Activităţile remediale prestate de cadrele didactice, la nivelul unităţii de învăţământ, în cadrul programului naţional pilot de tip “Şcoală după şcoală”, vor fi remunerate cu suma de 100 lei/ oră – tarif brut, se arată într-un ordin emis de ministrul Educaţiei pentru completarea normelor metodologice de aplicare a programului pentru elevii până la clasa a VIII-a inclusiv.

Conform unui comunicat al Ministerului Educaţiei transmis duminică AGERPRES, programul orar al activităţilor remediale se va stabili la nivelul unităţii de învăţământ, de către cadrul didactic, cu consultarea elevilor şi a părinţilor sau reprezentanţilor legali ai acestora.

“Activităţile de învăţare remedială desfăşurate în cadrul programului naţional pilot de tip “Şcoală după şcoală”, prestate de cadrele didactice, sunt remunerate cu suma de 100 lei/ oră – tarif brut”, se arată în ordin.

Ordinul ministrului mai prevede flexibilizarea programului pentru activităţile remediale prin faptul că şcolile vor avea posibilitatea să organizeze programul fără o aprobare a inspectoratului şcolar şi sprijinul elevilor pentru a urma programul remedial în şcoala în care sunt înmatriculaţi, fiind considerate, din oficiu, unităţi organizatoare, toate unităţile de învăţământ în care se poate organiza cel puţin o grupă de elevi.

Potrivit comunicatului ministerului, ordinul stabileşte cuprinderea în program, necondiţionată de termene, a elevilor, într-un mod continuu şi adaptat nevoilor acestora.

Părinţii sau reprezentanţii legali ai elevilor vor putea depune solicitările de cuprindere a acestor elevi în program, în mod continuu, până la data de 25 ale fiecărei luni.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a informat, sâmbătă seară, că peste 225.000 de elevi au fost înscrişi pentru participarea la orele remediale, care se vor putea organiza în forma fizică în toate şcolile din localităţile în care rata de incidenţă COVID-19 este mai mică de 6 la mie, adică nu sunt carantinate.

Ministrul Educaţiei a precizat că potrivit datelor centralizate vineri din comunicările inspectoratelor şcolare judeţene, au fost înscrişi pentru ore remediale 75.000 de elevi în învăţământul primar, 60.000 în învăţământul gimnazial şi 90.000 în învăţământul liceal.

Câmpeanu a subliniat că potrivit modificărilor aduse sâmbătă ordinului comun al miniştrilor Educaţiei şi Sănătăţii referitor la măsurile de organizare a activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică, orele remediale se vor ţine cu măsurile de organizare a activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologic “indiferent de scenariu, indiferent de clasă”, în şcolile din localităţile care nu sunt carantinate, adică incidenţa este de sub 6 la mia de locuitori.

“Este permis accesul elevilor în cadrul programului naţional de recuperare, orele remediale, indiferent de scenariu, indiferent de clasă, este permisă prezenţa fizică. Acesta este un lucru absolut esenţial, pentru că aşa cum am spus, ceea ce s-a pierdut din cauza predării online nu poate fi recuperat tot prin predare online, este nevoie de prezenţă fizică, iar acest ordin de ministru de astăzi permite prezenţa fizică a elevilor care susţin orele de recuperare indirent de clasă, indiferent de scenariu, până la 6 la mie”, a declarat ministrul Cîmpeanu, la postul Antena 3.

De asemenea, ministrul Câmpeanu a mai arătat că şi la aceste ore remediale se vor respecta normele de prevenţie anti-COVID-19 prevăzute pentru şcoli.

Conform ordinului comun al Ministrului Educaţiei şi Ministrului Sănătăţii nr. 3459/280/06.03.2021, publicat sâmbătă de Ministerul Educaţiei, “este permisă organizarea cu prezenţa fizică, în unităţile de învăţământ din localităţile în care incidenţa cumulată în ultimele 14 zile este mai mică de 6/1000 de locuitori a:
simulărilor examenelor naţionale şi a examenelor pentru anii terminali; evaluărilor naţionale; orelor remediale pentru toate clasele”.

