Consiliul Judeţean (CJ) Mureş a aprobat construirea celei de-a treia casete a timpului, denumită Time Box, acestea oferind călătorii în timp prin amplasarea lor către ruinele castrului roman din Parcul Arheologic de la Călugăreni.

„La solicitarea Muzeului Judeţean Mureş, Consiliul Judeţean şi-a exprimat acordul în calitate de proprietar al terenurilor cu destinaţie parc arheologic din Călugăreni, pentru realizarea proiectului ‘Construire pavilioane expoziţionale Time Box’. Muzeul Judeţean Mureş doreşte să amplaseze în această zonă pavilioane expoziţionale de tip Time Box – capsule de călătorie în timpuri istorice – din lemn, învelite cu şindrilă. În prezent, în Judeţul Mureş sunt cunoscute trei tabere în care au staţionat trupele militare auxiliare şi anume la Brâncoveneşti, Călugăreni şi Sărăţeni. În jurul acestor tabere militare romane au fost întemeiate aşezări civile care au funcţionat ca importante centre religioase, economice şi culturale ale regiunii. Situl cu cel mai mare potenţial muzeologic şi turistic este compus din castrul, termele şi aşezarea de la Călugăreni (comuna Eremitu)”, a anunţat CJ Mureş.

Şeful Muzeului Judeţean Mureş, Soos Zoltan, a declarat vineri, pentru AGERPRES, că pe lângă cele două Time Box-uri existente deja, va fi construită o nouă casetă a timpului cu dimensiuni mult mai mari, care va oferi o panoramă asupra băilor romane.

Situl arheologic roman de la Călugăreni, în interiorul căruia se află aceste Time Box-uri, este compus din ruinele castrului roman, băile castrului şi aşezarea militară adiacentă şi se întinde pe o suprafaţă de câteva hectare între satele Călugăreni şi Dămieni.

„În 2016 au fost deschise pavilioanele expoziţionale Time Box. Scopul principal a fost acela de a crea un spaţiu neconvenţional care să reprezinte un reper arhitectonic în peisajul rural actual, precum şi un simbol al parcului arheologic. Expoziţiile din cele două pavilioane, dedicate castrului auxiliar, respectiv băilor romane, oferă vizitatorilor posibilitatea de a se familiariza cu diferite aspecte legate de cotidianul roman, civil şi militar, prezentând, în acelaşi timp, informaţii relevante referitoare la cercetările arheologice desfăşurate aici”, a declarat directorul Muzeului Judeţean Mureş, Soos Zoltan.

Cele două casete ale timpului sunt orientate în aşa fel încât cei aflaţi în interior au o viziune panoramică asupra descoperirilor arheologice efectuate în Castrul Roman de la Călugăreni.

Primele două pavilioane Time Box au fost realizate în cadrul proiectului „Digitalizarea limes-ului roman. Sectorul Brâncoveneşti-Sărăţeni”, fiind elaborate de studenţii catedrei de Arhitectură Industrială şi Agricolă a Universităţii Tehnice şi de Ştiinţe Economice de la Budapesta. În interiorul acestora sunt deschise periodic expoziţii cu materiale din cercetările arheologice pe care Muzeul Judeţean Mureş le face la Călugăreni, începând din 2012.

În unul dintre Time Box-uri se vorbeşte despre Armata Romană, despre viaţa soldaţilor, despre unitatea staţionată aici, despre echipamentul militar, iar în celălalt, despre băi, despre instalaţiile de apă pe care le-au construit romanii.

Soos Zoltan a spus că în acest an va începe proiectarea celui de-a treilea pavilion, în care să se vorbească despre vicus-ul de la Călugăreni.

Arheologii Muzeului Judeţean Mureş au reuşit să scoată la lumină peste 600 de metri pătraţi din termele sau băile Castrului Roman de la Călugăreni, prima clădire de acest fel identificată şi cercetată pe teritoriul judeţului, în cadrul proiectului Limesul estic al Daciei Romane pe teritoriul judeţului Mureş. Aici au fost decopertate mai multe încăperi, dintre care patru sunt prevăzute cu sistem de hypocaust (încălzire sub pardoseală), un prefurnium (un cuptor care asigura încălzirea aerului şi a apei), două bazine şi trei canale pentru aducţiunea apei în bazine. Printre descoperirile arheologice remarcabile se numără şi identificarea unei construcţii – posibil o locuinţă – de mari dimensiuni în vicus-ul militar, precum şi în jur de 2.000 de obiecte, majoritatea specifice pentru astfel de situri: monede romane din bronz şi argint, piese cu caracter militar – arme, fragmente de zale, dar şi aplici, pandantive, mărgele din sticlă, fibule, ace de păr din bronz, mult material de construcţie – cărămizi ştampilate, fragmente de podea şi câteva fragmente de tencuială vopsite cu roşu pompeian.

Până acum, din săpăturile de salvare au fost descoperite peste 1.000 de complexe, cum sunt fântâni, case, gropi, vane de încărcare.

Intenţia muzeografilor aeste aceea de a cunoaşte întreaga stratigrafie a sitului de la întemeierea acestei aşezări, de la începutul secolului al II-lea până în secolul al III-lea.

Specialiştii susţin că limes-ul, ca graniţă a Imperiului Roman, a avut cea mai mare întindere în sec. al II-lea d. Hr., având o lungime de peste 5000 kilometri, începând de la malul atlantic al Scoţiei, apoi străbătând întreaga Europă a atins Marea Neagră, a continuat până la Marea Roşie, a parcurs nordul Africii, pentru a ajunge înapoi la malul Oceanului Atlantic.

În prezent, de-a lungul limes-ului estic al Daciei, sunt cunoscute 12 tabere în care au staţionat trupele militare auxiliare – Livezile, Orheiu Bistriţei, Brâncoveneşti, Călugăreni, Sărăţeni, Inlăceni, Odorheiu Secuiesc, Sânpaul, Olteni, Comalău, Boroşneu Mare şi Breţcu. Paza şi protecţia sectorului de graniţă a fost asigurată printr-un sistem complex compus din şanţuri şi valuri de pământ, turnuri de pază şi de semnalizare.

Pe limes-ul de pe raza judeţului Mureş s-au identificat trei castre auxiliare, la Brâncoveneşti, Călugăreni şi Sărăţeni, în apropierea cărora au existat mici aşezări unde s-au stabilit familiile soldaţilor, dar şi negustori şi meşteşugari care deserveau nevoile armatei. Taberele au fost legate între ele prin drumul limes-ului, care a asigurat aprovizionarea armatei şi mişcarea rapidă a trupelor. Pe lângă cele trei castre auxiliare de pe raza judeţului Mureş, au fost identificate şi şase turnuri de pază care se găsesc pe teritoriul localităţilor Vătava, Ideciu de Sus, Ibăneşti, Chiheru de Jos şi Eremitu. AGERPRES