Connect with us

ACTUALITATE

Filmele ”Pororoca”, ”Moromeţii 2” şi ”Touch me not”, nominalizate pentru Marele Premiu la Gala UCIN

Publicat



Filmele ”Pororoca”, regia Constantin Popescu, ”Moromeţii 2”, regia Stere Gulea, şi ”Touch me not”, regia Adina Pintilie, sunt nominalizate pentru Marele Premiu şi Trofeul Uniunii Cineaştilor la cea de-a 47-a ediţie a Galei Premiilor UCIN, informează organizatorii într-un comunicat transmis AGERPRES.

Evenimentul va avea loc pe 27 mai la Sala Studio a Teatrului Naţional Bucureşti şi va reuni peste 500 de invitaţi – personalităţi, vedete şi oameni de cultură, de cinema şi de televiziune.

Printre filmele nominalizate la mai multe categorii se numără “Moromeţii 2”, “Pororoca”, “Charleston”, “Moon Hotel Kabul”, “Touch me not”, “Lemonade”, “Dragoste1. Câine”, “Scurt circuit”, “În pronunţare”, “Povestea unui pierde-vară” sau “Îmi este indiferent dacă in istorie vom intra ca barbari”, dar şi filmul “Soldaţii. Poveste din Ferentari” care primeşte premiul pentru cea mai bună prestaţie a unui actor neprofesionist.

La categoria Premiul Special al Juriului, în competiţie au intrat “Touch me not”, regia Adina Pintilie, “Charleston”, regia Andrei Creţulescu, şi “Îmi este indiferent dacă in istorie vom intra ca barbari”, regia Radu Jude.

Nominalizaţii la categoria “Premiul pentru regie” sunt Stere Gulea pentru filmul “Moromeţii 2”, Anca Damian pentru filmul “Moon Hotel Kabul” şi Constantin Popescu pentru filmul “Pororoca”.

Câştigătorul la categoria pentru interpretare feminină va fi ales dintre Silvana Mihai pentru rolul din filmul “Câteva conversaţii despre o fată foarte înaltă”, Cosmina Stratan pentru rolul Irina din filmul “Dragoste1. Câine”, şi Iulia Lumînare pentru rolul Cristina din filmul Pororoca, iar pentru interpretare masculină în cursă au intrat Horaţiu Mălăele pentru rolul Ilie Moromete din filmul “Moromeţii 2”, Bogdan Dumitrache pentru rolul Tudor din filmul “Pororoca”, şi Valeriu Andriuţă pentru rolul Simion din filmul “Dragoste1. Câine”.

Pentru premiul pentru interpretare feminină în rol secundar au intrat în competiţie Magda Catone pentru rolul Mama Melaniei din filmul “Scurt circuit”, Rodica Negrea pentru rolul dna Preda din filmul “Moon Hotel Kabul”, şi Ana Ciontea pentru rolul doamna Antonescu din filmul “Charleston”, în timp ce la categoria pentru interpretare masculină în rol secundar câştigătorul va fi ales dintre Constantin Dogioiu pentru rolul Pricop din filmul “Pororoca”, Alexandru Dabija pentru rolul Movilă din filmul “Îmi este indiferent dacă in istorie vom intra ca barbari”, şi Iosif Paştina pentru rolul Niculae din filmul “Moromeţii 2”.

Distincţia pentru cel mai bun scenariu va fi disputată de Ioana Uricaru şi Tatiana Ionaşcu pentru scenariul filmului “Lemonade”, Paul Negoescu pentru scenariul filmului “Povestea unui pierde-vară”, şi Anca Damian şi Lia Bugnar pentru scenariul filmului “Moon Hotel Kabul”.

Nominalizări la premiul pentru imagine au primit Marius Panduru pentru filmul “În pronunţare”, Vivi Drăgan Vasile pentru filmul “Moromeţii 2” şi Barbu Bălăşoiu pentru filmul “Charleston”; la categoria pentru cele mai bune costume intră în concurs Iuliana Vîlsan pentru filmul “Îmi este indiferent dacă in istorie vom intra ca barbari”, Dana Păpăruz pentru filmul “Moromeţii 2”, şi Elena Frăţilă pentru filmul “Dragoste1. Câine”; la categoria premiul pentru machiaj au intrat în concurs Corina Căldăraru pentru filmul “Scurt circuit”, Bianca Boeroiu pentru filmul “Dragoste 1. Câine”, şi Dana Roşeanu, Iulia Roşeanu, Domnica Bodogan pentru filmul “Moromeţii 2”.

