Statele Unite, care de mai multe săptămâni se confruntă cu o recrudescenţă a pandemiei, au deplâns marţi peste 2.500 de morţi din cauza coronavirusului în 24 de ore, un record de la sfârşitul lui aprilie, potrivit datelor raportate de universitatea americană Johns Hopkins, citate de AFP.

Ţara a înregistrat în acelaşi interval mai mult de 180.000 de noi cazuri de COVID-19, potrivit bilanţului anunţat la ora locală 20.30.

Ultima dată când numărul morţilor cotidiene l-a depăşit pe cel înregistrat marţi, care se ridică la 2.562 de decese, a fost la sfârşitul lui aprilie, în punctul de maxim al primului val al pandemiei, care în realitate nu s-a diminuat în ţară.

Numărul persoanelor spitalizate a atins 99.000 marţi, un record de la începutul pandemiei, potrivit Covid Tracking Project. Situaţia este extrem de îngrijorătoare în mai multe state din Midwest, ca Indiana sau Dakota de Sud.

La câteva zile după Thanksgiving (Ziua Recunoştinţei), experţii se tem că voiajul întreprins de milioane de americani pentru a marca această mare sărbătoare familială împreună cu cei apropiaţi va provoca “un val care se va adăuga valului actual”, potrivit cuvintelor imunologului Anthony Fauci, personalitate ştiinţifică foarte respectată în SUA.

Numărul de noi contaminări se menţine pentru moment la un nivel similar – foarte ridicat – celui înregistrat în ultimele săptămâni.

Pragul de 2.000 de morţi într-o zi, care era frecvent depăşit în primăvară, a fost atins de mai multe ori în ultimele două săptămâni.

Statele Unite, care sunt ţara cea mai lovită de pandemie în cifre absolute, înregistrează în total 13,7 milioane de cazuri şi 270.450 de morţi. AGERPRES

România a alocat în anul 2018 pentru sănătate doar 580 de euro pe cap de locuitor, aceasta fiind cea mai mică sumă înregistrată în rândul satelor membre ale Uniunii Europene, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

La polul opus, statele membre cu cele mai mari cheltuieli cu sănătatea pe cap de locuitor au fost Danemarca (5.260 de euro), Luxemburg (5.220 de euro) şi Suedia (5.040 de euro). Media la nivelul UE este de 2.982 euro pe cap de locuitor.

Ca procent din Produsul Intern Brut, la nivelul Uniunii Europene cheltuielile cu sănătatea au reprezentat 9,9% din PIB în 2018. În rândul statelor membre, cele mai mari ponderi au fost înregistrate în Germania (11,5% din PIB), Franţa (11,3% din PIB) şi Suedia (10,9% din PIB). Şi în acest caz, România este la coada clasamentului în condiţiile în care cheltuielile cu sănătatea au reprezentat 5,6% din PIB, doar în Luxemburg fiind mai mici (5,3% din PIB). AGERPRES

Sursa: ec.europa.eu

Cercetători de la Universitatea din Pennsylvania (nord-estul SUA) încearcă, împreună cu compania Regeneron Pharmaceuticals, să dezvolte un spray nazal care să protejeze de COVID-19, scrie AFP.

Ideea este bazată pe principiul terapiei genice introducând prin nas şi gât material genetic în anumite celule care ca răspuns să producă anticorpi puternici pentru a împiedica contaminarea cu noul coronavirus.

“Avantajul acestei abordări este că nu trebuie să aveţi un sistem imunitar competent pentru a fi eficientă”, a declarat profesorul James Wilson, responsabil de proiect pentru Universitatea din Pennsylvania.

În prezent testată pe animale, metoda ar putea proteja împotriva noului coronavirus circa şase luni pentru o singură doză, este de părere omul de ştiinţă, şi se înscrie ca în completarea viitoarelor vaccinuri.

Pionier la terapiei genice, James Wilson a fost contactat în februarie de guvernul american pentru a şti dacă laboratorul său poate utiliza împotriva COVID-19 această tehnologie în plină expansiune.

Echipa sa nu a putut progresa decât după ce Regeneron Pharmaceuticals a dezvoltat un tratament novator bazat pe un cocteil de anticorpi de sinteză.

Administraţia Americană pentru Medicamente (FDA) a emis recent o autorizaţie de utilizare de urgenţă pentru terapia cu anticorpi anti-COVID-19 a companiei Regeneron Pharmaceuticals, un tratament experimental administrat preşedintelui american Donald Trump.

Cercetătorii speră ca spray-ul va obliga celulele nazale atinse să producă anticorpi ai Regeneron şi să blocheze astfel orice contaminare cu SARS-CoV-2 pe căile respiratorii.

Pe de altă parte, efectele secundare ar putea fi mai mici decât în cazul vaccinurilor pe punctul de a fi aprobate.

Universitatea din Pennsylvania şi Regeneron Pharmaceuticals prevăd să încheie testele până în ianuarie înainte de a solicita FDA unda verde pentru testele pe om. AGERPRES

Gigantul sud-coreean Samsung Electronics ar putea renunţa anul viitor la gama sa de telefoane premium Galaxy Note, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, o decizie care ar reflecta scăderea semnificativă a cererii pentru smartphone-urile de top, din cauza pandemiei de coronavirus (COVID-19).

Galaxy Note, cunoscut pentru ecranul său mare şi stiloul S Pen-ul pentru luarea de notiţe, este una din cele două linii de smartphone-uri de vârf ale Samsung, cealaltă fiind Galaxy S.

În prezent, compania sud-coreeană nu intenţionează să dezvolte o nouă versiune a Galaxy Note pentru 2021. În schimb, modelul S21 Galaxy S va beneficia de stiloul S Pen iar următoarea versiune a telefonului pliabil Samsung va fi compatibilă cu stiloul S Pen, susţin sursele.

Alte surse spun că eforturile companiei care în mod normal ar fi direcţionate spre Galaxy Note vor fi acum canalizate spre gama de telefoane pliabile.

Reprezentanţii Samsung nu au comentat informaţia.

Modelul Galaxy Note 20 a fost lansat în SUA anul acesta, şi costă 999 de dolari, similar cu preţul pentru Galaxy S20, în timp ce modelul iPhone 12 începe de la 799 de dolari.

Samsung a lansat Galaxy Note în 2011, beneficiind de cererea pentru modele cu ecrane mai mari, şi a reuşit să depăşească Apple Inc devenind pentru prima dată în acel an cel mai mare producător de smartphone-uri din lume.

Totuşi, analiştii previzionează că Samsung se va confrunta cu sporirea concurenţei din partea rivalilor chinezi, cum ar fi Xiaomi şi Oppo, care ar urma să profite de pe urma dificultăţilor cu care se confruntă Huawei în a-şi păstra cota de piaţă.

Şi grupul american Apple se confruntă cu dificultăţi. Din 2013, Apple a livrat noile iPhone-uri în luna septembrie, dar din cauza efectelor pandemiei de coronavirus (COVID-19) a amânat cu o lună prezentarea noii generaţii de telefoane, iar unele dispozitive încă nu au fost livrate. Agerpres