Connect with us

ECONOMIE

Declaraţie de avere: cât a câştigat Mugur Isărescu în 2020 din poziţia de Guvernator al BNR

Publicat



Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, a încasat anul trecut venituri nete de 966.361 de lei, potrivit datelor din declaraţia sa de avere completată pe 14 iunie 2021 şi publicată recent pe site-ul bnr.ro.

Astfel, guvernatorul BNR a avut venituri medii lunare de 80.530 de lei pe lună în 2020, echivalentul a 16.400 de euro, scrie Ziarul Financiar.

Veniturile din salarii ale guvernatorului, de 966.361 de lei, sunt în creştere (8%) faţă de anul anterior, când Mugur Isărescu a încasat de la Banca Naţională suma de 897.578 lei. Isărescu a declarat şi 30.612 lei ca membru titular la Academia Româna şi 1.330 de lei de la Academia de Studii Economice.

Pe lângă veniturile salariale din 2020, Isărescu a declarat şi venituri din pensii de 193.740 de lei în anul 2020 comparativ cu 161.412 lei în anul precedent.

Isărescu are o barcă cu motor Delta, achiziţionată în 2004 şi un autoturism Eagle din 1993. La categoria “bijuterii diverse”, Isărescu a declarat 84.500 de euro pentru cele dobândite între 1990 şi 2020, şi alte 10.650 de euro pentru cele din 1976 şi până în 1989.

Colecţia numismatică a guvernatorului este estimată de acesta la 79.000 de euro, tablourile şi icoanele la circa 27.000 de euro, iar bunurile sub formă de metale preţioase (veselă argint) la aproximativ 7.000 de euro.

Printre conturile bancare ale lui Isărescu se numără unul de 792.000 de lei la BCR, altul de 631.400 de lei la UniCredit, deschis în anul 2012, şi câteva depozite în euro şi dolari la BCR.​ MEDIAFAX


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Preţ-record al energiei pe bursă, pe fondul caniculei şi al închiderii unui reactor de la Cernavodă

Publicat

Preţul energiei pe Piaţa pentru Ziua Următoare cu livrare vineri are o medie-record de 645 de lei pe MWh, potrivit datelor operatorului bursier OPCOM.

Totodată, preţul maxim orar este de 885,7 lei pe MW, de asemenea unul istoric, între orele 20:00 şi 21:00.

Aceasta pe fondul temperaturilor extrem de ridicate din aceste zile, consumul atingând valori-record pentru perioada de vară.

În plus, Unitatea 2 a centralei de la Cernavodă s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic Naţional miercuri seara, ca urmare a unui tranzient în sistemul energetic, care a afectat partea clasică, fără a fi afectate funcţiile de securitate nucleară ale unităţii, a anunţat, joi, Nuclearelectrica.

„Deconectarea automată a Unităţii 2 s-a produs în condiţii de siguranţă, toate sistemele unităţii funcţionând şi răspunzând conform proiectului în astfel de situaţii”, spun reprezentanţii societăţii.

Aceştia subliniază că deconectarea automată a Unităţii 2 şi lucrările de remediere nu au impact asupra securităţii nucleare a reactorului, personalului unităţii, populaţiei şi mediului înconjurător.

Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă operează Unităţile 1 şi 2, fiecare cu o putere instalată de producţie de 700 MW, aceste reactoare asigurând aproximativ 20% din necesarul de energie al României. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Crește nevoia de recrutare a specialiștilor cu vârste de peste 45 de ani în România

Publicat

Aproximativ 34% dintre specialiștii recrutați pentru poziții de management de către compania de executive search Kapital HR în ultimii 2 ani au vârste cuprinse între 40-55 de ani, pe următoarea poziție situându-se specialiștii cu vârste cuprinse între 33-40 ani, conform unei analize Kapital HR.

Astfel, deși în spațiul public predomină informațiile conform cărora scade apetitul pentru recrutarea persoanelor cu vârste de peste 40 – 45 de ani în România, raportul de activitate Kapital HR al celor mai recenți 2 ani indică o creștere a apetitului de recrutare pentru acest segment de vârstă.

“Lucrăm cu peste 150 de clienți (preponderent multinaționali) din diferite industrii de activitate și recrutăm, în general, specialiști cu un nivel ridicat de senioritate pentru poziții de management. În asemenea roluri sunt, de obicei, persoane în jurul vârstei de 40 de ani și chiar destul de mult peste,” declară Alina Conu, co-fondator și Managing Partner Kapital HR.

Un studiu recent realizat de Ipsos Interactive Services arată că 72% dintre angajatori afirmă că susţin angajarea în organizaţie a persoanelor de peste 45 de ani. Pe de altă parte, 59% din candidaţii de peste 45 de ani consideră că le este greu sau foarte greu să găsească un job cu experienţa avută la momentul respectiv. Conform aceluiași studiu, doar 1 din 4 candidaţi peste 45 de ani intervievaţi este angajat, comparativ cu 1 din 3 candidaţi sub 45 de ani intervievaţi.

„Persoanele care se încadrează la categoria 45+ reprezintă însă un segment important pe piața muncii din România”, completează reprezentantul Kapital HR.

Joburile de top management corespund de regulă persoanelor de peste 40 de ani (ex. HR Director, Finance Director). Pentru pozițiile de CEO, vârsta medie este de peste 45 de ani. Există însă și joburi de top management unde media de vârstă este de peste 35 de ani, în industrii precum e-commerce, IT, media. Salariul mediu al unui manager de top este de peste 3.000 de Euro lunar, arată analiza Kapital HR.