Totodată, conform ordinului Ministerului Educaţiei care stabileşte metodologia orelor remediale, iar activităţile propriu-zise vor începe din 8 martie.

Elevii pentru care sunt organizate orele de recuperare sunt cei care nu a avut acces sau au avut acces deficitar la activităţile educaţionale desfăşurate prin intermediul tehnologiei şi al internetului; se află în situaţie de corigenţă la sfârşitul semestrului I al anului şcolar 2020-2021 sau au situaţia şcolară neîncheiată la cel puţin o disciplină; au nevoie de această activitate având în vedere rezultatele şcolare obţinute în semestrul anterior sau la evaluarea iniţială de la începutul semestrului II. AGERPRES

Franţa a accelerat în acest sfârşit de săptămână campania de vaccinare împotriva coronavirusului, injectând sâmbătă 220.000 de doze, dublu faţă de sâmbăta trecută, la care se adaugă alte 250.000 de doze făcute vineri, a informat ministrul sănătăţii Olivier Veran, citat de EFE.

Aceasta înseamnă că în numai două zile au fost vaccinate aproape 500.000 de persoane. Până în prezent, 3,4 milioane de francezi au primit cel puţin o doză de vaccin.

“Sfârşit de săptămână de mobilizare pentru vaccinare. În această sâmbătă, la orele 17:30, 220.000 de francezi au fost vaccinaţi, mai mult decât dublu faţă de sâmbăta trecută! Continuăm şi mâine!” (duminică – n.r.), a anunţat Veran pe contul său de Twitter.

“Salut această mobilizare excepţională”, a transmis la rândul său premierul Jean Castex, care a vizitat unul dintre centrele de vaccinare instalate de pompieri la periferia Parisului.

În Paris, marea majoritate a centrelor de vaccinare sunt deschise şi în weekend, iar patru spitale militare din ţară s-au deschis pentru a susţine campania de imunizare.

Castex a anunţat joi că vaccinarea se va accelera în întreaga ţară, îndeosebi în cele 23 de departamente plasate sub alertă maximă din cauza nivelului ridicat de îmbolnăviri de COVID-19 şi unde au fost redirecţionate 135.000 de doze suplimentare în acest sfârşit de săptămână.

Guvernul, care încearcă prin toate mijloacele să evite un al treilea lockdown strict în întreaga ţară, speră astfel să accelereze imunizarea celor mai vulnerabili cetăţeni ai săi, persoanele peste 75 de ani, către care este îndreptată actuala campanie.

La jumătatea lunii aprilie, va începe vaccinarea cetăţenilor cu vârste între 50 şi 74 de ani, iar guvernul a promis că până în mai 20 de milioane de francezi vor primi măcar prima doză de vaccin, iar până în vară 30 de milioane de francezi vor fi vaccinaţi.

Pe de altă parte, poliţia franceză a evacuat sâmbătă cheiurile Senei, în Paris, considerând că numărul mare de oameni ieşiţi la plimbare nu permitea respectarea măsurilor de sănătate publică necesare pentru evitarea răspândirii coronavirusului.

“Măsurile sanitare luate pentru a lupta împotriva propagării COVID-19 nu sunt respectate pe cheiurile Senei. Forţele de ordine intervin pentru a pune capăt acestor reuniuni”, a anunţat pe Twitter prefectura Poliţiei sâmbătă după-amiază.

Regiunea pariziană nu a fost băgată în carantină la sfârşit de săptămână, aşa cum cereau autorităţile locale, însă zona se află în alertă maximă, cu o rată a incidenţei net superioară mediei naţionale, de 250 de cazuri de îmbolnăvire la suta de mii de locuitori.

Această situaţie a determinat Prefectura să interzică începând de vineri consumul de alcool în principalele zone de întâlnire din Capitala Franţei, între ele – malul Senei, şi să închidă toate suprafeţele comerciale mai mari de 10.000 de metri pătraţi.

Totuşi, temperaturile plăcute înregistrate în acest sfârşit de săptămână în Capitala Franţei i-au convins pe mulţi parizieni să iasă la plimbare.

