Duminică, 21 iunie, va avea loc o eclipsă inelară de Soare. Din România, va apărea ca o eclipsă parțială, fenomenul astronomic spectaculos fiind vizibil între orele 8.00 – 9.30, scrie Alba24.

O eclipsă de Soare apare atunci când Luna trece între Pământ și Soare, obturând astfel total sau parțial discul solar pentru un observator aflat pe Pământ. O eclipsa de Soare inelară apare atunci când diametrul aparent al Lunii este mai mic decât diametrul aparent al Soarelui, blocând cea mai mare parte a luminii Soarelui, iar Soarele apare asemănător unui inel strălucitor.

Potrivit Observatorului Astronomic din Bârlad, eclipsa va avea loc duminică, între orele 8.00 – 9.30. Cu această ocazie, observatorul va inaugura cel mai mare telescop refractor destinat publicului pentru observaţii solare din România.

Această eclipsă face parte din seria Saros 137, este a 15-a din secolul XXI. Următoarea eclipsă de Soare va fi în 14 decembrie 2020, va fi totală, însă nu va fi văzută din România. Va putea fi observată doar din America de Sud, Oceanul Pacific şi Oceanul Atlantic.

Specialiștii avertizează că astfel de fenomene sunt periculoase pentru sănătatea ochilor, dacă sunt observate cu ochiul liber.

Soare nu trebuie observat niciodată direct prin luneta astronomică, telescop sau binoclu. Este necesară așezarea unui filtru solar adecvat, în fața obiectivului.

Altă variantă este proiectarea imaginii Soarelui pe un ecran, de exemplu o foaie albă de hârtie / carton.

*Alte fenomene astronomice vizibile în anul 2020

20 iulie – Planeta Saturn la opoziţie (vizibilă toată noaptea); Planeta cu inele va fi cel mai aproape de Pământ, fiind luminată de către Soare

28 – 29 iulie – Maximul curentului de meteori Delta Aquaridele (ZHR = 20)

12-13 august – Maximul curentului de meteori Perseidele (ZHR = 60 – 100); Perseidele - ploaia de stele: au loc în perioada în care Pământul trece prin coada cometei 109P/Swift-Tuttle. Cometa este considerată cel mai mare obiect cunoscut ce trece repetat pe lângă Pământ, nucleul său având o lăţime de 26 de kilometri.

13 august – Planeta Venus la elongaţie vestică maximă (dimineaţa)

11 septembrie – Planeta Neptun la opoziţie (vizibilă toată noaptea); Pământul se află în cel mai apropiat punct faţă de Nepun, a opta planetă de la Soare va putea fi vizibilă pe cer

23 septembrie – Echinocţiul de toamnă; începutul toamnei astronomice. Din această zi, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până la solstiţiul de iarnă.

13 octombrie – Planeta Marte la opoziţie (vizibilă toată noaptea); Marte va străluci de 7 ori mai puternic decât Saturn şi de 17 ori mai puternic decât steaua Antares, fiind vizibilă de pe Terra toată noaptea

21 – 22 octombrie – Maximul curentului de meteori Orionidele (ZHR = 20); Terra trece prin marginea exterioară a norului de particule din coada cometei 1/P Halley.

31 octombrie – Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea) și Luna albastră. Uranus se află cel mai aproape de Pământ, fiind luminată de către Soare. Planeta albastru – verzui va fi mai luminoasă decât în orice altă perioadă a anului. Termenul de „Lună albastră” este folosit atunci când avem două luni pline în decursul aceleeaşi luni

17 – 18 noiembrie – Maximul curentului de meteori Leonidele (ZHR = 15); Pământul trece prin traiectoria prafului cosmic lăsat în urmă de cometa Tempel-Tuttle; meteorii vor cădea cu viteză de 71 km/s

13 – 14 decembrie – Maximul curentului de meteori Geminidele (ZHR = 120); provin din asteroidul 3200 Phaeton

21 decembrie – Solstiţiul de iarnă, ora 12.02; începutul iernii astronomice

21 decembrie – Planetele Jupiter şi Saturn în conjuncţie (seara); Evenimentul nu a mai avut loc din anul 2000; cele două planete luminoase vor apărea la un arc de numai 7 minute una de cealaltă, pe cerul nopţii, vor părea o planetă dublă luminoasă.