Connect with us

ACTUALITATE

Numărul de pasageri care au optat pentru transportul aerian a crescut cu 7,9% în 2018. Vezi topul aeroporturilor!

Publicat



Numărul pasagerilor care au călătorit cu avionul 2018 a fost de peste 21,8 milioane persoane, în creştere cu 7,9% comparativ cu perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Cele mai mari ponderi în ceea ce priveşte transportul de pasageri şi mărfuri s-au înregistrat pe aeroporturile Henri Coandă – Bucureşti, Avram Iancu – Cluj-Napoca şi Traian Vuia – Timişoara.

Astfel, pe aeroportul Henri Coandă – Bucureşti, s-au îmbarcat 6,956 milioane pasageri şi au debarcat 6,862 milioane, pe aeroportul Avram Iancu – Cluj-Napoca 1,404 milioane pasageri, respectiv 1,377 milioane şi pe Traian Vuia-Timişoara 749.300 pasageri îmbarcaţi şi 767.900 pasageri debarcaţi.

În transportul internaţional de pasageri, primele zece aeroporturi de origine (de unde provin pasagerii debarcaţi în România), stabilite după numărul pasagerilor în curse regulate, sunt: Londra Luton 903.432 pasageri, Milano-Bergamo 482.320 pasageri, Munchen 413.850 pasageri, Tel Aviv 349.252 pasageri, Madrid-Barajas 318.652 pasageri, Viena 272.623 pasageri, Istanbul-Ataturk 248.851 pasageri, Frankfurt-Main 238.144 pasageri, Barcelona 236.485 pasageri, Amsterdam-Schipol 231.922 pasageri.

În ceea ce priveşte îmbarcările, cei mai mulţi pasageri în curse regulate s-au îmbarcat pentru Londra-Luton 920.305 pasageri, Milano-Bergamo 479.907 pasageri, Munchen 433.702 pasageri, Tel Aviv 350.394 pasageri, Roma-Ciampino 321.348 pasageri, Madrid-Barajas 315.682 pasageri, Viena 275.312 pasageri, Istanbul-Ataturk 251.838 pasageri, Frankfurt-Main 241.116 pasageri şi Barcelona 238.808 pasageri.

Cele mai însemnate ponderi în transportul intern au fost înregistrate pentru aeroporturile Henri Coandă-Bucureşti, Avram Iancu – Cluj-Napoca, Traian Vuia-Timişoara.

Astfel, pe traficul intern, Henri Coandă-Bucureşti a înregistrat 48,9% din numărul total de pasageri îmbarcaţi şi 45,5% în numărul total de zboruri, Avram Iancu-Cluj-Napoca – 17,7% din numărul total de pasageri îmbarcaţi şi 15,6% în numărul total de zboruri şi Traian Vuia-Timişoara – 15,2% din numărul total de pasageri îmbarcaţi şi 13% în numărul total de zboruri.

Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Se încălzește, apoi se răcește din nou și revin ninsorile. Cum va fi vremea în ”Săptămâna Babelor.” Prognoza meteo pentru 01 – 07 martie 2021

Publicat

Începem prima lună de primăvară tot cu un blocaj anticiclonic care astfel va genera o vreme destul de stabilă la nivelul țării noastre. Totuși, spre finalul săptămânii vom avea parte și de o răcire și, de asemenea, de apariția precipitațiilor, care vor fi preponderent sub formă de lapoviță și ninsoare.

Vă prezentăm prognoza meteo pentru săptămâna 1-7 martie

Luni, 01 martie:

– Începem prima zi de primăvară calendaristică cu temperaturi minime ușor negative prin SV Munteniei, Oltenia, Banat, Transilvania, Maramureș (valori de -0 spre -2 grade), în timp ce în zonele montane acestea coboară chiar spre -3, -4 grade. Pentru restul țării minimele urcă chiar la  2 – 4 grade.

În ceea ce privește maximele, aceste ajung la un 9 – 11 grade prin vestul Munteniei, Oltenia, Banat, Crișana, respectiv 6 – 8 grade prin restul Munteniei, Dobrogea și Transilvania. Prin Moldova ghioceii vor avea un pic de tremurat, cu doar 4 – 5 grade, în timp ce în zonele montane nu reușim să urcăm la valori pozitive, astfel că ne vom mulțumi cu -2 spre -4 grade.