În paralel, departamentele Pas-de-Calais, în nord, şi oraşele Dunkerque (nord) şi Nisa (sud) se află în carantină în timpul weekendului din cauza creşterii îngrijorătoare a numărului de cazuri de coronavirus. AGERPRES

Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) a decis, în şedinţa de duminică, interzicerea activităţii restaurantelor şi cafenelelor în interiorul clădirilor, având în vedere incidenţa COVID-19 de peste 3 la mia de locuitori în Capitală.

Măsurile au fost dispuse de CMBSU începând din 8 martie, ora 00:00, pentru o perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia.

“Se interzice activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor, precum şi în interiorul altor spaţii publice închise care au acoperiş, plafon sau tavan şi care sunt delimitate de cel puţin doi pereţi, indiferent de faptul că sunt construcţii cu caracter temporar sau permanent”, prevede hotărârea CMBSU.

Potrivit acesteia, este interzisă activitatea restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare, cu excepţia deservirii persoanelor cazate în interiorul acestor unităţi.

CMBSU a hotărât că este permisă prepararea, comercializarea şi consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, precum şi în spaţiile publice dacă au un tavan şi un singur perete cu asigurarea unei distanţe de minimum 2 metri între mese şi participarea a maximum 6 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite şi cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii, ministrului economiei, antreprenoriatului şi turismului şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Conform hotărârii CMBSU, este permisă prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice care nu se consumă în spaţiile respective.

Actul normativ mai prevede că este interzisă activitatea în baruri, cluburi şi discoteci, precum şi cea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc, cu excepţia desfăşurării activităţii de comercializare a biletelor de tip LOTO, pariuri şi loz, cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară.

Hotărârea CMBSU interzice organizarea şi desfăşurarea activităţii cu publicul în cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, inclusiv celor de tipul drive-in. Nu este permisă organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale.

Este obligatorie purtarea măştii de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, în toate spaţiile publice deschise.

În funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice la nivelul Municipiului Bucureşti se va putea institui orice altă măsură de siguranţă cu avizul Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti şi cu respectarea normelor legale în vigoare. AGERPRES

Aproximativ 47% din cetăţenii Uniunii Europene, cu vârsta între 16 şi 74 de ani, au obţinut anul trecut informaţii de pe site-urile autorităţilor publice, o creştere semnificativă faţă de 2008 (plus 33%), iar cel mai scăzut procent de cetăţeni care au folosit site-urile autorităţilor publice pentru a obţine informaţii s-a înregistrat în România (10%), arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Conform Eurostat, oamenii folosesc tot mai mult internetul pentru rezolvarea problemelor de zi cu zi. În ultimii ani, a devenit din ce în ce mai populară utilizarea guvernării electronice (e-guvernare) deoarece permite cetăţenilor să obţină informaţii în orice moment sau să rezolve de la distanţă problemele administrative.

Pe grupe de vârstă, cea mai mare creştere a procentului de persoane care au folosit site-urile autorităţilor publice pentru a obţine informaţii s-a înregistrat la categoria 25-34 de ani (59%) şi la cei de 35-44 ani (56%). Deşi este mai puţin probabil ca vârstnicii să obţină informaţii de pe site-urile autorităţilor publice, peste un sfert (26%) dintre cetăţenii Uniunii Europene cu vârsta între 65 şi 74 de ani au folosit aceste site-uri guvernamentale în 2020.

Dezvoltarea guvernării electronice şi disponibilitatea informaţiilor online variază considerabil în rândul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.

În 2020, cel mai ridicat procent de cetăţeni care au folosit site-urile autorităţilor publice pentru a obţine informaţii publice s-a înregistrat în Danemarca (89%), Finlanda (85%), Olanda (81%) şi Suedia (79%), iar cel mai scăzut în România (10%), Italia şi Bulgaria (ambele cu 19%).

Datele Eurostat sunt publicate cu ocazia celebrării Zilei Internaţionale a Datelor Deschise (Open Data Day). AGERPRES