Părăsirea timpurie a şcolii afectează, în ţara noastră, peste 46.000 de copii anual, potrivit raportului „Child Rights Now” România, prezentat miercuri într-o conferinţă de presă.

Raportul face parte din iniţiativa globală „Child Rights Now!”, care are ca scop evidenţierea progresului înregistrat privind drepturile copiilor din lumea întreagă la 30 de ani de la intrarea în vigoare a Convenţiei ONU privind Drepturile Copilului.

Raportul pentru România a fost pregătit de organizaţiile membre ale iniţiativei globale: Fundaţia Terre des hommes – Elveţia, Salvaţi Copiii România, SOS Satele Copiilor România şi World Vision România.

„Discrepanţele privind rata participării la educaţie a diferitelor grupe de vârstă, precum şi rezultatele mult mai slabe ale indicatorilor în cazul copiilor de etnie romă şi incidenţa crescută a abandonului şcolar în general reprezintă motive importante de îngrijorare privind respectarea dreptului la educaţie în România. La nivelul şcolii primare, gimnaziale şi liceale, părăsirea timpurie a şcolii afectează peste 46.000 de copii anual. În rândul celor care rămân în procesul educaţional rezultatele educaţiei sunt foarte slabe. Doar aproximativ 61% dintre elevii de 15 ani reuşesc să obţină cunoştinţe de bază în ce priveşte citirea şi înţelegerea unui text, precum şi de matematică, rezultat care plasează România pe locul 3 în coada clasamentului între cele 28 de state membre UE”, se arată în raport.

Conform acestuia, rata copiilor de vârstă şcolară neînscrişi la şcoală este de 6% la nivelul întregii populaţii, dar ajunge la 22% pentru copiii de etnie romă şi la 29% pentru copiii cu dizabilităţi. Copiii care provin din familii cu venituri mici sunt de asemenea supuşi riscurilor.

De asemenea, raportul relevă că nu toate şcolile sunt „un mediu sigur” pentru copil. „30% dintre şcolile din România şi 62% în mediul rural au toaletele în exterior. 3.892 de şcoli nu au autorizaţie pentru incendiu. Cel puţin 170 de şcoli funcţionează în clădiri încadrate în clasa I de risc seismic”, se arată în document.

Potrivit sursei citate, în special în comunităţile dezavantajate copiii sunt expuşi riscului de exploatare sexuală, trafic de persoane şi exploatare prin muncă.

„Multe dintre abuzuri au loc cu participarea părinţilor sau a persoanelor care îi îngrijesc, (…) un număr mult mai mare de copii sunt supuşi violenţei în mod regulat chiar în familie (prin aplicarea pedepselor corporale ca formă de disciplină), la şcoală (conflicte cu alţi copii şi bullying) sau online”, se precizează în raport.

În ceea ce priveşte violenţa în familie, se face referire la un sondaj la nivel naţional conform căruia 61% dintre copii au spus că au fost disciplinaţi prin lovire sau pălmuire cel puţin o dată. Referitor la violenţa în şcoli, un sondaj la nivel naţional cu copii de gimnaziu şi liceu arată că unul din trei copii a spus că a fost agresat de un altul, iar unul din şase a afirmat că a fost bătut de un alt copil.

Raportul arată că, deşi oraşele din România au ajuns în mare măsură la standardele din ţările dezvoltate în ceea ce priveşte accesul la apă curentă şi servicii de canalizare, zonele rurale au rămas în urmă pe majoritatea palierelor. Aproximativ 68% din populaţie e conectată la servicii publice de furnizare a apei curente, rata de acces fiind însă de 97% în zonele urbane şi de doar 33,5% în mediul rural. În ce priveşte managementul apelor uzate, diferenţa este încă şi mai pregnantă. Puţin peste jumătate din populaţie era racordată la astfel de servicii în 2017, din care 88% din populaţia oraşelor şi doar 8,2% din cei care locuiesc la ţară.

În 2017 aproape o treime dintre copiii României trăiau sub pragul naţional al sărăciei. Acest indicator, echivalent cu rata sărăciei relative (respectiv rata riscului de sărăcie în statisticile UE), era de 32,2% pentru copiii cu vârste între 0 şi 18 ani, faţă de 23,6% la nivelul întregii populaţii, mai relevă raportul. AGERPRES