Precipitațiile vor fi prezente prin Moldova (ploi, lapoviță, ninsori), prin zonele montane, Maramureș și Transilvania (mai mult ninsori) iar prin Crișana, Muntenia, Dobrogea doar ploi. Nu vorbim decât de un 3 – 5 l/mp, doar prin nordul Orientalilor și prin Meridionali posibil să ne apropiem de un 10 – 15 l/mp.

Marți, 02 martie:

– Vorbim în continuare de minime scăzute prin Transilvania, Maramureș (-2, -3 grade), în timp ce prin Banat, Crișana, zonele deluroase din Oltenia și Muntenia ne oprim la -1 spre -2 grade. În restul țării vorbim de minime de la 1 spre 3, 4 grade.

Maximele vor ajunge, în bună parte din țară, la valori de 11 – 13 grade, doar prin Transilvania și Dobrogea urmând să ne oprim la 7 – 9 grade, în timp ce prin zonele montane vorbim de cele mai scăzute valori diurne, de 1 – 3 grade.

Precipitații slabe cantitativ (sub 1 l/mp) sunt posibile prin Dobrogea, sudul Moldovei și Muntenia, vorbim doar de ploi.

Miercuri, 03 martie:

– În timp ce în restul țării minimele rămân la valori de la -1 spre 1 grad, prin SV extrem al Olteniei, prin nordul Dobrogei și prin Moldova ajungem la 4 – 6  grade.

Maximele mai câștigă câteva grade prin Oltenia și ajung la 15 – 16 grade, în timp ce prin Moldova, nordul Dobrogei ne oprim la 7 – 9 grade. În restul țării vorbim de valori de 10 – 12, 13 grade, iar în zonele montane nu trecem de 2 – 4 grade.

Ploi slabe sunt posibile doar prin N, NE Munteniei, pe arii restrânse.

Joi, 04 martie:

– În Moldova, Transilvania, Maramureș, nordul și centrul Munteniei rămânem cu valori ușor negative pe timpul nopții, -1 spre -2 grade, pentru ca în restul țării acestea să urce spre 1 – 3 grade. Prin zonele montane vorbim de valori de la -2 spre -4 grade, iar pe creste chiar spre -7, -8 grade.

Maximele ajung în mare parte din țară la 13 – 15, 16 grade, doar prin nordul Transilvaniei și Maramureș urmând să vorbim de valori de doar 9 – 11 grade. În zonele montane maximele zilei nu ajung mai sus de 5 – 7 grade, cu 1 – 3 grade pe creste.

Ne așteaptă o zi fără precipitații la nivelul țării noastre.

Vineri, 05 martie:

– Despre minime negative mai vorbim doar prin nordul Transilvaniei, al Olteniei și Munteniei (valori de la –1 spre –2 grade), în timp ce prin zonele montane acestea coboară și la –4, –6 grade. În restul țării vorbim de temperaturi minime de la 3 spre 5, 6 grade.

Maximele pleacă de la –3, –4 grade prin nordul Orientalilor, 2 – 4 grade prin nordul Moldovei, Maramureș, în timp ce prin nordul Crișanei și centrul Moldovei ne oprim la 5 – 7 grade. Prin Transilvania, Banat mercurul din termometre urcă la 11 – 13 grade, pentru ca cele mai ridicate valori ale zilei să le avem în Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei și Dobrogea, regiuni unde vorbim de temperaturi de 15 – 17, 18 grade.

Precipitațiile își fac apariția mai ales prin jumătatea nordică a țării, vorbim de toate tipurile de fenomene, ploi, lapoviță și ninsori. În nordul Moldovei, al Orientalilor și prin Maramureș se pot acumula și 15 – 20 l/mp.

Sâmbătă, 06 martie:

– Prin zonele montane, prin nordul Moldovei vorbim de minime de la –4 spre –6, –7 grade, în timp ce prin restul Moldovei, Transilvania și Crișana avem tot minime negative, de la –1 spre –3 grade. În restul țării minimele ajung la 2 – 4 grade.

Maximele pierd mult din gradele zilelor precedente, astfel că doar prin Banat, Oltenia, Crișana și Moldova mai ajungem la 5 – 7 grade, în timp ce prin restul țării nu mai trecem de 3 – 4 grade. Prin zonele montane vorbim de valori negative, de la –3 spre –5, –6 grade.

