Rata de incidenţă COVID-19 calculată la 14 zile este, joi, în Bucureşti, de 16,5 cazuri la mia de locuitori, potrivit site-ului Direcţiei de Sănătate Publică.

În urmă cu o zi, rata de incidenţă a fost 16,51.

Acum o lună, pe 21 septembrie, incidenţa COVID-19 în Bucureşti era de 2,91 cazuri la mia de locuitori, conform DSP.

Incidenţa COVID a trecut de 6 la mia de locuitori pe 29 septembrie. AGERPRES

Episcopul Devei şi Hunedoarei, Gurie, grav bolnav de COVID-19, a murit joi, la Deva, în urma unui stop cardio-respirator, înaltul prelat având plămânii afectaţi în proporţie de 85% din cauza infecţiei cu SARS-CoV-2.

Decesul a survenit în timpul procedurilor de transfer al bolnavului la un elicopter care ar fi urmat să-l transporte la spitalul judeţean din Târgu Mureş.

„A intrat în stop cardio-respirator. S-au efectuat procedurile de recuscitare timp de 45 de minute. Din păcate, bolnavul nu a mai putut fi salvat”, a declarat, pentru AGERPRES, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Deva, dr. Emil Stoica Mariş.

Trupul neînsufleţit al părintelui episcop Gurie va fi depus joi la Catedrala Episcopală din Deva. El ar fi urmat să împlinească 53 de ani în luna decembrie a acestui an.

„A fost un om extraordinar. Cine l-a cunoscut îndeaproape ştie foarte bine acest lucru”, a precizat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei, părintele Gabriel Miricescu.

Părintele episcop Gurie a fost internat vineri, 8 octombrie, la Spitalul Judeţean din Deva

Părintele episcop Gurie a fost internat vineri, 8 octombrie, la Spitalul Judeţean din Deva, fiind transferat ulterior la secţia ATI. Starea sa de sănătate s-a agravat în cursul acestei săptămâni, motiv pentru care a fost intubat în urmă cu câteva zile.

La ultima evaluare la tomograf s-a concluzionat că plâmânii bolnavului au fost afectaţi în proporţie de 85%, a precizat directorul medical al SJU Deva, dr. Lucian Miron.

Potrivit datelor publicate pe site-ul Episcopiei Devei, el s-a născut la 31 decembrie 1968 în localitatea Huta-Chiuieşti, judeţul Cluj. A urmat şcoala generală în satul natal, liceul la Cluj-Napoca şi a absolvit Seminarul Teologic Craiova în anul 1992. A terminat apoi Facultatea de Teologie din Craiova (1992-1996) cu teza de licenţă „Misiunea B.O.R. între Prut şi Nistru. Reorganizarea Arhiepiscopiei Chişinăului, Mitropoliei Basarabiei şi Exarhatul Plaiurilor”.

Facultatea de Teologie Catolică şi la Institutul de Teologie Pastoral-Misionară din Padova (Italia)

A urmat apoi cursuri la Facultatea de Teologie Catolică şi la Institutul de Teologie Pastoral-Misionară din Padova (Italia).

Este doctor în teologie cu lucrarea „Ofensiva Noilor Mişcări Religioase şi reversibilitatea secularizării” şi profesor universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

A fost ales Episcop al Devei şi Hunedoarei pe 29 octombrie 2009, fiind întronizat pe 29 noiembrie 2009. Agerpres

Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România face un apel către toate gravidele de a se vaccina cât mai repede împotriva SARS CoV-2. Nu amânați vacinarea până după naștere! Ar putea fi prea târziu, spun specialiștii.

Medicii spun că, până în prezent, milioane de femei gravide s-au vaccinat pe tot globul, iar datele acumulate confirmă fără dubiu că vaccinarea anti-COVID nu reprezintă un risc.

Potrivit specialiștilor, boala COVID-19 la gravide creşte riscul de naștere prematură, dezlipire de placentă, moartea fătului în uter, spitalizare în ATI și deces al mamei.

În schimb, vaccinarea are numeroase avantaje: scade riscul de infecție cu virusul SARS CoV-2 de peste 5 ori, scade riscul de boală COVID-19 severă și de a ajunge la spital de 10 ori, scade riscul de deces al gravidelor infectate SARS CoV-2 de 11 ori și protejează nou-născutul deoarece anticorpii dezvoltați de mamă după vaccinare ajung și la făt atât prin placentă, înainte de naștere, cât și prin laptele matern, după naștere.

Medicii mai spun că vaccinarea nu afectează în nici un fel fertilitatea feminină sau masculină. Boala COVID, în schimb, poate afecta grav fertilitatea, precizează medicii.

