Connect with us

ACTUALITATE

Legea pentru combaterea spălării banilor, adoptată. Remiterile mai mari de 2.000 de euro, raportate obligatoriu de bănci

Publicat



fonduri europene

Camera Deputaților a adoptat la sfârșitul lunii iunie un proiect de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Documentul obligă băncile și alte instituții financiare să transmită Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor rapoarte cu remiteri de bani ce depășesc suma de 2.000 de euro.

De asemenea, entităţile raportoare au obligaţia de a raporta către Oficiu tranzacţiile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro.

Citește și Incendiu puternic în Bacău, la o hală şi mai multe magazii

Totodată, instituţiile de credit şi instituţiile financiare definite conform legii vor transmite rapoarte on-line privind transferurile externe în şi din conturi, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro.

Noul act normativ interzice emiterea de acțiuni la purtător, iar băncile vor fi obligate să monitorizeze mai strict politicienii și „persoanele expuse public”, mai exact tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale acestora vor fi verificate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari.

Citește și Doi biciclişti, soţ şi soţie, accidentaţi mortal în Vrancea, de un şofer care a încercat să îi depăşească

Conform noilor norme europene, țara noastră trebuia să adopte toate aceste reguli în urmă cu 2 ani.

Proiectul aprobat elimină din legislația națională acțiunile la purtător, singurele acțiuni permise fiind cele nominative, respectiv cu datele de identificare ale proprietarului. În prezent, firmele pot emite, potrivit Legii societăților 31/1990, fie acțiuni nominative, fie acțiuni la purtător. În cazul acțiunilor nominative, numele proprietarului este înscris în documentul care atestă existența și felul acțiunii, în timp ce în cazul acțiunilor la purtător numele proprietarului nu este menționat, acesta fiind prezumat a fi cel care posedă acțiunea.

Vezi și Patru persoane au fost rănite într-un accident pe Aeroportul Henri Coandă. Traficul aerian nu a fost afectat

De asemenea, proiectul elimină posibilitatea societăților pe acțiuni de a emite acțiuni la purtător, iar în termen de 18 luni, societățile trebuie să efectueze conversia acțiunilor la purtător în acțiuni nominative în cazul societăților pe acțiuni deja înmatriculate la Registrul Comerțului. Dacă nu vor face această conversie, societățile sunt pasibile de sancțiunea dizolvării judiciare.

Totodată, proiectul prevede înființarea Registrului Beneficiarilor Reali, cu persoanele fizice ce controlează firme, asociații, fundații. La nivel european este preconizat ca în cursul lui 2019, toate registrele naționale ale beneficiarilor reali să fie interconectate, permițând astfel o transparență îmbunătățită a circuitelor financiare, atât național, dar și transnațional.

Citește și Lorena Călin din Aiud, singura elevă cu NOTA ZECE pe linie, la Bacalaureat 2019, în Alba. La ce facultate vrea să se înscrie

Informațiile privind beneficiarul real sunt obținute de oficiul registrului comerțului pe baza unei declarații pe proprie răspundere autentică sau dată în fața funcționarului de la Registrul Comerțului.

De asemenea, noul act impune băncilor și instituțiilor financiare să monitorizeze mai strict tranzacțiile „persoanelor expuse public” – persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante, iar prin funcţii publice importante se înţeleg:

a) şefi de stat, şefi de guvern, miniştri şi miniştri adjuncţi sau secretari de stat;

b) membri ai Parlamentului sau ai unor organe legislative centrale similare;

c) membri ai organelor de conducere ale partidelor politice;

d) membri ai curţilor supreme, ai curţilor constituţionale sau ai altor instanţe judecătoreşti de nivel înalt ale căror hotărâri nu pot fi atacate decât prin căi extraordinare de atac;

e) membri ai organelor de conducere din cadrul curţilor de conturi sau membrii organelor de conducere din cadrul consiliilor băncilor centrale;

f) ambasadori, însărcinaţi cu afaceri şi ofiţeri superiori în forţele armate;

g) membrii consiliilor de administraţie şi ai consiliilor de supraveghere şi persoanele care deţin funcţii de conducere ale regiilor autonome, ale societăţilor, cu capital majoritar de stat şi ale companiilor naţionale;

h) directori, directori adjuncţi şi membri ai consiliului de administraţie sau membrii organelor de conducere din cadrul unei organizaţii internaţionale.

