condus partidul”, a spus președintele Consiliului Național al PSD.

Dîncu a precizat că nu a mai vorbit cu Liviu Dragnea de când a fost închis, pentru că nu se află pe lista celor care ar fi putut să vorbească cu el la telefon.

„Din punct de vedere uman sunt apropiat și acum de el. Nu sunt fericit pentru ceea ce se întâmplă. Aș vrea să îl văd cât mai repede liber, deci eu păstrez pentru el aceeași afecțiune. Din punct de vedere uman. Politic a făcut greșeli, dar poate că el știe mai bine acum, a avut și o perioadă de reflecție și aici nu mă bag, nu sunt deciziile mele și nu știu ce va face în viitor”, a mai spus Dîncu.

Referindu-se la un alt lider al PSD care are probleme cu legea, respectiv Claudiu Manda, care a fost trimis în judecată într-un dosar în care europarlamentarul este acuzat că și-a folosit funcția politică pentru a obține bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, Vasile Dîncu a spus că PSD nu este instanță de judecată și până când nu va fi o decizie definitivă pe numele său, Manda are tot sprijinul partidului.

Sursă: Mediafax

Citește mai departe

ACTUALITATE

Dezastru feroviar. Aproape 100 de răniţi după deraierea unui tren de pasageri în Egipt

Publicat

Sursă foto: Tunisie Numérique in English

Aproape 100 de persoane au fost rănite, după ce un tren de pasageri a deraiat, duminică după-amiază, în apropierea oraşului egiptean Cairo, anunţă echipele de intervenţie, conform agenţiei Associated Press.

Accidentul feroviar a avut loc în zona Banha (Qalyubia), la periferia nordică a oraşului Cairo. Opt vagoane ale unui tren de pasageri au deraiat. Trenul se deplasa pe ruta Cairo-Mansoura, conform MEDIAFAX.

Cel puţin 97 de persoane au fost rănite în accident, a comunicat Ministerul egiptean al Sănătăţii.

Săptămâna trecută, 15 persoane au fost rănite după deraierea unui tren în provincia egipteană Sharqia.

Pe 25 martie, 18 persoane au murit, iar alte aproximativ 200 au fost rănite după ce două trenuri de pasageri au intrat în coliziune în provincia egipteană Sohag.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Coaliţia de guvernare urmează să se întrunească în prima şedinţă după revocarea ministrului Sănătăţii

Publicat

Coaliţia de guvernare urmează să se reunească, luni, în prima şedinţă de la revocarea lui Vlad Voiculescu din funcţia de ministru al Sănătăţii.

Premierul Florin Cîţu a decis, miercuri, revocarea din funcţie a lui Vlad Voiculescu. El a anunţat iniţial că interimatul va fi asigurat de vicepremierul Dan Barna, însă acesta a refuzat. Ulterior, prim-ministrul a preluat el interimatul la conducerea Ministerului Sănătăţii.

Liderii USR PLUS au criticat decizia de revocare din funcţie a lui Vlad Voiculescu luată de premierul Florin Cîţu, susţinând că a fost unilaterală. Ei au solicitat o întrunire de urgenţă a coaliţiei de guvernare pentru a discuta despre retragerea încrederii prim-ministrului Florin Cîţu.

La rândul lor, liderii PNL şi UDMR au arătat că nu există altă soluţie politică de guvernare decât actuala coaliţie şi au subliniat că USR PLUS trebuie să facă o nouă propunere de ministru al Sănătăţii. De asemenea, aceştia şi-au reiterat susţinerea pentru Florin Cîţu în funcţia de prim-ministru.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, miercuri, că trebuie să mai treacă un timp până la o reuniune a coaliţiei de guvernare, pentru că nu este bine să se poarte discuţii “la cald”. În aceeaşi zi, vicepremierul Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a făcut apel la colegii de coaliţie pentru o discuţie calmă în perioada următoare.

Programată iniţial pentru miercuri, şedinţa de Guvern a avut loc joi, iar la ea au participat şi miniştrii USR PLUS. În aceeaşi zi, vicepremierul Dan Barna a avut o întâlnire cu preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul căreia a explicat punctul de vedere al Alianţei cu privire la revocarea ministrului Sănătăţii, după cum preciza preşedintele executiv al PLUS, Dragoş Tudorache.

Vineri, fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a susţinut că premierul Florin Cîţu nu a discutat aproape niciodată cu Ministerul Sănătăţii şi s-a transformat “în primul epidemiolog al ţării”, adăugând că s-a înşelat atunci când a crezut că “epoca epoleţilor a trecut”. El a acuzat şi faptul că “există diferenţe fundamentale” între numerele raportate şi cele reale în ceea ce priveşte decesele din spitalele COVID şi a spus că Unifarm reprezintă “unul dintre cele mai mari jafuri ale pandemiei”.

În replică, premierul Florin Cîţu i-a solicitat vicepremierului Dan Barna să prezinte în şedinţa de Guvern dacă ştia despre existenţa unor diferenţe între datele raportate şi cele reale privind persoanele infectate cu SARS-CoV-2 care au murit şi ce măsuri a dispus. Dan Barna a precizat, ulterior, că în cursul zilei de joi a fost informat de echipa de la MS că verifică posibile inadvertenţe în modul de raportare a persoanelor decedate de COVID-19 în cele două baze de date folosite de autorităţi şi a transmis o notă la Cabinetul premierului.

Aflat sâmbătă în Maramureş, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat că “orice ministru trebuie să ştie că, înainte de a-şi ataca premierul, trebuie să-şi scrie demisia”. “Dacă nu şi-a scris demisia, trebuie să ştie că va pleca acasă, aşa cum a plecat acasă Voiculescu. În nicio ţară democratică din lumea asta niciun ministru nu-şi permite să atace premierul. Premierul este cel care conduce Guvernul. În momentul în care ataci premierul, înseamnă că nu mai ai ce să cauţi în Guvernul respectiv”, a spus Orban.

Cu o zi înainte de o posibile reuniune a coaliţiei, preşedintele Senatului, Anca Dragu, a criticat şi ea decizia premierului Florin Cîţu de revocare a lui Vlad Voiculescu din funcţia de ministru al Sănătăţii şi a precizat că există o “sincopă” în coaliţie. Ea a arătat că cel mai probabil discuţia va avea loc luni în coaliţie, estimând că situaţia va fi deblocată în două săptămâni. Anca Dragu a mai spus că este normal ca Ministerul Sănătăţii să rămână la PLUS. AGERPRES

Citește mai departe