Curtea de Apel Bucureşti a respins vineri, ca inadmisibilă, cererea depusă de Ministerul Apărării Naţionale în care se solicita anularea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă.

Decizia instanţei nu este definitivă.

"Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului Ministerul Apărării Naţionale prin ministrul Apărării Naţionale, invocată de pârâţii preşedintele României Klaus-Werner Iohannis, Administraţia Prezidenţială şi Ciucă Gh. Nicolae Ionel, ca nefondată. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele României Klaus-Werner Iohannis, Administraţia Prezidenţială şi Ciucă Gh. Nicolae Ionel, ca nefondată. Respinge, în temeiul art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, acţiunea formulată de către reclamantul Ministerul Apărării Naţionale prin ministrul Apărării Naţionale, în contradictoriu cu pârâţii preşedintele României Klaus-Werner Iohannis, Administraţia Prezidenţială şi Ciucă Gh. Nicolae Ionel, având ca obiect anularea decretului nr. 1331/28.12.2018, ca fiind inadmisibilă în privinţa controlului judecătoresc în contenciosul administrativ asupra actelor de comandament militar definite de art. 2 alin.1 lit. l) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Obligă reclamantul Ministerul Apărării Naţionale la plata către pârâtul Ciucă Gh. Nicolae Ionel a sumei de 900 lei reprezentând cheltuieli de judecată - onorariu avocat. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, calea de atac urmând a fi depusă la Curtea de Apel Bucureşti", se arată în decizia instanţei.

Hotărârea a fost luată de judecătorul Silviu Barbu, care a făcut anterior două cereri de a fi schimbat din acest proces, ambele respinse. Magistratul a invocat că presa i-a pus la îndoială imparţialitatea, după ce soţia sa a semnat o scrisoare adresată CSM, în care se solicita luarea unor măsuri în cazul protestelor organizate de magistraţi împotriva OUG 7 pe legile Justiţiei.

Anterior, un alt judecător de la Curtea de Apel Bucureşti a decis într-un proces separat suspendarea decretului semnat de Iohannis cu privire la mandatul şefului Armatei, până la soluţionarea cererii de anulare. Deşi este executorie, decizia de suspendare nu este definitivă şi se află în recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.

Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.

Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile legale prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, respectiv articolul 32, alineatul 5, conform căruia 'şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an'".

În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă "s-a făcut ilegal", adăugând că "instanţa este cea care va stabili" care este situaţia de drept.

Pe 14 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers "inoportun" şi "riscant" contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Ciucă. Preşedintele a adăugat că "pur şi simplu" propunerea ministrului Apărării a fost "nelegală".

"Propunerea ministrului a fost pur şi simplu nelegală, iar o propunere pentru şeful Armatei a lipsit pur şi simplu. Faptul că se adresează acum în contencios cu ierarhia militară mi se pare un demers inoportun, riscant. Generalul Ciucă este o persoană foarte respectată şi cu o poziţie importantă şi în cadrul preşedinţiei noastre şi în structurile militare europene şi în structurile militare NATO. Ce va gândi un înalt responsabil, de exemplu, din armata unei ţări cu care suntem aliaţi dacă află că ministrul Apărării merge în contencios să îşi conteste propriul şef al Armatei? Nişte acţiuni prost gândite, de tip PSD-ist", susţinea atunci preşedintele.

AGERPRES