Precipitații avem prin mare parte din țară, cu excepția sudului Munteniei și Olteniei, dar doar prin zonele montane și Transilvania se pot acumula un 5 – 10 l/mp. Vorbim mai ales de lapoviță sau ninsori.

Duminică, 07 martie:

– Ziua de duminică ne aduce maxime de la 5 – 7, 8 grade la nivelul întregii țări, în timp ce prin zonele montane vorbim tot de maxime negative, –3 spre –5 grade.

Precipitații slabe sunt posibile prin zonele montane, nordul Olteniei. Vorbim tot de ninsori, care nu vor cumula mai mult de 1 – 2 l/mp.

Vorbim în continuare de o săptămână deficitară din punct de vedere al precipitațiilor, care vor aduce doar prin Moldova și zonele montane un 10 – 15 l/mp, iar prin nordul Orientalilor vorbim chiar de un 20 – 30 l/mp.

Prin zonele montane dar și prin Moldova, Transilvania și Maramureș, chiar dacă este început de primăvară, ninsorile nu vor lipsi din peisaj iar cantitățile de precipitații menționate mai sus pentru aceste regiuni vor proveni preponderent de la ninsori.

Strat de zăpadă:

– Stratul de zăpadă rezistă mai ales prin zonele montane înalte, unde vorbim de un 60 – 80 cm, în timp ce în restul zonelor montane nu mai trecem de un 10 – 15 cm.

sursa: prognozemeteo.roPrognoze Meteo – Vremea în România, 

https://www.facebook.com/prognozemeteo

Citește mai departe

ACTUALITATE

Dacia opreşte pentru încă două zile producţia din cauza lipsei de componente electronice

Publicat

În martie Dacia va avea două zile fără producţie, care se adaugă celor trei din februarie, anunță Ziarul Financiar. Astfel, uzina pierde producţia a 6.500 de maşini sau aproape 100 mil. euro valoare de piaţă, luând în calcul un preţ de 15.000 de euro cu TVA.

„În România, la Mioveni, în luna martie, activitatea de la Uzina Vehicule va fi întreruptă în zilele de 5 şi 8 martie, iar La Uzina Mecanică şi Şasiuri, parţial, în aceleaşi zile. Penuria de componente electronice care afectează toată industria auto nu ocoleşte Grupul Renault. Com­pania depune toate eforturile pentru a limita impactul asupra producţiei. Conform estimărilor, vârful acestui deficit de componente electronice ar putea fi în al doilea trimestru. Cea mai recentă estimare a Grupului, la nivel global, luând în calcul o recuperare a producţiei în al doilea semestru, eva­luează un risc de aproximativ 100 000 de vehicule pentru anul în curs“, au spus reprezentanţii Automobile Dacia.

Și Ford a anunţat că va opri producţia de maşini şi de motoare timp de opt zile, începând cu data de 26 februarie, până în data de 10 martie.

În condiţiile în care Ford România pro­duce în medie 1.000 de maşini pe zi, uzina va pierde în total 8.000 de maşini, în valoare de 160 mil. euro, luând în cal­cul un preţ mediu de 20.000 de euro cu TVA, la care se adaugă 20.000 de mo­toare. Astfel, numai din producţia celor două uzine PIB-ul pierde circa 260 milioane de euro.

Industria auto se aşteaptă la 3-4 luni de producţie afectată de criza microcipurilor.

 

Sursa: Mediafax

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ghiocelul: Floarea care anunță primăvara, dar prevestește și moartea. Curiozități despre clopoțeii primăverii

Publicat

Ghiocelul, floarea ce vesteşte primăvara, este originar din Europa şi Asia, răsărind din pământul înzăpezit când iarna se lasă gonită departe. Numele său ştiinţific este Galanthus şi înseamnă „flori albe ca laptele”, informează ziarul Alba24.ro

Ghioceii răsar de multe ori înainte de topirea zăpezii şi rezistă foarte bine la temperaturile scăzute. Este vestitorul primăverii pentru unii, iar pentru cei care cred în superstiții prevestește moartea.

ATENȚIE! Bulbii lui sunt otrăvitori atât pentru animale, cât și pentru oameni.

