În octombrie, producția industrială a Germaniei a înregistrat o scădere mai semnificativă decât se anticipa, marcată de a cincea lună consecutivă de declin.

Această evoluție adâncește preocupările legate de performanța economiei celei mai mari din Europa în acest an, conform informațiilor furnizate de Reuters și DPA.

Conform datelor Oficiului Federal de Statistică (Destatis), producţia industrială a scăzut în octombrie cu 0,4% faţă de luna precedentă (când se înregistrase un recul de 1,3%), în timp ce analiştii se aşteptau la un avans de 0,2%.

Producţia în domeniul ingineriei mecanice a scăzut cu 6,3%, dar s-au înregistrat scăderi şi în multe alte sectoare, inclusiv în construcţii, conform Destatis. În schimb producţia de vehicule a crescut cu 0,7%.

„Dificultăţile cu care se confruntă industria din Germania continuă.

Comenzile industriale reduse din ultimii doi ani au acum un impact semnificativ asupra producţiei”, a apreciat Thomas Gitzel, economist şef la VP Bank Group.

Şi comenzile industriale au scăzut neaşteptat în octombrie, cu 3,7% faţă de luna precedentă. Este primul declin din ultimele trei luni.

În ritm anual, producţia industrială a Germaniei a scăzut cu 3,5% în octombrie, după un declin de 2,6% luna precedentă.

Industria germană continuă să fie afectată de o combinaţie între preţurile ridicate la energie, cererea externă slabă şi condiţiile de finanţare mai puţin favorabile, a explicat Ralph Solveen, economist la Commerzbank.

În perioada august – octombrie 2023, producţia industrială a Germaniei a scăzut cu 1,9% faţă de precedentele trei luni.

Germania, cea mai mare economie europeană, s-a contractat cu 0,1% în trimestrul trei din 2023, după un avans de 0,1% în precedentele trei luni. Comisia Europeană se aşteaptă la un declin al PIB-ului Germaniei de 0,3% anul acesta, urmat de o creştere de 0,8% în 2024 şi de 1,2% în 2025. Agerpres

Rata ocupării forței de muncă a înregistrat o creștere de 0,2% atât în Uniunea Europeană, cât și în zona euro, în trimestrul trei al anului 2023, comparativ cu trimestrele anterioare, când s-a înregistrat un avans de 0,1% în ambele regiuni. Aceste informații sunt confirmate de datele publicate joi de către Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Cea mai mare creştere a ratei ocupării forţei de muncă în trimestrul trei din 2023 s-a înregistrat în Lituania şi Malta (ambele cu 1,4%), Spania (1,3%), Croaţia (1%), Irlanda şi Polonia (ambele cu 0,5%), Cipru (0,4%), România şi Danemarca (ambele cu 0,3%), iar cel mai semnificativ declin în Estonia (minus 0,9%), Cehia (minus 0,7%) şi Finlanda (minus 0,6%).

În trimestrul trei din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, rata ocupării forţei de muncă a crescut cu 1,2% în Uniunea Europeană şi cu 1,3% în zona euro, după un avans de 1,2% în UE şi de 1,4% în zona euro, în perioada aprilie-iunie 2023.

Pe baza datelor ajustate sezonier, Eurostat estimează că în trimestrul trei din 2023 erau 216,6 milioane de angajaţi în Uniunea Europeană, din care 167,7 milioane în zona euro.

Numărul de ore lucrate a rămas stabil în Uniunea Europeană şi a scăzut cu 0,1% în zona euro, în trimestrul trei din 2023, comparativ cu precedentele trei luni.

De asemenea, în trimestrul trei din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, numărul de ore lucrate a crescut cu 0,6% în UE şi cu 0,8% în zona euro. Agerpres

Românii vor plăti cel mai puțin pentru mâncarea tradițională de Crăciun, adică echivalentul a mai puțin de 18 euro.

În contrast, francezii se află în fruntea listei cu o notă de plată de 81,79 euro pentru aceleași produse festivă, potrivit unui studiu publicat joi, citat de Agerpres.

Conform eToro, care a analizat preţurile din supermarketurile locale ale preparatelor tradiţionale de Crăciun, o masă de sărbători tipic românească, cu sarmale, mămăligă şi garnituri tradiţionale, cum ar fi smântână şi ardei iute, ar costa o familie de patru persoane mai puţin de 18 euro.

În acelaşi timp, o masă tipic franţuzească, cu curcan umplut, alături de ficat, castane şi ouă, va costa 81,70 euro pentru o familie de patru persoane, iar 5 kg de curcan costă peste 65 de euro.