În cazul acestor persoane și al membrilor de familie sau persoanelor cunoscute ca asociați sau apropiați ai acestora, proiectul de lege prevede măsuri speciale de identificare, supraveghere și de raportare a tranzacțiilor financiare sau comerciale efectuate în numele lor. Acțiunile vor fi puse în practică de entităţile raportoare – notariate, bănci, avocați, instituțiile financiare și de credit, administratori de fonduri, furnizori de servicii de jocuri de noroc, auditorii, contabili, executori judecătorești, agenți imobiliari, asociații și fundații.

Entităţile raportoare au obligaţia să examineze, contextul şi scopul tuturor tranzacţiilor complexe şi care au valori neobişnuit de mari sau al tuturor tipurilor neobişnuite de tranzacţii care nu au un scop economic, comercial sau legal evident. În cazul tranzacţiilor ocazionale sau al relaţiilor de afaceri cu persoane expuse politic sau care au ca beneficiar real persoane expuse politic, entităţile raportoare aplică și măsuri de stabilire sau de continuare a relaţiilor de afaceri cu astfel de persoane, identificarea sursei averii şi sursei fondurilor implicate în relaţii de afaceri sau în tranzacţii cu astfel de persoane și efectuează în mod permanent o monitorizare sporită a respectivelor relaţii de afaceri.

Măsurile de supraveghere vor înceta la 1 an de la încetarea activității în funcția publică monitorizată.

Nu în ultimul rând, a fost inclus un amendament care permite derogarea de la prevederile cunoașterii clientelei pentru cardurile preplătite, în limita sumei de 150 euro lunar. Pentru aceste carduri, deși sunt anonime și reîncărcabile, banii sunt depozitați în avans într-un cont reglementat. Sesizările anonime privind tranzacții frauduloase adresate ONPCSB și altor instituții cu competențe nu vor fi procesate, mai stabilește proiectul de lege.

Vezi AICI proiectul complet.

sursa: Alba24.ro


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Se anunță modificări în normele de aplicare ale OUG privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor

Publicat

Guvernul urmează să aprobe în şedinţa de joi, printr-o hotărâre, modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobate, anterior prin HG nr. 52/2011.

În nota de fundamentare a actului normativ se arată că în modificările avute în vedere prin proiectul de HG se propun, printre altele: “eliminarea din cuprinsul normelor metodologice a prevederilor referitoare la plata contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate persoanelor care beneficiază de indemnizaţia pentru creşterea copilului; reglementarea acordării stimulentului de inserţie în cuantumurile prevăzute de ordonanţa de urgenţă, respectiv 1.500 şi 650 de lei, în funcţie de momentul la care se solicită dreptul la concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului, în perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu dizabilităţi”.

De asemenea, se mai menţionează în nota de fundamentare, pentru a se asigura “o comunicare mai flexibilă” a deciziilor de acordare a acestor drepturi, emise de directorii executivi ai agenţiilor pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, se propune “includerea poştei electronice ca mijloc de comunicare a deciziilor pe lângă cea directă (la oficiu) şi cea prin serviciile poştale”.

Printr-o altă hotărâre, Executivul urmează să aprobe Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2021-2027 şi Planul de acţiuni pe perioada 2021 – 2027 pentru implementarea Strategiei.

În şedinţa de guvern ar urma să fie adoptat şi un proiect de hotărâre privind Programul naţional integrat pentru protecţia victimelor violenţei domestice şi metodologia-cadru privind organizarea şi funcţionarea reţelei naţionale inovative integrate de locuinţe protejate destinate victimelor violenţei domestice.

Pe agenda reuniunii guvernamentale figurează şi proiectul de hotărâre pentru aprobarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021 – 2023 şi a Planului de acţiune al Strategiei.

Tot printr-o hotărâre, Guvernul va aproba condiţiile în care poliţiştii de penitenciare pot beneficia de concedii de odihnă, concedii de studii, învoiri plătite, concedii fără plată şi bilete de odihnă.

