Connect with us

ECONOMIE

Dispută USR- PNL pe tema eliminării taxelor la salariul minim pe economie. Anca Dragu: ar putea fi introdus în doi ani. Secretarul de stat Alin Ignat: s-ar încuraja munca la gri

Publicat



Președintele Senatului, Anca Dragu, a declarat la TVR că impozitul zero pe salariul minim ar putea fi introdus în aproximativ doi ani, după finalizarea unui studiu de impact, când veniturile bugetare şi creşterea economică vor permite.

„Ar putea deveni realitate într-un an, cam în doi ani, după ce avem finalizat un studiu de impact şi atunci când veniturile bugetare şi creşterea economică permit”, a spus Anca Dragu potrivit Mediafax.

Preşedintele Senatului a subliniat că o astfel de măsură are un impact negativ asupra bugetului.

„Pe de altă parte, este o datorie să ne uităm la salariaţii cu venituri foarte mici. În România există această situaţie foarte tristă în care 15% dintre salariaţi, deşi muncesc, intră la categoria de sărăcie, acest concept de sărăcie”, a precizat Dragu.

Acești oameni, deşi muncesc opt ore pe zi, la sfârşitul lunii, când primesc salariul, nu-şi pot permite să-şi asigure un trai decent după standardele normale

Salariul minim brut pe economie în România este acum de 2.300 de lei. Practic, de la 1 ianuarie 2021, oa­menii primesc 1.386 de lei net, cu 40 de lei mai mult decât în 2020.

De majorare beneficiază aproximativ 1.400.000 de angajați, adică aproximativ 26,4 % din cei 5.300.000 de salariați activi.

Propunerea USR de eliminare a impozitelor  pe salariul minim nu este agreată și de PNL.

Alin Ignat membru PNL și secretar de stat în Ministerul Muncii a arătat într-o postare pe pagina de facebook argmentele pentru care nu este de acord cu pripunerea USR : ”văd că există un început de dezbatere, în spațiul public, cu tema “Zero taxe pe salariul minim”.

”E ușor de spus și în aparență sună bine. Totuși, personal, cred că e important să punem pe masă toate argumentele, pro și contra, iar dacă facem asta, realizăm imediat că, în esență, este o măsură care ne poate pune în fața unor riscuri majore, din multe puncte de vedere.
Care sunt potențialele riscuri ale eliminării taxării pe salariul minim:
  • S-ar încuraja MUNCA LA GRI – încadrarea angajaților pe salariul minim, chiar dacă salariul efectiv primit de aceștia este mai mare decât cel de încadrare.
  • Scăderea dramatică a încasărilor la bugetul de stat, scădere generată de migrarea unui umăr mare de contracte de muncă spre încadrarea pe salariul minim, pentru evitarea taxării.
  • Creșterea deficitului bugetului de asigurări sociale, în lipsa plății contribuției de asigurări sociale aferentă salariului minim, și pericolul de intrare în imposibilitatea de a susține pensiile aflate în plată astăzi.
  • Pensii mici pentru angajații care, în marea majoritate, vor accepta să fie încadrați la salariul minim, primind restul salariului la gri și punându-și în pericol siguranța veniturilor la bătrânețe.
În opinia mea, dacă e cazul, dacă e momentul să intervenim în această zonă, soluția reală și sănătoasă pentru toți cei implicați, stat-angajatori-angajați, este reducerea taxării în ansamblu. Pe orice venit salarial din România” a precizat secretarul de stat Alin Ignat

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

173.655 de funcţii publice în România, la finele anului 2020

Publicat

Numărul total de funcţii publice era, la 31 decembrie 2020, de 173.655, potrivit raportului de activitate al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP).

Dintre acestea, erau ocupate 133.067, iar 4.193 erau temporar ocupate, 7.390 erau temporar vacante şi 29.005 vacante.