În timp ce familiile franceze vor avea cea mai scumpă cină de Crăciun, alte câteva ţări au înregistrat creşteri semnificative ale preţurilor faţă de anul trecut.

În România, preţurile cărnii de porc şi de vită au crescut cu aproximativ 13%

Astfel, o cină de Crăciun tipic daneză, cu friptură de porc la cuptor, servită cu cartofi, ceapă şi varză roşie, este cu 25% mai scumpă în 2023 faţă de anul trecut, timp în care o masă festivă clasică spaniolă, cu curcan şi garnituri, a crescut cu 24%, până la 75,30 de euro.

Analiza de specialitate relevă faptul că ingredientele din coşul de cumpărături de Crăciun care au înregistrat cea mai mare inflaţie a preţurilor de anul trecut includ carnea de porc în Danemarca (+46%), uleiul de măsline în Spania (+30%) şi carnea de pui în Australia (+40%).

În România, preţurile cărnii de porc şi de vită au crescut cu aproximativ 13%, de la an la an, iar alte ingrediente tipice şi-au văzut preţurile reduse, cum ar fi: mălaiul (-11%) şi uleiul vegetal (-25%).

„Curcanul la cuptor tinde să reprezinte cea mai mare parte din costul mesei de Crăciun pentru ţările care îl consumă.

Cu toate acestea, spre deosebire de anul trecut, costurile cărnii de curcan în Europa s-au stabilizat în 2023, în timp ce în SUA, costul a scăzut de fapt faţă de preţurile din 2022, contribuind la reducerea cu 9% a costului cinei de Crăciun pentru o familie americană de patru persoane”, notează sursa citată.

Cu puţin peste România, gospodăriile din Marea Britanie vor avea parte de a doua cea mai ieftină cină de Crăciun dintre ţările incluse în studiu (un curcan la cuptor tipic cu garnituri obişnuite va costa 24,80 de euro pentru o familie de patru persoane).

Inflaţia preţurilor la alimente a crescut vertiginos la nivel global în acest an

În acelaşi timp, inflaţia preţurilor la alimente a crescut vertiginos la nivel global în acest an, ultima cifră a inflaţiei alimentare din UE fiind de 9,1%, cea din România de 8,7%, în timp ce în Marea Britanie este de 10,1%, iar cea din SUA este mult mai mică, de 3,3%.

Datele au fost colectate în luna noiembrie 2023 din 12 ţări, de pe trei continente, în care eToro are analişti sau echipe pe teren.

Costurile luate în calcul s-au bazat pe o cină tradiţională de Crăciun, pentru o familie de patru persoane, cu ingrediente procurate de la un lanţ de supermarketuri local de top.

eToro este o platformă socială de tranzacţionare şi investiţii care le permite utilizatorilor să îşi dezvolte cunoştinţele şi veniturile ca parte a unei comunităţi globale de investitori.

Compania a fost fondată în anul 2007 cu misiunea de a deschide pieţele globale pentru ca toţi cei interesaţi să poată tranzacţiona şi investi într-un mod simplu şi transparent.

În trimestrul trei al anului 2023, Produsul Intern Brut a înregistrat o stabilitate atât în Uniunea Europeană, cât și în zona euro, comparativ cu aceeași perioadă din 2022.

Această situație a intervenit după o creștere de 0,5% în UE și de 0,6% în zona euro în intervalul aprilie-iunie 2023, conform datelor publicate joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În rândul statelor membre UE, cel mai semnificativ avans s-a înregistrat în Malta (7,1%), Croaţia (3%) şi România (2,9%), în trimestrul trei din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, iar cel mai semnificativ declin în Irlanda (minus 5,4%) şi Estonia (minus 4%).

PIB-ul SUA a crescut cu 1,3% în trimestrul trei din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, şi cu 3% în ritm anual.

Datele Eurostat arată că economia UE a rămas stabilă şi cea a zonei euro a scăzut cu 0,1% în trimestrul trei din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, când s-a înregistrat o creştere de 0,1% atât în UE, cât şi în zona euro.

În rândul statelor membre UE, cel mai semnificativ avans anual în perioada iulie – septembrie 2023 s-a înregistrat Malta (2,4%), Polonia (1,5%), Cipru (1,1%), România şi Ungaria (ambele cu 0,9%), iar cel mai semnificativ declin în Irlanda (minus 1,9%), Estonia (minus 1,3%) şi Finlanda (minus 0,9%). Agerpres