Totodată, Guvernul va stabili, prin hotărâre, data alegerilor locale parţiale pentru primari în 33 de circumscripţii electorale din localităţi din judeţele Alba, Arad, Argeş, Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Călăraşi, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Mehedinţi, Olt, Prahova, Sălaj, Suceava, Timiş şi Vâlcea.

Executivul ar urma să adopte şi un memorandum având ca temă redresarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi a structurilor subordonate.

În document se arată, printre altele, că având în vedere “situaţia deficitară a IGSU şi a structurilor subordonate în ceea ce priveşte alocarea resurselor umane, atât sub aspectul insuficienţei, cât şi sub cel al necesităţii de ‘întinerire’ a acestora, cea mai potrivită soluţie identificată pentru remedierea actualelor neajunsuri şi vulnerabilităţi o constituie suplimentarea numărului de posturi la nivelul structurilor de intervenţie, prin majorarea numărului actual (care este nesemnificativ) de posturi de soldaţi şi gradaţi profesionişti”.

Astfel, faţă de cele semnalate, prin memorandum se propun, printre altele, spre aprobarea în Guvern “suplimentarea efectivelor Ministerului Afacerilor Interne cu 8.546 de posturi, din care 121 de ofiţeri, 25 de maiştri militari şi subofiţeri şi 8.400 de soldaţi şi gradaţi profesionişti”. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

FOTO: Efect advers al vaccinului Moderna, explicat de specialist

Publicat

Sursă foto: Facebook Răzvan Cherecheș

Expertul în sănătate publică, Răzvan Cherecheş, vorbește despre unul dintre cele mai întâlnite efecte adverse ale vaccinului Moderna: roșeața, mâncărimea sau durerea la locul injectării, ce apare chiar și după 7 zile. „Nu este contraindicație pentru rapel”, spune Cherecheș.

Răzvan Cherecheș spune că vaccinul Moderna poate avea ca efect advers o reacție localizată în jurul zonei unde a fost injectat. Este vorba de roșeață, mâncărime, durere.

„Reacția poate apărea cu întârziere de 7 zile după vaccinare și nu se asociază cu alte complicații sau efect sever pe sănătate. Această reacție adversă nu este contraindicație pentru rapel, deși poate apărea și după rapel”, spune expertul în sănătate.

Potrivit lui Răzvan Cherecheș, umflătura, roșeața, mâncărimea și durerea dispar de la sine în aproximativ cinci zile, dar pot dura până la maxim 21 de zile.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ungaria vrea să reducă la jumătate impozitele pentru câştigurile din criptomonede

Publicat

criptomonede

Ministrul ungar al Finanţelor, Mihály Varga a anunţat marţi că, începând din 2022, guvernul de la Budapesta va reduce impozitul pe câştigurile de capital pentru veniturile generate din criptomonede de la 30,5% până la 15%, pentru a-i încuraja pe investitori să declare veniturile rezultate de pe urma tranzacţiilor cu monede digitale, transmite Bloomberg.

Într-un mesaj video postat pe Facebook, Varga a dezvăluit că guvernul ungar se aşteaptă să strângă “mai multe miliarde de forinţi”, adică câteva milioane de dolari, sub formă de venituri din taxe ca urmare a acestei reduceri. În plus, ministrul Finanţelor a apreciat că măsură va fi un “pas important” în creşterea vizibilităţii pieţei criptomonedelor din Ungaria.

Guvernele din întreaga lume se străduiesc să reglementeze piaţa în creştere explozivă a activelor digitale, alimentată de ascensiunea meteorică a Bitcoin. O prioritate este asigurarea că tranzacţiile sunt vizibile pentru autorităţi, iar veniturile sunt taxate în mod adecvat.

În timp ce alte ţări, precum Canada, au adoptat o atitudine agresivă cu privire la limitarea tranzacţiile cu criptomonede, abordarea autorităţilor de la Budapesta este în linie cu strategia lor generală care prevede reducerea impozitelor pe venitul personal şi profitul companiilor în ideea de a extinde baza de impozitare şi a majora veniturile fiscale.

Monedele virtuale sunt o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal şi nu deţine statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb şi care poate fi transferată, stocată şi tranzacţionată în mod electronic.

