Milioane de narcise pot fi admirate, în aceste săptămâni, în cele şase poiene existente în Harghita, care se întind pe o suprafaţă totală de aproximativ 316 hectare, specia fiind una protejată la nivel judeţean.

Directorul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) Harghita, Demeter László, a explicat joi, pentru AGERPRES că, în urma unei evaluări efectuate în cursul anului trecut, s-au identificat şase populaţii de Narcissus poeticus, adică şase poiene cu narcise care se întind pe o suprafaţă totală de aproximativ 316 ha, specialiştii estimând numărul acestor flori la cel puţin 13 milioane de tulpini la nivelul judeţului.

Cea mai mare suprafaţă cu narcise, de 160 de hectare, este în zona Dealu, urmată de poiana din pasul Ţechend, cu 89 de hectare şi poiana de la Vlăhiţa, care are circa 40 de hectare.

Majoritatea poienelor cu narcise se află pe fâneţe umede, specia având nevoie de sol îmbibat în apă şi fiind favorizată de agricultura tradiţională, respectiv de utilizarea terenurilor ca şi fâneaţă.

„Dacă am avea numai păduri compacte, nu am avea atâtea narcise, pentru că îi trebuie lumină şi dacă am avea păşunat, la fel nu ar fi atâtea narcise. Condiţiile care favorizează specia au o componentă geomorfologică, platoul vulcanic al Munţilor Harghita şi Gurghiu şi o componentă umană, şi anume utilizarea tradiţională a terenurilor, suprafaţa foarte mare a fâneţelor. Aceasta din urmă s-a dezvoltat spontan, prin crearea de spaţii pentru pajişti din peisajul de odinioară, dominat de păduri. Menţinerea fâneţelor a favorizat nu numai narcisa, ci şi o mulţime de alte flori şi animale, inclusiv specii polenizatoare”, a explicat Demeter László.

El a mai spus că terenurile pe care se află poienele cu narcise aparţin unor proprietari privaţi şi, parţial, unor composesorate.

Principala problemă în ceea ce priveşte existenţa narciselor sălbatice este legată de culesul lor în masă, pentru a fi comercializate, dar şi de schimbarea folosinţei terenurilor şi transformarea în păşuni, copitele animalelor distrugând florile.

„Cred că omul de rând apreciază existenţa lor, dar în acelaşi timp încă predomină lăcomia de a culege un buchet cât mai mare de narcise ceea ce, în sine nu ar fi cea mai mare problemă, problema e cu culesul în masă pentru comerţ şi schimbarea folosinţei terenurilor. Deci, dacă oamenii nu mai cosesc acolo şi se transformă în păşunat, care este mai uşor şi mai ieftin, sau se abandonează terenurile deci, dacă nu mai avem mulţi fermieri mijlocii, mici, care ar avea nevoie de fân, ci câţiva proprietari mari de oi, vaci sau cai, atunci e mai uşor sau mai convenabil să păşuneze într-un loc accesibil, să nu se urce în munţi şi să utilizeze fâneţele acestea mai productive. (…) Şi nu păşunatul lor e problema, pentru că animalele nu păşunează narcisele, acestea fiind toxice, ci distrugerea lor de copitele animalelor”, a arătat directorul ANANP Harghita.

El a subliniat că la nivel naţional, narcisa sălbatică nu este protejată prin lege, dar mai multe poiene din ţară sunt declarate rezervaţii naturale, ceea ce înseamnă protecţie şi pentru specie, iar în unele judeţe a fost declarată specie protejată, aşa cum s-a întâmplat şi în Harghita.

Demeter László face apel la oameni să nu rupă narcisele sălbatice şi nici să nu le cumpere, pentru a descuraja astfel culegerea lor pentru comercializare.

„Este vorba de o specie spectaculoasă, care atrage oamenii, iar florile sunt culese din timpuri vechi (…). De câteva decenii a apărut şi un fel de comerţ, în zonele unde sunt şosele principale, de exemplu la Corund, unde se găsesc şi poiene cu foarte multe narcise. Mesajul ar fi să ne păstrăm controlul, să nu cădem victime instinctului de a culege cât mai multe, de a face un buchet cât mai mare şi să ne bucurăm de ele la faţa locului. De asemenea, îi rugăm pe oameni nici să nu cumpărăm narcise sălbatice, pentru a descuraja culegerea lor pentru comercializare”, a spus şeful ANANP Harghita.

Acesta a punctat că specialiştii agenţiei vor monitoriza şi evalua în continuare populaţia de narcise din judeţ şi vor efectua şi vizite în teren, pentru a-i atenţiona pe oameni să nu le rupă şi să le protejeze. AGERPRES