Există semnale că oameni din PNL ar vrea să voteze moțiunea de cenzură pe care PSD o va depune împotriva Guvernului, spune președintele social-democraților, Marcel Ciolacu.

Întrebat, luni seara, la Antena 3, dacă speră ca „unii din tabăra Orban” să voteze pentru căderea Guvernului Cîțu, Marcel Ciolacu a răspuns că i-ar plăcea să creadă că totul se desfășoară din interes național.

În ce privește eventualele semnale că oameni din PNL ar vrea să voteze moțiunea, Ciolacu a afirmat că „există asemenea semnale, atât la liderii de grup, cât și la mine personal”.

„Vom continua negocierile. Am terminat negocierile cu partenerii sociali, deoarece am vrut să vedem în primul rând de la patronate, de la IMM-uri, de la sindicate, dacă este oportun să depunem o astfel de moțiune de cenzură. Cu toții au spus foarte clar că este oportun să depunem moțiunea de cenzură și acest guvern să plece. Am negociat textul moțiunii, l-am finalizat cu partenerii sociali, cu ceilalți parteneri și cu grupul AUR. Se vor regăsi pasaje de la fiecare cuprinse în moțiune”, a declarat Marcel Ciolacu.

Dacă moțiunea de cenzură va trece, PSD este pregătit să vină cu o propunere de prim-inistru și are 10 zile pentru o nouă majoritate: „constituțional, sunt multe variante, se poate și un guvern minoritar, se poate crea o nouă majoritate, se pot face alegeri anticipate. (…) Avem oamenii pregătiți, avem discuții cu toți partenerii sociali și știm care sunt în acest moment prioritățile României și avem capacitatea de a doua zi să putem guverna”.

Ciolacu e de părere că moțiunea se va depune miercuri, urmând să fie votată săptămâna viitoare, în așa fel încât să se încadreze în această sesiune.

În ce privește susținerea AUR, Ciolacu a precizat că PSD nu are un proiect politic cu această formațiune, ci „o relație normală în Parlament”: „Nu cred că AUR să nu voteze o moțiune de cenzură, în acel moment înseamnă că ar susține Guvernul. Își doresc ca și noi că această moțiune de cenzură să treacă”. MEDIAFAX

Noul ministru de Externe al Israelului, Yair Lapid, va efectua săptămâna viitoare prima vizită în Emiratele Arabe Unite din istoria relaţiilor diplomatice bilaterale, informează agenţia Associated Press.

Vizita lui Yair Lapid intervine în contextul în care Israelul şi Emiratele Arabe Unite au normalizat relaţiile anul trecut, în cadrul unui acord mediat de fosta Administraţie Donald Trump.

Yair Lapid se va deplasa în vizită oficială în Emiratele Arabe Unite pe 29-30 iunie, urmând să inaugureze ambasada Israelului în Abu Dhabi şi un consulat în Dubai.

“Relaţiile dintre Israel şi Emiratele Arabe Unite sunt importante, iar rezultatele vor fi benefice atât pentru cetăţenii celor două ţări, cât şi pentru întregul Orient Mijlociu”, anunţă Ministerul israelian de Externe.

Fosta Administraţie de la Washington, condusă de fostul preşedinte Donald Trump, a intermediat negocierile în urma cărora Israelul a normalizat relaţiile cu Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Sudan şi Maroc.

Autoritatea Palestiniană a criticat dur decizia Emiratelor Arabe Unite de a normaliza relaţiile cu Israelul în contextul stagnării negocierilor pentru soluţionarea conflictului israelo-palestinian. MEDIAFAX

Un studiu efectuat de Universitatea Goethe din oraşul german Frankfurt a ajuns la concluzia că învăţământul online (sau la distanţă), o obligaţie pentru mulţi elevi în timpul pandemiei, produce sub aspect educaţional un efect similar celui al vacanţei de vară, iar randamentul şi competenţele elevilor nu progresează prin această metodă de studiu, relatează luni agenţia EFE.

”Evoluţia medie a competenţelor în perioada închiderii şcolilor din primăvara anului 2020 se caracterizează prin stagnare, cu tendinţa de diminuare” a acestora, afirmă Andreas Frey, profesor de psihologie pedagogică. ”Efectul este similar vacanţelor de vară”, rezumă el.

Studiul, despre care au scris mai multe mass-media germane, relevă o scădere mai pronunţată a competenţelor educaţionale în rândul copiilor şi adolescenţilor proveniţi din familii vulnerabile din punct de vedere social. ”Diviziunea între săraci şi bogaţi s-a adâncit şi mai mult în timpul primelor închideri ale şcolilor din cauza pandemiei”, remarcă în acest sens Andreas Frey.

Cercetarea a fost întocmită pe baza unor date din întreaga lume referitoare la evoluţia pregătirii elevilor în perioadele în care pandemia COVID-19 a impus închiderea şcolilor şi trecerea la învăţământul online.AGERPRES

Statele Unite, Uniunea Europeană şi Marea Britanie au impus, luni, sancţiuni împotriva unor oficiali şi entităţi din Belarus, cerând regimului Aleksandr Lukaşenko să înceteze “practicile represive”, conform agenţiei Reuters.

Departamentul de Stat de la Washington a anunţat sancţionarea a 16 oficiali din Belarus şi a cinci entităţi, ca reacţie la “amplificarea violenţelor şi acţiunilor de reprimare”, precum şi în contextul arestării unui jurnalist disident după redirecţionarea unui avion de pasageri.

Uniunea Europeană a sancţionat 78 de oficiali şi entităţi din Belarus, inclusiv membri ai Administraţiei autoritariste de la Minsk.

Şi Guvernul de la Londra a dispus sancţionarea unor membri ai regimului de la Minsk şi a unor companii petroliere.

“Uniunea Europeană a decis că regimul de la Minsk trebuie sancţionat. Sunt de acord. Trebuie să oprim situaţia din ţara noastră, nu vrem să ajungă precum Coreea de Nord”, a declarat Svetlana Tihanovskaia, unul dintre liderii opoziţiei din Belarus.

Un avion al companiei Ryanair care zbura din Grecia spre Lituania a fost forţat să aterizeze pe 23 mai în capitala Belarusului. Decizia de aterizare a fost justificată prin presupusa primire a unui mesaj care avertiza că la bord ar fi o bombă. Un activist al opoziţiei din Belarus, Raman Pratasevich, şi partenera lui, Sofia Sapega, au fost reţinuţi imediat după aterizarea avionului la Minsk, iar ulterior au fost plasaţi în arest preventiv.

După incident, Uniunea Europeană şi Statele Unite au anunţat noi sancţiuni împotriva regimului din Belarus şi a companiilor aeriene din acest stat. MEDIAFAX