CNCAV a realizat studiul de eficiență a vaccinării împotriva COVID-19 în rândul persoanelor vaccinate, comparativ cu evoluția persoanelor nevaccinate. Concluzia este că vaccinurile protejează în proporție covârșitoare împotriva infectărilor, a spitalizărilor și a deceselor.

Potrivit CNCAV, eficiența împotriva infecției, analizată pentru fiecare tip de vaccin, începând cu 14 zile de la efectuarea dozei 2 este următoarea: Comirnaty/BioNTech Pfizer: 84.1% (CI: 81.8-86.1), Spikevax/Moderna: 93.1% (CI: 84.1-97.0) și Vaxzevria/AstraZeneca: 71.1%.

Administrarea vaccinului Janssen a debutat la data de 4 mai 2021 și nu s-au acumulat suficiente date pentru perioada raportată (până la 31 mai a.c.) anunță CNCAV. Eficiența acestui tip de vaccin va fi evaluată în perioada următoare.
Eficiența cumulată pentru toate tipurile de vaccin, calculată după 14 zile de la efectuarea dozei 2 este după cum urmează: împotriva infecției- 84.4%, împotriva spitalizării- 91.8%,împotriva internării în ATI- 92.8% și împotriva decesului- 95.1%.

Întrucât riscul de evoluție severă a bolii variază în funcție de populația analizată, eficiența vaccinării împotriva infecției, a spitalizării, internării în ATI și a decesului în urma COVID-19 a fost calculată ajustat, în funcție de vârstă, sex și săptămâna testării.

În România, vaccinarea împotriva COVID-19 a redus de peste 5 ori riscul de infecție, de peste 10 ori riscul de spitalizare, de aproape 14 ori riscul de internare în ATI și de peste 20 de ori riscul de deces în urma COVID-19.

O altă concluzie observată a fost că protecția împotriva spitalizării, internării în ATI și a decesului este de peste 50% încă de la administrarea dozei 1, la minimum 14 zile de la efectuarea acesteia.

CNCAV a realizat studiul de eficiență a vaccinării împotriva COVID-19 în rândul persoanelor vaccinate, comparativ cu evoluția persoanelor nevaccinate. Setul de date analizat a inclus peste 2,7 milioane de teste (pozitive și negative), colectate de la peste 1,7 milioane de persoane, cu vârsta de peste 16 ani și cu istoric cunoscut de vaccinare împotriva COVID-19.

Studiul s-a efectuat în perioada februarie – mai 2021, atunci când varianta Alfa a virusului era dominantă în România. MEDIAFAX

Pacienții cu forme grave de COVID-19, transferați în străinătate, vor fi aduși în țară pe cheltuiala statului, indiferent dacă este vorba despre repatrierea celor decedați, de pacienți externați ori de pacienți care au nevoie de transport medical, a decis, sâmbătă, CNSU.

Potrivit deciziei CNSU, pentru persoanele care au fost transferate în străinătate pentru că nu au putut primi tratament în România, este necesară susținerea repatrierii pentru a se asigura întoarcerea în țară.

„Cheltuielile de repatriere pentru persoanele externate presupun asigurarea transportului către România, inclusiv în situația în care se impune ca repatrierea acestora să fie asistată medical. În cazul persoanelor decedate, repatrierea presupune o serie de cheltuieli pe care le efectuează, de regulă, operatorii economici de pompe funebre, la care se pot adăuga și alte cheltuieli conexe care trebuie efectuate în străinătate în scopul îndeplinirii formalităților de repatriere. În condițiile în care cheltuielile anterior menționate nu pot fi imputate persoanelor transferate sau aparținătorilor, se impune crearea cadrului normativ necesar pentru ca Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare, să fie în măsură să efectueze aceste cheltuieli”, arată CNSU.

În plus, în cazul persoanelor decedate, se impune asigurarea unui sprijin familiei prin acordarea suportului financiar necesar constând în plata cheltuielilor de repatriere a persoanei decedate în străinătate, respectiv pentru asigurarea realizării de către personalul consular al misiunilor diplomatice și oficiilor consulare al formalităților procesului de repatriere.

