Compania canadiană Gabriel Resources, care deţine o concesiune minieră în zona fostelor mine romane de aur de la Roşia Montană, sit inclus marţi în Patrimoniul Mondial UNESCO, nu a exclus lansarea unei noi acţiuni în justiţie în urma acestui demers, informează AFP.

Gabriel Resources, care deţine din 1999 o concesiune minieră în zonă, şi-a propus exploatarea în patru cariere şi utilizarea unor cantităţi mari de cianură pentru a extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Sub presiunea unei mobilizări de amploare, guvernele succesive au refuzat să emită un acord esenţial pentru lansarea lucrărilor.

Evocând o ''expropriere'', Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari.

În aşteptarea verdictului, în 2022, compania, contactată de AFP, nu a exclus lansarea unei noi acţiuni în justiţie în urma includerii sitului Roşia Montană pe lista regiunilor aflate în pericol.

Cererea de înscriere în Patrimoniul Mondial ''contravine obligaţiilor ce revin României, în temeiul tratatelor internaţionale, în relaţiile sale cu Gabriel Resources'', a declarat compania într-un comunicat emis marţi şi citat de AFP. Compania a notat că proiectul său minier ar fi ''generat profituri economice enorme'' pentru România.

Fostele mine romane de aur de la Roşia Montană, incluse marţi pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO şi pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, cu ocazia reuniunii anuale a Comitetului Patrimoniului Mondial, la Fuzhou, în China, reprezintă complexul minier roman ''cel mai important, mai extins şi mai variat din lume'', potrivit UNESCO.

Întinse pe şapte kilometri, aceste mine de aur datând din secolele al II-lea şi al III-lea, conţin cea mai mare rezervă de aur din Europa, scrie EFE.

La Roşia Montană au fost descoperite tăbliţe din lemn cerat conţinând texte gravate datând din aceeaşi perioadă, ce ''oferă o imagine autentică despre viaţa de zi cu zi şi practicile culturale ale acestei vechi comunităţi miniere''. Acest sit ''şi-a găsit locul pe care îl merită, după 25 de ani de eforturi'' desfăşurate de societatea civilă, a declarat pentru AFP Sorin Jurca, locuitor angajat în conservarea acestei zone.

Aceste galerii sunt, însă, ''vulnerabile'', a avertizat agenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care a lansat un apel guvernului român să le protejeze şi ''să nu elibereze un permis de extracţie'' pe teritoriul acestui sit.

A 44-a sesiune, extinsă, a Comitetului Patrimoniului Mondial are loc la Fouzhou, în China, în perioada 16-31 iulie 2021. AGERPRES