Mii de persoane, multe îmbrăcate în costume populare secuieşti, participă la Miercurea Ciuc la tradiţionala manifestare "1.000 de fete secuience", care are rolul de a promova portul tradiţional şi obiceiurile zonei.

Încă de dimineaţă, zeci de grupuri de dansatori din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş au străbătut municipiul Miercurea Ciuc pe jos, călare sau în sute de căruţe, interpretând cântece tradiţionale.

La ora 9.30, pe platoul din faţa Palatului Administrativ, dansatorii de toate vârstele, unii de doar câţi ani, alţii ajunşi la vîrsta senectuţii, au dansat câteva zeci de minute, sub privirile spectatorilor veniţi să-i admire şi care s-au prins şi ei în joc.

La fel ca în fiecare an, participanţii la eveniment au pornit apoi către mânăstirea Franciscană de la Şumuleu Ciuc, unde a fost oficiată o slujbă, după care, pe parcursul întregii zile, 26 de grupuri de dansatori vor evolua pe scena amenajată pe Dealul Şumuleu, acolo unde, în fiecare an, are loc marea procesiune de Rusaliile Catolice şi unde, luna trecută a oficiat o slujbă pontificală conducătorul Bisericii Catolice, Papa Francisc.

Unul dintre organizatorii evenimentului, András Mihály, directorul Ansamblului Naţional Secuiesc Harghita, a vorbit despre începuturile acestei sărbători şi despre faptul că portul popular se află în centrul atenţiei, la fel ca şi dansurile şi cântecele tradiţionale.

"Întâlnirea fetelor secuience a pornit în 1931 şi cei care au lansat-o ne-au spus ce trebuie să facem şi noi nu trebuie să ne gândim ce avem de făcut. Ne-au spus că este întâlnirea porturilor populare, întâlnirea dansului şi cântecului popular şi a rugăciunii. Cred că este o întâlnire sacră sau sacralizată, fiindcă o ţinem la Şumuleu, unde anual se fac şi pelerinajele religioase (...). Acolo ne întâlnim cu familiile cu prietenii, cu oraşele înfrăţite, cu secuii care au plecat sau au fost deportaţi', a declarat András Mihály, pentru AGERPRES.

La rândul său, viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc, Fuleki Zoltan, consideră că fiecare comunitate ar trebui să-şi redescopere portul popular, pentru că este vorba de valori care nu trebuie să fie uitate. De altfel, pe dealul Şumuleu vor fi jurizate cele mai frumoase costume populare secuieşti, care vor fi prezentate apoi în faţa spectatorilor.

Programul evenimentului mai cuprinde un târg al produselor tradiţionale, unde zeci de meşteri populari îşi prezintă atât produsele, cât şi meşteşugurile, dar şi programe dedicate copiilor.

Ziua celor ''1.000 de fete secuience'' a fost organizată pentru prima dată în 1931 de etnograful maghiar Domokos Pal Peter. La acea vreme, fetele din zonă mergeau să lucreze în marile oraşe şi exista riscul să îşi piardă portul şi tradiţiile populare, iar iniţiatorii ştiau că ele sunt cele care pot să ducă mai departe aceste valori ale comunităţii.

Organizatorii susţin că, în prezent, această zi se doreşte a fi o sărbătoare a familiilor, a întâlnirii şi a promovării valorilor tradiţionale. Numărul participanţilor îmbrăcaţi în port popular a crescut foarte mult de la an la an şi a ajuns în 2018 la peste 3000 de băieţi şi fete, care au purtat costume tradiţionale. Primul an în care s-a depăşit numărul de 1.000 de fete secuience îmbrăcate în port popular, respectiv 1.206, a fost în anul 2012.

"Ziua celor 1.000 de fete secuience" este organizată de Primăria Municipiului Miercurea Ciuc, Ansamblul Naţional Secuiesc Harghita şi Fundaţia 'Ziua celor o mie de fete secuience', în parteneriat cu consiliile judeţene Harghita şi Covasna, dar şi cu asociaţii şi primării din zonă. AGERPRES