Locul de muncă al acestor profesioniști este localizat în proporție de 80% în București, unde se află și majoritatea business-urilor importante din țară. Mobilitatea este limitată în contextul economic-social actual, însă în anumite industrii (ex. producție) relocarea este mai des întâlnită. În general, la nivel de top management, mai ales în companiile multinaționale, este mai des întâlnită relocarea străinilor pe poziții de top management în companiile din România, afirmă specialiștii Kapital HR.

”Criza sanitară, evoluțiile economice recente și noile politici de promovare a egalității de șanse au dus la creșterea apetitului pentru recrutarea persoanelor de 45+. Domeniile în care ne așteptăm să crească recrutarea sunt cele cu responsabilitate privind sustenabilitatea și mediul înconjurător (așa numitele „green jobs”), rolurile legate de online și digital, BPO (Business Process Outsourcing), marketing, consultanță, domeniul juridic”, conchide Alina Conu. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Consumul de electricitate al României atinge un nou record, pe fondul caniculei

Publicat

energie electrica

Consumul de energie electrică al ţării a ajuns miercuri, la orele prânzului, la valori-record pentru perioada de vară, pe fondul temperaturilor extrem de ridicate, arată datele privind starea sistemului energetic naţional în timp real, postate pe site-ul Transelectrica.

Astfel, la ora 13:17, consumul instantaneu ajunsese la 8.801 MW, mai mult faţă de precedentul record de 8.687 MW, înregistrat pe 15 iulie.

La ora respectivă, producţia de energie a ţării era de 7.500 de MW, diferenţa fiind acoperită de importuri.

Hidrocentralele erau principala sursă de producţie, cu 2.439 MW, urmate de centralele pe cărbune – 1.606 MW, nuclear – 1.332 MW, hidrocarburi – 1.275 MW, fotovoltaic – 685 MW, eoliene – 106 MW, biomasă – 58 MW.

Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Bugetele Rabla Clasic şi Rabla Plus destinate persoanelor fizice au fost suplimentate

Publicat

Administraţia Fondului pentru Mediu a decis suplimentarea cu 20 milioane de lei bugetul alocat persoanelor fizice în cadrul Rabla Plus şi cu 5 milioane de lei bugetul alocat persoanelor fizice în cadrul Rabla Clasic, conform unui comunicat recent de pe site-ul AFM.

Suplimentarea a venit după ce bugetele alocate persoanelor fizice în cadrul Programului Rabla Clasic şi Rabla Plus au fost epuizate, conform ZF, citat de MEDIAFAX.

 

Motivul pentru care au venit sumplimentările

 

Bugetul alocat iniţial pentru persoanele fizice, în valoare de 200 milioane de lei, a fost rezervat integral la aproximativ 2 luni de la lansarea programului. A demonstrat interesul cetăţenilor faţă de autovehiculele electrice, mai prietenoase cu mediul înconjurător.

Programele Rabla Clasic şi Rabla Plus, lansate anul acesta pe 26 aprilie, s-au bucurat de un interes neaşteptat. S-a confirmat de epuizarea într-un timp foarte scurt a bugetelor alocate persoanelor fizice.

Astfel, cele 375 de milioane de lei, bugetul alocat Programului Rabla Clasic, respectiv cele 260 de milioane de lei, bugetul alocat Programului Rabla Plus au fost utilizate integral.

Pentru a veni în sprijinul celor care doresc să cumpere autovehicule noi, mai puţin poluante, Administraţia Fondului pentru Mediu va suplimenta valorile destinate înscrierilor persoanelor fizice şi bugetele totale.

Programul Rabla Clasic pune la dispoziţie suma de 5 milioane de lei pentru noi înscrieri, începând din 26 iulie 2021. Se va desfăşura în paralel demersuri pentru suplimentarea bugetului total al programului cu suma de 200 de milioane de lei, care va putea fi utilizată la începutul lunii septembrie 2021.

Pentru Programul Rabla Plus, bugetul alocat persoanelor fizice se suplimentează cu 20 de milioane de lei, începând cu 26 iulie 2021. De asemenea, bugetul total al programului va fi majorat cu 200 de milioane de lei în data de 21 august 2021.

Persoanele care casează o maşină mai veche de 8 ani beneficiază în cadrul Programului Rabla Clasic de o primă de 7.500 lei la achiziţionarea unei maşini noi. La prima de casare se poate adăuga un ecobonus de 1.500 de lei, dacă emisiile generate de noul autovehicul sunt reduse, iar în cazul în care motorul este unul hibrid, se adaugă un ecobonus în valoare de 3.000 de lei.

 

Bonificațiile se pot cumula

 

Toate aceste bonificaţii se pot cumula, astfel că prin Programul Rabla Clasic, reducerea maximă poate ajunge la 12.000 de lei.

În cadrul Programului Rabla Plus, la achiziţionarea un autoturism 100% electric, beneficiarul primeşte un ecotichet de 45.000 de lei (~10.000 euro). La acesta se poate adăuga şi prima de casare, în valoare de 7.500 lei pentru casarea maşinii mai vechi de 8 ani. Dacă beneficiarul predă spre casare un autovehicul uzat şi cumpără un autovehicul electric hibrid plug-in, poate primi maxim 27.500 lei.

Citește mai departe