La nivel global, există peste 4.000 de criptomonede, însă monedele cu cea mai mare valoare de piaţă sunt Bitcoin, Ethereum, Tether, XRP şi Bitcoin Cash. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Boris Johnson ar putea deveni premierul care a pierdut Scoţia

Publicat

Boris Johnson ar putea rămâne în memoria colectivă ca fiind premierul care a pierdut Scoţia, avertizează fostul prim-ministru britanic Gordon Brown, în contextul în care premierul scoţian, Nicola Sturgeon, intenţionează să organizeze un referendum pe tema apartenenţei regiunii la Marea Britanie.

“Problema pentru Boris Johnson se referă la uniunea britanică şi cred că a fost o propoziţie despre acest lucru în discursul de ieri. Eu nu cred că el s-a gândit, nu cred că înţelege, cred că în primul rând ar trebui să înţeleagă”, afirmă Gordon Brown, fost lider al Partidului Laburist şi fost premier al Marii Britanii în perioada 2007-2010.

Boris Johnson “este istoric, ar trebui să îşi amintească faptul că lordul North a fost premierul care a pierdut America, iar lumea îşi aminteşte de el doar în legătură cu acest lucru; dacă Boris Johnson devine premierul care pierde Scoţia şi asistă la sfârşitul Marii Britanii, doar pentru acest lucru va fi în memoria lumii”, a atras atenţia Gordon Brown, potrivit publicaţiei The Daily Record.

Boris Johnson, liderul Partidului Conservator, a militat vehement pentru retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit) şi a obţinut acest lucru.

Referendumul prin care s-a decis Brexit a generat o profundă criză internă în Marea Britanie, în contextul în care Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor au semnalat că vor rămânerea în UE, avertizând chiar cu independenţa. După referendumul privind Brexit, desfăşurat în 2016, foştii premieri Tony Blair şi John Major au atras atenţia că retragerea din Uniunea Europeană va pune în pericol unitatea Marii Britanii, afectând acordul de pace privind Irlanda de Nord şi alimentând mişcarea proindependenţă în Scoţia. “Abandonaţi apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană şi să nu fiţi surprinşi că la final, drept consecinţă, abandonăm unitatea noastră ca ţară”, declara John Major, premier conservator britanic în intervalul 1990-1997. “Votul în favoarea ieşirii din UE pune în pericol viitorul Irlandei de Nord”, a spus, la rândul său, fostul premier laburist Tony Blair.

Scoţia vrea un nou referendum pe tema independenţei faţă de Marea Britanie

Premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon, a salutat, sâmbătă seară, victoria Partidului Naţional Scoţian (SNP) în scrutinul parlamentar regional şi a anunţat intenţia de a organiza un nou referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie. Partidul Naţional Scoţian (SNP), o formaţiune social-democrată şi proindependenţă, a câştigat scrutinul parlamentar desfăşurat în Scoţia, obţinând 64 de locuri în Parlamentul regional, care are 129 de membri. “Am sarcina de a construi o Scoţie mai bună pentru toată lumea care locuieşte aici, aceasta va fi prioritatea mea în fiecare zi”, a declarat premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon, salutând o victorie “istorică şi extraordinară”. “După ce va trece criza pandemiei, cetăţenii Scoţiei vor avea şansa de a decide viitorul. Am promis acest lucru şi intenţionez să îl respect”, a subliniat Nicola Sturgeon, referindu-se la intenţia de a organiza un nou referendum privind independenţa Scoţiei faţă de Marea Britanie.

“Organizarea referendumului este voinţa cetăţenilor. Nu mai există nicio justificare pentru ca Boris Johnson sau oricine altcineva să blocheze dreptul poporului Scoţiei de a decide asupra viitorului”, a subliniat Nicola Sturgeon.

În urmă cu câteva zile, Nicola Sturgeon a avertizat Guvernul Boris Johnson că organizarea unui referendum privind independenţa Scoţiei poate fi oprită doar de o instanţă judiciară. “Eu spun că, dacă Boris Johnson vrea să oprească referendumul, va trebui să treacă la o acţiune judiciară. Dacă Boris Johnson nu face acest lucru, referendumul va fi legal. Dacă intentează o acţiune judiciară, vor decide instanţele”, a afirmat Nicola Sturgeon.

Referendumul ar putea avea un rezultat în favoarea independenţei Scoţiei, pe fondul stării de nemulţumire faţă de retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit). MEDIAFAX

Citește mai departe