Connect with us

ACTUALITATE

Elicopterul SMURD a fost chemat, joi dimineață, la Botoșani pentru un bărbat de 55 de ani

Publicat

smurd.jpg

Elicopterul Smurd a fost chemat joi dimineață la Botoșani pentru a prelua un bărbat de 55 de ani.

Botoșăneanul a suferit un infarct, iar medicii de la Spitalul de urgență „Mavromati” au decis transferul său la o clinică din județul vecin.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Citește mai mult pe Botosani24.ro

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

Liber la ANGAJĂRI în spitale. 86 de posturi vor fi scoase la concurs la Botoșani

Publicat

spital mavromati.jpg

Guvernul a aprobat, joi, un memorandum prin care 2.010 posturi vacante sau temporar vacante de anul trecut din sectorul sănătate şi asistenţă socială din cadrul instituţiilor publice locale vor putea fi ocupate prin concurs sau examen, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin, relatează agerpres.ro.

La Spitalul Judetean de Urgenta „Mavromati” din Botosani din cele aproximativ 165 de posturi necesare, ar urma să fie deblocate 86.

“Din 165, la memorandum ne-au aprobat 86, care se scot acum la concurs”, a explicat directorul Spitalul Judetean de Urgenta „Mavromati” din Botosani, Monica Adăscăliței.


“Guvernul a aprobat un memorandum adresat deficitului de personal din sectorul sanitar şi asistenţei sociale. Astfel, un…

Citește mai mult pe Botosani24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE în luna ianuarie

Publicat

1698564091 bani lei pixabay e1663503847879.jpg
sursa foto: pixabay.com

Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.

Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.

În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).

Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.

De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%

Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.

Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.

Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Statistică: România avea cele mai multe mame minore din UE, în 2021

Publicat

maternitate
fotografie cu caracter ilustrativ

În anul 2021, conform datelor furnizate joi de către Institutul Național de Statistică, România înregistra cel mai mare număr de mame minore din Uniunea Europeană, respectiv 8.024.

Dintre acestea, cele mai multe, 3.446 aveau 17 ani, 2.424 – 16 ani, 1.409 – 15 ani şi 745 – între 10 şi 14 ani.

La nivel general, în Uniunea Europeană numărul mamelor minore era de 27.845, dintre care 14.010 aveau 17 ani, 8.268 – 16 ani, 3.903 – 15 ani şi 1.664 – între 10 şi 14 ani.

Luxemburg a fost statul cu cele mai puţine mame minore în 2021, respectiv 14.

La polul opus, alte ţări cu un număr semnificativ de mame minore în 2021 au fost Franţa, cu 3.479, Bulgaria – 2.976 şi Germania – 2.830.

Pe de altă parte, însă, numărul mamelor minore a scăzut constant în România din 2017 până în 2021.

Astfel, în 2017 ţara avea 9.425 de mame sub 18 ani, în 2018 – 8.621, în 2019 – 8.457 şi în 2020 – 8.276.

De asemenea, dacă în 2017, 761 de fete cu vârste între 10 şi 14 ani deveneau mame, în 2021 numărul acestora s-a redus la 745.

Sursa datelor publicate de INS sunt atât propriile statistici ale instituţiei cât şi cifrele publicate de Eurostat. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Franţa: Bugetul pe 2024, redus cu 10 miliarde de euro, din care 2 miliarde la „ecologie şi mobilitate”

Publicat

euro pixabay e1656523156731.jpg
Arhivă foto

Joi, guvernul francez a oficializat reduceri bugetare de 10 miliarde de euro, ca urmare a revizuirii în scădere a previziunilor de creștere pentru anul 2024.

Aceste reduceri prevăd în special tăieri de 2 miliarde de euro pentru programele de „ecologie, dezvoltare și mobilitate durabile”, conform informațiilor furnizate de AFP.

Decretul, apărut în Jurnalul oficial şi semnat de premierul Gabriel Attal, ministrul economiei, Bruno Le Maire, şi ministrul delegat pentru conturile publice, Thomas Cazenave, ‘anulează’ în total 10 miliarde de euro de alocări bugetare în 29 de domenii, precum ecologie, învăţământ superior, apărare, coeziunea teritoriilor şi ajutor pentru dezvoltare.

În programele ‘ecologie, dezvoltare şi mobilitate durabile’, capitolul ‘energie’ pierde 1 miliard de euro, iar ‘fondurile de accelerare a tranziţiei ecologice în teritorii’ sunt reduse cu peste 400 de milioane.

Capitolele bugetare ‘muncă şi locuri de muncă’ şi ‘cercetare şi învăţământ superior’ pierd alocări de 1,1 miliarde, respectiv 900 milioane de euro.

Reduceri mai sunt prevăzute la capitolele ‘ajutor pentru dezvoltare’ (740 milioane), ajutor pentru acces la o locuinţă (300 milioane), poliţie naţională (134 milioane), adminstraţia penitenciarelor (118 milioane).

Guvernul anunţase duminica trecută aceste economii ‘imediate’ pentru a respecta angajamentul bugetar, pe fondul temerilor legate de o scădere a notaţiei financiare.

Obiectivul este de a menţine deficitul public la 4,4% din PIB în 2024, în condiţiile unei previziuni de creştere coborâte la 1% într-un context de tensiuni geopolitice şi încetinire economică, mai ales în China şi Germania.

Noile reduceri se adaugă economiilor de 16 miliarde de euro deja înscrise în bugetul pe 2024, provenite în principal din eliminarea ‘scutului tarifar’ la consumul energetic. Agerpres

Citește mai departe