ECONOMIE
Inflaţia nu se dă bătută. Dobânzile suferă noi majorări de la nivel mondial
Inflaţia nu se dă bătută. Dobânzile suferă noi majorări de la nivel mondial
Sursa foto: Profimedia
În ianuarie, alimentele şi băuturile nonalcoolice au fost cu 20,7% mai scumpe decât cu un an în urmă şi cu 1,9% mai scumpe comparativ cu luna anterioară.
„În majoritatea ţărilor din UE, în medie, aproape 66% din preţuri au o rată de creştere de peste 5%. În Polonia, această rată este mai ridicată, de aproximativ 90% din preţuri. Drept urmare, inflaţia de bază se va menţine la niveluri ridicate pentru multă vreme de-acum încolo“, arată Jakub Rybacki, director al echipei de macroeconomie a Institutului Economic Polonez.
În opinia sa, vârful inflaţiei ar putea fi atins în februarie, dar ar putea fi mai scăzut decât au indicat economiştii, de 19-19,5%, media pe întregul an 2023 putând fi de 13%.
Scumpirile dramatice ar putea persista mai mult decât estimează mulţi în întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est, a avertizat recent economistul-şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Beata Javorcik, potrivit Financial Times. Mulţi economişti se aşteaptă ca inflaţia să scadă puternic în acest an pe fondul reducerii recente a costurilor legate de energie. Deşi BERD nu-şi publică propriile estimări de inflaţie, economistul-şef al băncii subliniază că aşteptările respective sunt „optimiste“.
La nivelul întregii Europe, în pofida moderării inflaţiei, oficialii Băncii Centrale Europene îşi repetă mesajul că bătălia cu scumpirile nu a fost câştigată încă, scrie Bloomberg. Aceştia sunt îngrijoraţi de presiunile inflaţioniste persistente care ar putea fi amplificate în continuare de cererile de majorări salariale venite pe fondul scăderii puterii de cumpărare.
Preşedinta BCE Christine Lagarde a reiterat că banca intenţionează să-şi majoreze costurile de finanţare cu încă jumătate de punct luna viitoare. Aceasta a descris presiunile inflaţioniste ca fiind încă puternice, inflaţia de bază rămânând ridicată.
Rata dobânzii la facilitatea de depozit a BCE se situează acum la 2,5%, iar cea la operaţiunile principale de refinanţare este de 3%. În 2008, anul marii crize financiare, înainte ca BCE să înceapă să scadă dobânzile, rata dobânzii la facilitatea de depozit se situa la 3,25%.
SUA se confruntă cu aceeaşi provocare majoră legată de inflaţie, investitorii reducându-şi recent pariurile pe o scădere a dobânzilor.
Investitorii care luni întregi pariaseră că banca centrală americană (Fed) va reduce dobânzile în acest an au fost obligaţi să renunţe la pariurile respective după ce o serie întreagă de date economice solide au indicat o inflaţie persistentă, notează Financial Times.
Dobânda de referinţă a Fed se situează în prezent la 4,50-4,75%. În septembrie 2007 rata dobânzii era de 4,75%.
Şi în Marea Britanie se înmulţesc pariurile pe o creştere în continuare a dobânzilor. Situaţia tensionată de pe piaţa muncii şi o scădere relativ lentă a inflaţiei înseamnă că Banca Angliei va merge probabil mai departe cu majorările de dobânzi în martie, sugerează economiştii, potrivit CNBC.
Sursa Mediafax.ro
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Florin Piersic este internat la Institutul Inimii „în stare stabilă”
VIDEO. Podcast Cluj24 Contraste. Mircea Abrudean: Sabin Sărmaș este o dezamăgire. PNL i-a dat multe posibilități, nu este fair
PROGRAMUL cu publicul al primăriei Cluj-Napoca în perioada 01.05.2024-06.05.2024
O femeie a fost lovită de mașină, în Baciu
RECOMANDĂRILE ANPC pentru perioada 1 Mai – Sărbătorile de Paști
Transporturi agabaritice, marți, cu traseu prin Alba. Două camioane de mare tonaj, însoțite ce echipaje de poliție rutieră
INTERVENȚIE chirurgicală intraabdominală complexă prin abord minim invaziv robotic, în premieră la Spitalul Medicover Cluj