Citește și MESAJE DE 1 MARTIE: Fii vestitorul primăverii pentru cei dragi. Felicitări și urări pe care le poţi trimite de Mărţişor

1. Legenda spune că este prima floare de pe Pământ

Când Dumnezeu a făcut toate câte sunt pe pământ, fiecare creaţie a Sa a beneficiat de culoare. Deoarece zăpada este pretutindeni, a lăsat-o să-şi caute singură culoarea. Prima dată s-a rugat de iarbă să-i dea din verdele ei frumos, însă a fost refuzată.

Apoi a luat la rând toate florile pământului, cerând un strop de culoare, de la trandafirul roşu, de la viorea, râvnind chiar la galbenul florii-soarelui, dar niciuna nu a vrut.

Tristă şi amărâtă, zăpada şi-a povestit necazul ghiocelului. Înduioşat de soarta zăpezii, acesta i-a spus că va împărţi bucuros cu ea albul său dacă va dori.

Omătul a primit cu bucurie darul ghiocelului. De atunci, zăpada poartă veşmântul alb şi, drept recunoştinţă, îl lasă să-şi facă apariţia primăvara din mantia sa friguroasă.

2. Animalele sălbatice stau departe de el

Minunatele plante primăvăratice au câte două sau trei frunze lungi şi subţiri de culoare verde, iar florile albe ce apar din bulb emană o mireasmă de prospeţime.

Când albul iernii (zăpada) este înlocuit cu albul primăverii (ghiocelul) simţim parcă bucuria reînvierii naturii, chiar dacă până la apariţia celorlalte plante mai trece o perioadă.

Ghioceii răsar de multe ori înainte de topirea zăpezii şi rezistă foarte bine la temperaturile scăzute, lucru inexplicabil chiar şi pentru oamenii de ştiinţă. Interesant de menţionat este şi faptul că animalele sălbatice evită să transforme ghiocelul în hrana lor.

3. Ghiocelul simbolizează speranța

Despre ghiocel se spune că simbolizează speranța, prietenia, inocența, puritatea, alinarea și smerenia și multe persoane cred că este de bun augur să cultive în propriile grădini aceste flori albe.

4. Ghioceii pot trata Alzheimerul

Cercetările asupra ghiocelului arată că această floare măruntă poate contribui la tratarea Alzheimerului și a demenței, datorită unui ingredient activ pe care îl conține.

Este vorba despre galantamina, o substanță pe care oamenii de știință încă o analizează pentru a-i descoperi potențialul curativ.

5. Bulbii de ghiocei sunt otrăvitori

Deși au un aspect fragil, ghioceii știu să se apere foarte bine. Bulbii lor sunt otrăvitori, motiv pentru care niciun rozător nu se încumetă să-i mănânce.

Dacă o persoană este curioasă să guste din bulbul de ghiocel, riscă să se intoxice, deoarece substanțele pe care le conține sunt otrăvitoare și pentru om.

6. Există peste o sută de specii

Clopoţeii primăverii pot fi plantaţi şi în grădina sau în ghiveciul dumneavoastră. Bulbii trebuie să fie sădiţi la zece centimetri adâncime, la sfârşitul verii, în pământ fertilizat.

Evitaţi locurile umbrite, iar atunci când doriţi să-i mutaţi aşteptaţi până ce florile se ofilesc, după care îi puteţi scoate din pământ. În viziunea necunoscătorilor, toţi ghioceii sunt la fel.

Totuşi, există mai mult de 100 de specii şi de varietăţi, deosebindu-se fiecare prin textură şi culoare (diverse combinaţii între verde şi alb).

De exemplu, Galanthus nivalis Pagoda este un soi de ghiocel care are petalele ușor răsucite spre exterior, iar Galanthus nivalis Virescens are petalele „decorate” cu dungi verzi.

7. Ghiocelul prevestește moartea

În anumite țări, cum este Marea Britanie, ghiocelul nu este prilej de bucurie, cel puțin nu pentru cei care cred în superstiții.

Aceste persoane asociază ghiocelul cu moartea, din cauza unei legende care spune că o tânără și-a găsit iubitul mort, iar lângă el era așezat un ghiocel.