La categoria Premiu pentru decor au fost nominalizaţi Cristian Niculescu pentru filmul “Moromeţii 2”, Adrian Cristea pentru filmul “Touch me not”, Iuliana Vîlsan pentru filmul “Îmi este indiferent dacă in istorie vom intra ca barbari”, în timp ce Premiul pentru montaj va fi disputat de Cătălin Cristuţiu pentru filmul “Îmi este indiferent dacă in istorie vom intra ca barbari”, Mircea Oltean pentru filmul “Lemonade” şi Dana Bunescu şi Alexandra Gulea pentru filmul “Moromeţii 2”.

Pentru Premiul muzică originală “Adrian Enescu” au primit nominalizări Vasile Şirli pentru filmul “Moromeţii 2”, Massimiliano Nardulli pentru filmul “Charleston”, şi Hristo Namilev pentru filmul “Povestea unui pierde-vară”, iar la categoria Premiu pentru coloană sonoră intră în concurs Mihai Bogos şi Vincent Arnardi pentru filmul “Pororoca”, Sebastian Zsemlye pentru filmul “În pronunţare”, şi Dominik Dolejsi pentru filmul “Touch me not”.

La ediţia din acest an pentru Premiul pentru scurtmetraj de ficţiune au fost nominalizate filmele “Cadoul de Crăciun” (r. Bogdan Mureşanu), “Michelangelo” (r.Anghel Damian), “Iedera” (r. Sarra Tsorakidis), “Totul e foarte departe” (r.Emanuel Pârvu), “Graniţe” (r.Andra Chiriac), “Cum înalţi un zmeu” (r.Lorand Gabor), în timp ce pentru Premiul pentru film documentar de lung şi scurtmetraj au primit nominalizări Ana Dumitrescu pentru filmul “Licu, o poveste românească”, Cornel Mituţ pentru trilogia “Măndiţa”, şi Alexandru Mavrodineanu pentru filmul “Caisa”.

Pentru Premiul pentru film de animaţie au intrat în cursă Anca Damian pentru filmul “Telefonul”, Elena Ciolacu pentru filmul “Micul erou” şi Laura Pop pentru filmul “Monstrul”.

Distincţia la categoria film de televiziune va fi disputată de Ana Preda pentru filmul “Pe cale – un film despre voinţă şi schimbare”, Răzvan Butaru pentru filmul “Locul din care toţi vor să plece”, şi Dominic Dembinski pentru filmul “Apostolul Bologa”.

Câştigătorul la categoria Premiul de debut Opera Prima “Alexandru Tatos” va fi ales dintre Mihaela Popescu pentru filmul “În pronunţare”, Ivana Mladenovici pentru filmul “Soldaţii. Poveste din Ferentari”, şi Ioana Uricaru pentru filmul “Lemonade”

Premiul pentru cea mai bună prestaţie a unui actor neprofesionist se acordă lui Vasile Pavel-Digudai din filmul “Soldaţii. Poveste din Ferentari”.

Juriul ediţiei din acest an a Galei UCIN îi va avea în componenţă pe Cristi Puiu, regizor, preşedintele juriului, Manuela Cernat, critic şi istoric de film, Aura Corbeanu, expert cultural, Dan Dediu, compozitor, Iosif Demian, regizor, Dana Duma, critic de film, Radu Igazsag, regizor film animaţie, Melania Oproiu, monteur film, Adrian Silişteanu, regizor, scenarist, producător, Tora Vasilescu, actriţă, şi Varujan Vosganian, scriitor.

Ca în fiecare an, în cadrul Galei se vor acorda şi premii Academice, Premii de Excelenţă şi Premiul Preşedintelui UCIN.

Gala Premiilor UCIN 2019 este un eveniment organizat de Uniunea Cineaştilor din România în parteneriat cu Centrul Naţional al Cinematografiei, proiect finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, producător Revolver Events.

Asociaţia Cineaştilor din România a luat naştere în anul 1963, la iniţiativa unor cineaşti legendari precum Victor Iliu, Ion Popescu Gopo, Mihnea Gheorghiu, Liviu Ciulei, Paul Călinescu şi Mircea Drăgan. În 1990, asociaţia a devenit Uniunea Cineaştilor din România, iar din 1972 Uniunea a început să decerneze anual premii, în cadrul Galelor UCIN, recompensând performanţele cinematografice din anul anterior.

AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Suma exorbitantă la care s-a vândut o sticlă de whisky scoţian îmbătrânit timp de 50 de ani

Publicat

Sursă foto: Bonhams Scotland

O sticlă de whisky scoţian îmbătrânit timp de 50 de ani a fost vândută pentru mai bine de 26.000 de lire sterline (37.000 de dolari) în cadrul unei licitaţii desfăşurate marţi, informează DPA.

Casa de licitaţii Bonhams a pus în vânzare Macallan Millennium Decanter, datând din 1949, care conţine whisky îmbătrânit în butoi începând din 1949 până în 1999, pentru o sumă de pornire cuprinsă între 18.000 şi 20.000 de lire sterline.

Produsul de lux s-a vândut în cele din urmă pentru 26.840 de lire sterline la licitaţia care a avut loc în Edinburgh.

Martin Green, specialistul în whisky al casei de licitaţii Bonhams, a spus că Macallan este mereu ”la mare căutare” în rândul colecţionarilor.

Carafa de 700 de mililitri a fost realizată de Caithness Glass din oraşul scoţian Crieff şi este păstrată într-o cutie elegantă din stejar. A fost îmbuteliată pe domeniu producătorului, în Scoţia, în 1999, pentru a marca intrarea într-un nou mileniu.

Un purtător de cuvânt din partea Bonhams a precizat pentru DPA că doar 900 de astfel de carafe au fost lansate pe piaţă şi că sunt foarte căutate, iar ca atare, atunci când apar la o licitaţie, ofertanţii trebuie să facă faţă ”unei competiţii acerbe”.

Whisky-ul produs de Macallan se comercializează începând de la 45 de lire sterline pentru o sticlă de 75 de centilitri şi poate ajunge la mii de lire sterline în funcţie de anul de fabricaţie, potrivit paginii de internet The Whisky Exchange, un magazin online de whisky. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cazul otrăvirii lui Navalnîi: Trezoreria americană impune sancţiuni împotriva a şapte înalţi responsabili ruşi

Publicat

Departamentul american al Trezoreriei a impus marţi sancţiuni împotriva a şapte înalţi responsabili ai guvernului rus, între care figurează şi Aleksandr Bortnikov, şeful puternicului Serviciu de Securitate al Rusiei (FSB, ex-KGB), ca răspuns la otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi în luna august cu agent neurotoxic din familia Noviciok, relatează Reuters şi AFP.

Sancţiunile americane prevăd în special îngheţarea activelor lor în SUA şi interdicţii de viză pentru călătoriile în această ţară.

Printre persoanele înscrise pe lista neagră a Trezoreriei americane figurează de asemenea Andrei Iarin, şeful Direcţiei de politică internă din cadrul administraţiei prezidenţiale ruse şi viceminiştrii apărării Aleksei Krivoruciko şi Pavel Popov.

‘Utilizarea armelor chimice de către Kremlin pentru a reduce la tăcere un opozant politic şi a-i intimida pe alţii demonstrează dispreţul său flagrant pentru normele internaţionale’, a afirmat secretarul Trezoreriei, Janet Yellen.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cancelarul austriac a discutat cu preşedintele rus despre posibilitatea achiziţionării Sputnik V

Publicat

Şeful guvernului austriac, Sebastian Kurz, a declarat marţi că a discutat cu preşedintele rus, Vladimir Putin, despre utilizarea vaccinului Sputnik V în Austria, deşi a condiţionat-o de aprobarea sa de către Uniunea Europeană, relatează EFE.

‘Am vorbit la telefon cu Vladimir Putin, suntem în contact permanent cu ambasadorul Rusiei şi cu societăţile de producţie din Rusia’, a declarat Kurz în faţa presei, adăugând că aceste discuţii s-au referit atât la o ‘aprovizionare potenţială’ cu ser rusesc ‘în cazul unei autorizaţii din partea EMA’ (Agenţia Europeană a Medicamentului), cât şi la posibilitatea de a colabora la producerea vaccinului împotriva COVID-19.

Dintre cele 27 de ţări membre ale UE, doar Ungaria a achiziţionat şi a început să utilizeze vaccinul rusesc, în timp ce Slovacia a primit primele 200.000 de doze, dar încă nu a început să le injecteze.

Kurz a insistat din nou asupra planurilor sale de colaborare cu Israel şi Danemarca, în afara Uniunii Europene, pentru cercetarea şi producerea de noi vaccinuri pentru a contracara eventualele mutaţii ale virusului COVID-19 în următorii ani.

‘Cu siguranţă vom avea nevoie de 30 milioane de vaccinuri, de aceea ne concentrăm pe cooperarea cu Danemarca şi Israel pentru cercetare şi producţie’, a spus el, indicând că mai multe ţări şi-au manifestat interesul de a se alătura acestei cooperări, dar fără să ofere mai multe detalii.

Cancelarul austriac justificase anterior această strategie în afara UE prin faptul că EMA ‘este prea lentă în aprobarea vaccinurilor şi există probleme în ceea ce priveşte furnizarea de seruri de către companiile farmaceutice’.

‘Trebuie să ne pregătim pentru mai multe mutaţii şi nu ar trebui să depindem în continuare doar de UE în materie de producere a vaccinurilor de a doua generaţie’, a insistat Kurz, care a spus că numeroşi oameni de ştiinţă prevăd că populaţia va trebui să se imunizeze de mai multe ori în următorii ani. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Nici ciocolata elveţiană nu a scăpat de şocul pandemiei

Publicat

Ciocolata elveţiană nu a scăpat de şocul pandemiei, consumul acestui produs emblematic al ţării cantoanelor coborând anul trecut la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani, arată datele publicate de Asociaţia producătorilor elveţieni de ciocolată (Chocosuisse), informează AFP.

Conform acestor date, pentru prima dată după 1982, consumul mediu de ciocolată în Elveţia a coborât în 2020 sub pragul de 10 kilograme pe cap de locuitor. Elveţienii, primii consumatori mondiali de ciocolată, au mâncat anul trecut 9,9 kilograme de ciocolată pe cap de locuitor, cu 6,9% mai puţin decât cele 10,4 kilograme consumate în 2019, a precizat Chocosuisse.

Pandemia Covid-19 a afectat şi producţia de ciocolată a Elveţiei, care a scăzut cu 10% comparativ cu 2019, până la 180.000 de tone. În consecinţă, exporturile de ciocolată (care sunt responsabile pentru 70% din cifra de afaceri a producătorilor elveţieni de ciocolată) au scăzut cu 11,5% până la 126.000 de tone.

Amploarea reculului consumului se explică, în parte, şi prin numărul mai mic de turişti care au vizitat Elveţia, ceea ce a afectat datele statistice anuale, a precizat preşedintele Chocosuisse, Urs Furrer.

Pentru a evalua consumul de ciocolată pe cap de locuitor, volumul vânzărilor de ciocolată în fiecare ţară este împărţit la numărul locuitorilor, iar acest calcul tinde să “umfle” cifrele cu privire la Elveţia, unde tabletele şi pralinele de ciocolată fac parte din suvenirurile pe care turiştii le aduc cu ei în valize la întoarcerea din ţara cantoanelor.

“Nu putem contabiliza exact consumul pe locuitor (fără a-i include pe turişti) pentru că la un punct de comercializare vânzătorul nu ştie dacă o persoană care a cumpărat ciocolată locuieşte în ţară sau dacă acea persoană este sau nu un turist”, a spus Urs Furrer.

La fel ca şi în alte ţări, consumul de ciocolată în Elveţia a scăzut odată cu criza sanitară, ca urmare a modificării obiceiurilor de consum, între telemuncă şi restricţiile sanitare.

“Consumul a scăzut de asemenea în locurile unde există foarte mult trafic, precum gări sau centru oraşelor”, a spus Urs Furrer. În plus, pe fondul distanţării sociale, s-au redus ocaziile pentru reuniuni de familie astfel că “vânzările de praline sub formă de cadouri au scăzut şi ele”, a adăugat Urs Furrer.

Separat, firma Lindt & Sprüngli, unul dintre cei mai renumiţi producători elveţieni de ciocolată, a publicat marţi rezultatele pe anul 2020 care arată o scădere de 10,9% a cifrei de afaceri până la 4,02 miliarde de franci (3,63 miliarde de euro). AGERPRES

Citește mai departe