În 2020, au fost organizate concursuri de recrutare pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie/conducere, respectiv concursurile de promovare în funcţii publice de conducere pentru 4.770 de funcţii publice.

“O primă decizie pe care am luat-o în calitate de preşedinte al ANFP a fost aceea de a asigura o mai bună transparentizare a concursurilor. Pentru a garanta competiţia deschisă, concursurile trebuie să beneficieze de publicitate adecvată. Oamenii dau valoarea muncii în orice loc şi pentru a fi siguri că acest lucru se întâmplă şi în sistemul public, trebuie să pornim cu începutul – crearea cadrului pentru un proces transparent de recrutare”, a declarat Liviu Mălureanu, potrivit unui comunicat al agenţiei transmis AGERPRES.

Anul trecut, ANFP a gestionat 11 proiecte cu finanţare externă. Valoarea cumulată a proiectelor pe 31 decembrie era de 90.296.153,82 de lei (aproximativ 18.894.361,54 de euro).

Situaţia generată de pandemia de COVID-19 a impus adaptarea la noi modalităţi de muncă. Un exemplu în acest sens îl reprezintă extinderea utilizării semnăturii electronice în corespondenţa oficială şi organizarea online a evenimentelor şi a stagiilor de practică pentru studenţi, precizează ANFP.

În cursul anului trecut a fost creată pe site-ul ANFP secţiunea “Adresaţi o întrebare” şi a fost înfiinţată o linie telefonică dedicată acordării de consiliere de specialitate. Pe site se găsesc răspunsuri la 109 întrebări pe tematici precum: mobilitatea, recrutarea şi promovarea funcţionarilor publici, drepturile funcţionarilor publici, suspendarea raportului de serviciu, obligaţiile funcţionarilor publici, reorganizarea instituţiei publice, comisii de disciplină, răspunderea funcţionarului public, perfecţionarea profesională.

Potrivit ANFP, direcţiile de acţiune pentru 2021 au în vedere regândirea şi modernizarea serviciului public, prin susţinerea activă a digitalizării, atragerea de finanţare externă, derularea de parteneriate cu societatea civilă.

“Voi urmări dezvoltarea unor proiecte strategice care să aducă rezultate evidente şi imediate, pentru că sectorul public are nevoie de reforme profunde în ceea ce înseamnă managementul resurselor umane”, a declarat preşedintele ANFP. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Fondurile de pensii private obligatorii aveau, în ianuarie, active de peste 77,6 miliarde de lei, în creştere cu 23%

Publicat

bani lei

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de peste 77,6 miliarde de lei, la 29 ianuarie 2021, în creştere cu 23% faţă de nivelul existent la 31 ianuarie 2020, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 52,23 miliarde de lei, respectiv 67%. Pe locul doi de aflau acţiunile, cu 17,2 miliarde de lei (22,16%). Obligaţiunile corporative se situau pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 2,97 miliarde de lei, respectiv 3,84% din totalul activelor.

Conform datelor ASF, valoarea activului total al fondurilor de pensii de la Pilonul II era de 77,607 miliarde de lei, în ianuarie 2021, iar valoarea activului net era de 77,572 miliarde de lei.

Fondurile de pensii private obligatorii aveau 7,646 milioane de participanţi. Conform datelor ASF, de la începutul colectării în sistem au fost virate contribuţii pentru 7,539 milioane de participanţi.

În luna noiembrie 2020, au fost virate contribuţii pentru 3,956 milioane de participanţi, iar pentru 3,669 milioane nu au fost virate contribuţii.

Pe pilonul II de pensii sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life Pensii, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN şi Vital. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Constructorul auto francez Renault a înregistrat în anul 2020 pierderi istorice de opt miliarde de euro

Publicat

renault

Constructorul auto francez Renault SA a raportat vineri pierderi record de opt milliarde de euro într-un an 2020 marcat de criza coronavirusului, informează AFP.