8. Ghiocelul l-a făcut imun pe Ulise

Istoria ghiocelului este veche de câteva milenii. Dovada stă celebrul poem al lui Homer, „Odiseea”, în care zeul Mercur îi dă lui Ulise o iarbă numită moly (Galanthus nivalis), care l-a protejat pe Ulise de otrăvurile vrăjitoarei Circe.

Deoarece ghiocelul îşi face apariţia în păduri, trebuie să-l plantaţi într-un sol ce reproduce condiţiile naturale din mediul lor. Când pregătiţi pământul din vasul în care îl puneţi, adăugaţi multă materie organică şi humus.

Este recomandat ca bulbul să fie plantat cu frunze, pentru a se prinde în ghiveci.

În perioadele de alternare a temperaturilor, ghioceii pot suferi de atacul multor boli. Petele maronii, praful gri asemănător mucegaiului sunt semne ale apariţiei unor infecţii.

Cei mai nocivi inamici sunt viermele de bulb (larvele fac tunele prin bulb) şi molia (atacă bulbul din pământ).

Bolile pot fi prevenite prin greblarea solului toamna, imediat ce foliajul se usucă, după care se aplică un insecticid general.

sursa: taifasuri, gradina.acasa

Citește mai departe

ACTUALITATE

Luca Kunszabo, medaliat cu bronz la Openul European de la Praga

Publicat

Sportivul român Luca Kunszabo a obţinut medalia de bronz la cat. +100 kg, duminică, la Openul European de judo de la Praga, după ce l-a învins în meciul decisiv pe un alt român, Marius Croitoru.

Kunszabo a trecut în optimi de ucraineanul Evgheni Balievski, în sferturi a câştigat în faţa altui ucrainean, Andrei Kolesnik, dar a pierdut în faţa unui al treilea reprezentant al Ucrainei, Aleksandr Gordienko, în semifinale.

Mircea Croitoru a câştigat în optimi în faţa ungurului Peter Arvai, în sferturi a pierdut în faţa finlandezului Martti Puumalainen, după care l-a învins în recalificări pe polonezul Kamil Grabowski, încheind pe locul al cincilea, după ce eşecul în faţa lui Kunszabo.

Al treilea român care a evoluat la cat. +100 kg, Eduard Şerban, a pierdut în optimi în faţa lui Gordienko.

La cat. 81 kg, Marcel Cercea a trecut în turul al doilea de austriacul Christopher Wagner, în optimi s-a impus în faţa cehului Radomir Musil, dar a pierdut sfertul de finală cu finlandezul Oskari Makinen. În recalificări, Cercea a câştigat în faţa ungurului Georgely Nerpel, însă a pierdut meciul pentru bronz cu cehul Jaromir Musil şi a încheiat pe locul 5.

Vlad Vişan, tot la 81 kg, a pierdut în turul al doilea în faţa lui Nerpel.

În limitele cat. 100 kg, Alex Creţ l-a învins în optimi pe elveţianul Daniel Eich, dar a pierdut în sferturi în faţa croatului Marko Kumric. În recalificări, românul a dispus de britanicul Harry Lovell-Hewitt, însă a pierdut meciul pentru bronz cu polonezul Oleksii Lysenko şi s-a clasat pe locul 5.

La feminin, Serafima Moscalu a intrat direct în sferturile de finală, unde a pierdut meciul cu croata Lara Cvjetko, după care a învins-o în recalificări pe poloneza Eliza Wroblewska, pierzând meciul pentru bronz cu olandeza Margit de Voogd.

Sâmbătă, Monica Ungureanu (cat. 48 kg), Lucian Borş-Dumitrescu (cat. 66 kg) şi Adrian Şulcă (cat. 73 kg) au obţinut medalii de aur, iar Petr Zhukov (cat. 66 kg) a luat bronzul.

România a încheiat pe locul al treilea în clasamentul pe medalii, cu 3 de aur şi 2 de bronz, devansată de Olanda, 4-3-8, şi Ungaria, 3-1-2.

România a participat la turneul de la Praga cu 17 judoka, dintre care 10 la masculin şi 7 la feminin.

La competiţie s-au aliniat 270 de sportivi din 23 de ţări, 173 la masculin şi 97 la feminin.
AGERPRES

 

Sursa foto: Kunszabo Luca/Facebook

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate