Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate pe 26 mai pot vota şi pentru alegerile europarlamentare şi pentru referendumul naţional la oricare dintre cele 441 secţii organizate în străinătate.

Pentru cele 441 de secţii de votare înfiinţate pentru alegătorii români din străinătate, Ministerul Afacerilor Externe a trimis 4.000.500 de buletine de vot, atât pentru alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendumul naţional. Au fost distribuite câte 1.333.500 de buletine de vot pentru alegerea candidaţilor României în Parlamentul European, pentru întrebarea nr. 1 de la referendumul naţional, respectiv pentru întrebarea nr. 2 de la referendumul naţional. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a expediat 1.301.230 de timbre autocolante şi 2.147 de ştampile cu menţiunea „VOTAT”.

Cele mai multe secţii de votare pentru europarlamentare sunt în Italia – 76, dintre care 5 la Roma. În Spania vor fi deschise 50 de secţii de votare, în timp ce în Germania vor fi 25.

În Israel, românii din străinătate au la dispoziţie patru secţii de votare: două la Tel Aviv, una la Ierusalim şi una în Haifa.

În Republica Moldova, potrivit ordinului de ministru, sunt deschise 36 de secţii de votare, dintre care 12 la Chişinău.

În Irak, românii din străinătate pot vota la ambasadă, în Bagdad, sau la secţia consulară din Erbil.

Spaţiile în care vor fi organizate secţiile de votare pentru europarlamentarele din 26 mai sunt ambasade sau secţii consulare ale României, dar şi clădiri cu alte utilităţi.

Lista tuturor secţiilor de votare, precum şi alte informaţii utile referitoare la desfăşurarea scrutinului în străinătate sunt disponibile pe site-ul MAE.

Alegerile europarlamentare şi referendumul naţional se vor desfăşura în aceleaşi secţii de votare.

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris în listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

Alegătorii votează în aceleaşi secţii de votare, în acelaşi interval de timp, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea „VOTAT”, pe buletine de vot separate. Prezenţa la vot va fi consemnată pe liste electorale distincte pentru cele două tipuri de scrutin. Alegătorii pot opta să îşi exercite dreptul de vot numai pentru un singur tip de scrutin sau pentru ambele scrutine.

Pentru ambele scrutine votarea începe la ora 7,00 (ora locală) şi se desfăşoară până la ora 21,00 (ora locală), când secţia de votare se închide. Alegătorii care la ora 21,00 (ora locală) se află în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

La secţiile de votare din străinătate nu se vor utiliza urne mobile.

Cetăţenii români care sunt înscrişi în listele electorale ale altor state membre UE pot să-şi exercite dreptul de vot pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European numai după ce aceştia dau o declaraţie potrivit căreia nu şi-au exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin pentru membrii în Parlamentul European din statul membru UE în ale cărui liste electorale sunt înscrişi.

Cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, pot vota atât la alegerile pentru Parlamentul European, cât şi la referendumul naţional.

Cetăţenii altor state membre ale Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România (cetăţenii comunitari) şi care s-au înscris în lista electorală specială pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European pot vota doar la alegerile europarlamentare.

La referendum, cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin „Da” sau „Nu” cu privire la următoarele întrebări:

1. ”Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”

2. ”Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”. AGERPRES