Proprietarul Dacia a precizat că a reuşit să limiteze pierderile în al doilea semestru, când cifra de afaceri a scăzut cu doar 8,9%, iar pierderile nete s-au situat la 660 milioane de euro. Cu toate acestea, pe ansamblul anului 2020 veniturile grupului Renault au scăzut cu 21,7%, până la 43,474 miliarde de dolari, în condiţiile în care numărul de autovehicule vândute a scăzut cu 21,3% până la 2,95 milioane unităţi.

“2021 va fi un an dificil, având în vedere incertitudinile cu privire la criza sanitară, precum şi problemele în aprovizionare cu componente electronice. Prioritatea este profitabilitatea şi generarea de numerar”, a declarat directorul general Luca de Meo.

Directorul general de la Renault a prezentat luna trecută un plan strategic botezat “Renaulution”, conform căruia Renault va atinge o marjă operaţională de 3% până în 2023, pentru ca în 2025 să ajungă la o marjă operaţională de cel puţin 5%. Comparativ, în 2019, Renault a avut o marjă operaţională de 4,8%, însă asta a fost înainte ca Renault să înregistreze pierderi record din cauza pandemiei de coronavirus.

Groupe Renault, producător auto din anul 1898, este un grup internaţional prezent în 134 de ţări, care a vândut aproape 3,8 milioane de vehicule, în 2019. În prezent, compania are peste 180.000 de angajaţi, 40 de fabrici şi 12.700 de puncte de vânzare în întreaga lume.

Compania Dacia a fost preluată de Renault în anul 1999 şi relansată în 2004 cu modelul Logan. Ulterior, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Toate contractele de peste 5.000 de euro, încheiate de Ministerul Economiei, vor fi făcute publice

Publicat

Ministerul Economiei publică pe o platformă specială toate contractele pe care le-a încheiat, cu valoarea mai mare de 5.000 de euro, a anunţat, joi, pe Facebook, ministrul de resort, Claudiu Năsui.

“Transparenţă totală. Ministerul Economiei publică toate contractele cu statul. În primele zile de mandat am cerut toate contractele încheiate de minister în valoare de peste 5.000 de euro. Ele nu trebuie să rămână doar la ministru, ci trebuie să fie văzute de toţi contribuabilii. Niciodată până acum un minister nu a făcut o platformă publică în care să apară toate contractele sale. O platformă în care să fie disponibile absolut toate detaliile din contracte. E o platformă în care informaţia va fie uşor de găsit de oricine este interesat”, a arătat el.

Platforma lansată joi poate fi accesată la linkul https://bit.ly/2NAElkk

“Contribuabilii români plătesc taxe şi impozite în România şi încă mari (avem cea mai mare povară fiscală pe salariile mici din UE). Este normal să ştie nu doar marile direcţii în care merg banii lor, ci şi concret la cine şi pe ce s-au dus. Nu ne oprim aici. De îndată ce ne putem organiza în minister de sine stătător, vom modifica procedura de lucru, astfel încât nicio factură pentru un contract de peste 5.000 de euro să nu mai poată fi făcută dacă contractul nu este deja urcat în această platformă publică”, a completat Năsui.

Potrivit acestuia, se zice că la stat un leu din trei este furat sau risipit.

“Vă las pe dumneavoastră să vedeţi dacă se verifică. Am atras multă animozitate prin refuzul de a semna ‘ca primarul’ tot felul de contracte aduse pe ultima sută de metri. Nu am venit aici să-mi fac prieteni. Am venit aici să sprijin mediul de afaceri autentic (care nu există doar graţie contractelor cu statul) şi să opresc căpuşarea banului public. Fix asta voi face, oricare ar fi consecinţele. Cu mai multă transparenţă, fiecare cetăţean, fiecare ziarist, fiecare ONG-ist va avea posibilitatea mai mult ca niciodată să vadă problemele sistemului şi să propună soluţii”, a conchis ministrul Economiei. Agerpres

Citește mai departe