„Vaccinul este sigur pentru gravidă și făt… Nu amânați vaccinarea până după naștere! Ar putea fi prea târziu. Nu vă riscați viața și viața copilului pe care îl așteptați. Cu un singur gest simplu, sigur și la îndemână, puteți să vă protejați, împreună cu bebelușul”, a declarat Radu Vlădăreanu, președintele Societății de Obstetrică și Ginecologie din România. MEDIAFAX

COVID-19 declanşează boli neurologice sau psihice la circa o treime din persoanele care au trecut prin infecţia cu noul coronavirus, arată medicul psihiatru Gabriel Diaconu.

Specialistul punctează că şi cei care au făcut o formă uşoară a bolii, sunt afectaţi: „au început să aibă probleme cognitive (concentrare, memorare, orientare în timp/spaţiu), stări de anxietate severă, insomnie, la limită psihoză cu delir (mai puţin halucinaţii).”

COVID-19 afectează şi sănătatea mintală, chiar dacă a trecut mult timp de la trecerea prin boală. Psihiatrul face referire la un studiu apărut recent, în care boli neurologice sau psihice „au fost constatate la persoane care făcuseră forme medii, sau grave, de infecţie, adică au avut şi simptome ”de răceală”, dar şi pneumonie şi tulburări ale coagulării, cu inflamaţie sistemică”.

Dar au fost şi situaţii unde persoanele avuseseră forme uşoare, cu minimă afectare, dar au rămas cu probleme cognitive, mai arată expertul, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

„Toate acestea, ca practician, le-am putut vedea în practică,la cabinet, de când a început pandemia. Nu cred să fie psihiatru, în România, să nu fi văzut cel puţin un caz unde, la o persoană fără istoric sugestiv de risc sau vulnerabilitate la boală psihică, după COVID să dezvolte probleme ca cele de mai sus”, spune Diaconu.

În plus, acesta pune degetul pe o bubă veche dar sângerândă: îngrijirea sănătăţii mintale la români şi cum este „trecută cu vederea”.

„Când vine vorba de grija pentru sănătatea propriei minţi, n-am niciun dubiu că oamenii şi-o ignoră. Mulţi nici nu ştiu că au (minte). Alţii nu ştiu unde s-o plaseze, în corp (dar unde nu-i cap, vai de picioare). Mai sunt unii care au minime noţiuni despre psihic, şi care sunt funcţiile lui, dar n-au vreo intenţie să şi le interogheze. Chiar şi dintre cei mai spălaţi ori educaţi întreţin mituri, credinţe iraţionale despre psihologie (sau ”fiziologia minţii”) respectiv psihiatrie (sau ”patologia” medicală a ei)”, mai punctează medicul.

Totodată, Diaconu arată pericolul dezinformării, al ştirilor false şi al „fricii” de vaccinare.

„Am văzut oameni tineri care a ajuns să fie nevoie să ia medicamente pentru stările lor. Şi, da, am văzut şi oameni care nu trecuseră prin infecţie dar, din pricina stress-ului de mediu, şi a barajului de artilerie informaţională (de o parte şi de alta) în cele din urmă au sucombat. Fără să mai ştie pe cine să creadă, încotro să o ia, prinşi în capcana unor concepte pe care nu le pot desprinde şi asimila, frica i-a copleşit, teroarea de-a nu muri pe un pat de spital sau să rămână cu sechele i-a împins spre o stare extremă de negare. I-a făcut să refuze gesturi minime de prevenţie, să afişeze bravadă şi să intre ca într-o cochilie mentală, de unde să refuze orice are de-a face cu COVID. Fenomenul e cu atât mai apăsător cu cât, de partea întunecată a lumii, dezinformarea nu se petrece haotic, ci organizat. Există o maliţie predilectă care conduce în luptă, în haos pe toţi aceia care continuă să susţină ba că nu e virus, cât cacialma, ba că nu e pastilă, e otravă, ba că nu e vaccin, e mijloc de control în masă. Astfel ajung unii să moară cu zile în casă la ei, căci nu cheamă ambulanţa. Astfel ajung copiii să se roage de părinţi să se vaccineze dar părinţii spun nu. Şi astfel ajung oameni să facă accidente vasculare, infarcte, alte manifestări neurologice de focar (inclusiv epilepsii) când lucrurile iau o turnură urâtă”, mai scrie psihiatrul.

La final, acesta continuă cu o pledoarie pentru vaccinare, ca soluţie de protecţie a propriei persoane şi a societăţii.

„Dacă militez pentru vaccin este nu doar în ce priveşte reperele epidemiei/ pandemiei la nivel de număr de cazuri/ internări/ decese, cât pentru efectul preventiv al acestui act simplu pe care îl poţi face când vine vorba de urmări cronice ale bolii COVID, unele care îţi pot afecta nervii, şi mintea”, conchide Diaconu. MEDIAFAX