Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Cluj a decis, miercuri seara, obligativitatea purtării măştii de protecţie pe întreg teritoriul judeţului la adunările publice organizate în spaţii publice deschise, de către toate persoanele cu vârsta de peste 5 ani.

“CJSU a decis în această seara ca începând cu data de 8 august 2020, ora 00.00, pe întreg teritoriul judeţului Cluj, se instituie obligativitatea purtării măştii de protecţie de către toate persoanele cu vârsta de peste 5 ani, astfel încât să acopere nasul şi gura, la întruniri de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice sau de divertisment organizate în spaţii publice deschise, în zone în care se desfăşoară serbări publice sau pelerinaje şi adunări cu caracter religios. Orarul de aplicabilitate este 0-24, pe toată durata stării de alertă”, a anunţat prefectul judeţului Cluj, Mircea Abrudean.

De asemenea, CJSU Cluj a decis că unităţile administrativ teritoriale vor identifica toate spaţiile de tip pieţe agroalimentare, pieţe auto, târguri de produse şi de animale, locaţii de tip bazar temporare sau permanente de pe raza lor, pe care le vor comunica CJSU până în data de 10 august, în vederea introducerii obligativităţii purtării măştii în aceste zone, după consultarea Direcţiei de Sănătate Publică. Agerpres

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează, miercuri, că autorităţile cipriote au revizuit condiţiile de intrare în Cipru, în contextul evoluţiei pandemiei de COVID-19.

Potrivit sursei citate, România rămâne inclusă pe lista statelor din categoria C, alături de Bulgaria, Luxemburg, Muntenegru, Portugalia, Serbia şi Suedia.

Totodată, începând de marţi, permisul special necesar pentru accesul pe teritoriul Republicii Cipru poate fi obţinut prin intermediul portalului www.cyprusflightpass.gov.cy. Documentele care atestă necesitatea efectuării călătoriei vor fi transmise odată cu cererea pentru eliberarea permisului special.

În context, MAE precizează că autorităţile cipriote au operaţionalizat, începând cu data de 1 august, un call center pentru oferirea de asistenţă în utilizarea platformei CyprusFlightPass. Informaţii pot fi obţinute atât telefonic, prin apelarea numărului 00357 24841234 (cu program de luni până vineri între orele 08,00 – 22,00, sâmbătă şi duminică între orele 10,00-18,00), cât şi online, prin intermediul platformei https://cyprusflightpass.gov.cy/el/contact-us.

MAE reaminteşte că, în conformitate cu măsurile adoptate de autorităţile cipriote, accesul pe teritoriul Republicii Cipru este permis doar anumitor categorii de cetăţeni care vin din statele incluse în categoria C, după cum urmează:

* cetăţenii ciprioţi şi cetăţenii străini cu rezidenţă legală în Cipru pot intra cu condiţia prezentării documentelor care atestă rezidenţa, a autorizaţiei de călătorie obţinute prin intermediul portalului www.cyprusflightpass.gov.cy cu 24 de ore înaintea deplasării şi testului molecular RT-PCR negativ pentru infecţia cu COVID-19. Testul poate fi efectuat fie în România, într-un laborator acreditat, fie în aeroport, la sosire.

* alte categorii de persoane (posesori de paşapoarte diplomatice aflaţi în misiune, oameni de afaceri sau de ştiinţă care trebuie să călătorească din motive profesionale, sportivi care au contracte încheiate la cluburi din Cipru, specialişti cu contracte de muncă, cazuri umanitare etc.) pot intra doar cu condiţia obţinerii unui permis special eliberat de Ministerul de Interne cipriot. Pe lângă permisul special, la intrarea pe teritoriul Republicii Cipru trebuie prezentată autorizaţia de călătorie obţinută prin intermediul portalului www.cyprusflightpass.gov.cy cu 24 de ore înaintea deplasării şi un test molecular tip RT-PCR cu rezultat negativ pentru infecţia cu COVID-19. Pentru cei cu permise speciale, testul poate fi efectuat doar în România cu maximum 72 de ore anterior momentului intrării pe teritoriul Republicii Cipru şi atestat printr-un certificat redactat în limba engleză.

De asemenea, MAE reaminteşte că toate persoanele care sosesc în Republica Cipru din state incluse în categoria C trebuie să se autoizoleze pentru o perioadă de 14 zile. Nerespectarea acestei condiţii este sancţionată cu amendă contravenţională de 300 de euro.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Nicosia: 00357 22495333, 00357 22517333, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de urgenţă al ambasadei: 00357 97812277.

MAE recomandă consultarea paginilor de internet: https://www.mae.ro/node/51906, http://nicosia.mae.ro, http://www.mae.ro/, https://www.pio.gov.cy/coronavirus/en/press/22072020_2.pdf https://www.pio.gov.cy/coronavirus/en/press/31072020_19.pdf, https://www.pio.gov.cy/coronavirus/en/press/31072020_18.pdf . AGERPRES

Poliţiştii de frontieră din Giurgiu au aplicat în ultima lună 71 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 92.655 de lei, conducătorilor auto care s-au prezentat la trecerea frontierei având inspecţia tehnică periodică a autovehiculelor expirată.