Astfel, prin decizie a CNSU, se abilitează Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare din străinătate, să realizeze formalitățile consulare necesare pentru repatrierea, în România, a persoanelor infectate cu virusul SARS-CoV-2 care au fost transferate la spitale din străinătate.

MAE va asigura, în limita fondurilor bugetare aprobate, plata cheltuielilor de repatriere pentru transportul persoanelor care au fost externate în urma deciziei medicale de specialitate de la spitalul din străinătate, inclusiv în cazul în care se impune repatrierea asistată medical; pentru asigurarea utilităților de primă necesitate pe perioada transportului, cum ar fi: hrană, îmbrăcăminte, medicamente, asistență medicală în regim de urgență etc; pentru transportul în România al persoanelor decedate în străinătate; precum și pentru formalitățile specifice întreprinse de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României pentru procurarea de documente, care includ acte de stare civilă străine, traduceri, apostilare/supralegalizare, dacă autoritățile străine competente percep anumite taxe sau tarife.

Pentru asigurarea fondurilor necesare vor fi alocate, la nevoie, Ministerului Afacerilor Externe, sumele necesare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. MEDIAFAX

Prinţul Charles al Marii Britanii a declarat sâmbătă, într-un mesaj video prezentat în cadrul unui summit pe teme de mediu desfăşurat în Arabia Saudită, că există ”o fereastră periculos de îngustă” pentru accelerarea acţiunilor împotriva schimbărilor climatice, informează Reuters.

Invocând argumente ale experţilor, acesta a spus că Summitul ONU privind schimbările climatice (COP 26), care va începe la sfârşitul lunii octombrie, trebuie să includă Contribuţii determinate la nivel naţional (NDC, obiective pe care trebuie sa le fixeze la fiecare cinci ani ţarile semnatare ale Acordului de la Paris, n. red) cu ”repere clare” şi ţinte de emisii zero până în 2050.

Prinţul Charles s-a adresat în cadrul forumului Saudi Green Initiative, la care ţara gazdă, Arabia Saudită, a anunţat anterior în cursul zilei de sâmbătă stabilirea unei ţinte de emisii nete zero până în 2060.

Charles a mai spus că Saudi Green Initiative alături de summitul mai amplu Middle East Green Initiative, care va avea loc luni la Riad, vor contribui la accelerarea progreselor importante înregistrate deja. AGERPRES

Rusia a înregistrat sâmbătă un nou record de decese şi de contaminări asociate COVID-19, pentru a treia zi consecutiv, semn al severităţii valului epidemic care afectează în prezent ţara, informează AFP.

Potrivit unui bilanţ guvernamental, în ultimele 24 de ore s-au înregistrat 1.075 de decese şi 37.678 de cazuri de infectare.

Din iunie, Rusia se confruntă cu un nou val epidemic cauzat de apariţia unor variante mai agresive, nerespectarea regulilor privind purtarea măştii şi lentoarea cu care se desfăşoară campania de vaccinare.

Numărul morţilor de la debutul pandemiei a ajuns la 229.528, Rusia fiind ţara europeană cu cele mai multe decese înregistrate din cauza COVID-19. Datele sunt însă extrem de subestimate, institutul de statistică ROSSTAT făcând referire la peste 400.000 de decese la sfârşitul lui august.

Doar o treime dintre ruşi au fost imunizaţi de la apariţia primului vaccin naţional, Sputnik V, în decembrie 2020, un eşec care are drept explicaţie neîncrederea tradiţională a populaţiei în autorităţi.

În faţa valului sever care afectează ţara în prezent, autorităţile au întârziat să reacţioneze şi să impună măsuri restrictive de teamă să nu fragilizeze economia şi aşa şubredă.

Preşedintele Vladimir Putin a decretat recent o săptămână nelucrătoare pentru perioada 30 octombrie-7 noiembrie în încercarea de a întrerupe lanţurile de contaminare.

Primarul Moscovei, unde se află cel mai mare focar epidemic de pe teritoriul ţării, va dispune închiderea timp de 11 zile a tuturor instituţiilor şi activităţilor comerciale neesenţiale începând din 28 octombrie. Mai multe regiuni au decis totodată să instituie certificate sanitare.

Vocile critice îl acuză cu toate acestea pe Putin că nu a estimat gravitatea epidemiei care afectează încă ţara.AGERPRES