“În plin sezon estival, poliţiştii de frontieră din (…) zona de responsabilitate (…) au constatat la controlul de frontieră că zeci de şoferi se pregăteau să iasă din ţară, dar aveau inspecţia tehnică periodică a maşinii expirată, motiv pentru care în ultima lună, în perioada 5 iulie – 5 august, au aplicat un număr de 71 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 92.655 de lei, pentru ‘conducerea pe drumurile publice a unui vehicul al cărui termen de valabilitate a inspecţiei tehnice periodice a expirat’ (…) şi au reţinut certificatele de înmatriculare ale maşinilor cu ITP-ul expirat’, se arată într-un comunicat de presă transmis miercuri Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu.

În această situaţie poliţiştii de frontieră recomandă participanţilor la traficul transfrontalier să verifice şi valabilitatea documentelor maşinilor pe care le conduc înainte de a se prezenta la punctele de trecere a frontierei. AGERPRES

Fostul primar al Iaşiului Gheorghe Nichita a fost scos în cătuşe de poliţiştii care au venit la locuinţa acestuia din Copou, miercuri, pentru a-l duce la arest, după ce a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la cinci ani de închisoare cu executare.

“Mi-e greu să vă spun ceva. Vă daţi seama… Am pledat nevinovat tot timpul. Nu mă aşteptam la aşa ceva”, a declarat fostul primar Gheorghe Nichita în timp ce era dus spre maşina care l-a transportat spre arest.

Gheorghe Nichita, fost primar al municipiului Iaşi, a fost condamnat definitiv miercuri de Curtea de Apel Bucureşti (CAB) la 5 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită într-un dosar de corupţie legat de atribuirea unui contract grupului de firme UTI.

Iniţial, Nichita primise în noiembrie 2017, la instanţa de fond, Tribunalul Bucureşti, o condamnare de 4 ani de închisoare, pedeapsă mărită de CAB la 5 ani.

În schimb, CAB a menţinut condamnarea de 8 luni de închisoare cu suspendare pentru dare de mită în cazul omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu, aceeaşi pedeapsă primind şi Mihail Tănăsescu, vicepreşedinte al UTI.

De asemenea, Gabriel Iulius Mardarasevici, director al companiei Information Business Consulting SRL (IBC), a fost condamnat la un an închisoare cu suspendare pentru dare de mită.

CAB a mai dispus confiscarea sumei de 2.421.536 lei de la Gabriel Iulius Mardarasevici şi 1.210.632 lei de la Tiberiu Urdăreanu.

Potrivit DNA, în vara anului 2013, în contextul implementării proiectului ”Sistem de Management de Trafic în Municipiul Iaşi”, care privea fluidizarea traficului rutier şi pietonal, precum şi scăderea gradului de poluare, proiect finanţat din fonduri europene, în calitate de primar al municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita i-a pretins în mod direct lui Iulius Gabriel Mardarasevici (director al SC Information Business Consulting SRL – IBC) şi, în mod indirect, lui Tiberiu Urdăreanu (preşedintele grupului de firme UTI) un procent de 10% din valoarea contractului, pentru a agrea câştigarea licitaţiei de către asocierea UTI – IBC şi semnarea contractului respectiv, în valoare de 69.614.309 lei (fără TVA), precum şi pentru asigurarea derulării acestuia în bune condiţii.

Acest lucru a avut la bază o înţelegere anterioară între Nichita, Mardarasevici şi Urdăreanu, aceştia din urmă efectuând, cu sprijinul lui Mihail Tănăsescu (vicepreşedinte al grupului de firme UTI) şi al unei alte persoane, demersuri frauduloase pentru colectarea banilor ce urmau a fi daţi cu titlu de mită.

De asemenea, demersurile au constat şi în elaborarea şi, ulterior, decontarea unor facturi pentru situaţii de lucrări conţinând servicii neprestate, ale căror valoare reprezenta, de fapt, suma ce se colecta, periodic, drept mită pentru primarul municipiului Iaşi.

Astfel, procurorii susţin că, în perioada august 2013 – începutul anului 2015, Gheorghe Nichita a primit foloase materiale constând în: o parte din suma totală promisă, de 10% din valoarea contractului atribuit, respectiv 3.632.106 lei (colectată prin depunere în contul firmei IBC), beneficii constând în achiziţionarea unor echipamente electronice, în valoare de 20.000 lei, plata, în cursul anului 2014, a serviciilor de cazare prilejuite de efectuarea, de către Nichita şi alţi angajaţi ai primăriei, împreună cu oameni de afaceri, între care şi Mardarasevici, a unei vizite în China (Beijing) şi Hong Kong, în valoare de 28.364 lei, beneficii constând în reduceri de 30 – 40% (în total circa 15.100 lei) din preţurile unor locuri de cazare la un hotel de lux din Bucureşti.

DNA arată că totalul sumelor şi beneficiilor primite cu titlu de mită de către Gheorghe Nichita este de 3.693.710 lei. AGERPRES

Sursa foto-video: Ziarul de Iași