Măsura privind sprijinul acordat pentru instalarea tinerilor fermieri are 20 de milioane de euro pentru cetăţenii români din afara graniţelor ţării, care se instalează pentru prima dată ca şefi de exploataţie, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

“Astăzi, 15 iulie, lansăm măsura “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”. Această măsură s-a derulat pe perioada 2014-2020 tocmai pentru a revigora agricultura în zone care sunt depopulate sau care au constrângeri naturale şi pentru a preîntâmpina fenomenul de îmbătrânire. Vreau să vă spun că, până acum, au aplicat 10.230 de beneficiari, dintre care 7.520 au încheiat măsura, iar restul sunt în proceduri. Tocmai de aceea am suplimentat, fiind o măsură accesată, banii s-au consumat, am notificat Comisia şi am mutat bani de la alte măsuri neaccesate, încă 43 de milioane de euro pentru acest an. De data aceasta am împărţit alocarea în modul următor: 20 de milioane de euro pentru tineri fermieri, cetăţeni români din afara graniţelor ţării, care se instalează pentru prima dată ca şefi de exploataţie. O să vedeţi în ghid aceleaşi criterii legate de cursurile pe care le-au absolvit în domeniul agricol, dar şi dacă au avut un loc de muncă în ţări membre UE sau ţări terţe în domeniul agricol. Ei vor putea să depună cereri de finanţare”, a spus Oros.

Potrivit sursei citate, sprijinul acordat este de 50.000 de euro pentru exploataţiile între 30.000 şi 50.000 de euro valoare producţie standard şi de 40.000 de euro pentru exploataţiile între 12.000 şi 29.999 valoarea producţie standard. “Este o sumă forfetară în două tranşe: 75% la semnarea contractului de finanţare şi încă 25% la finalul implementării proiectului care durează între 3 şi 5 ani, cum îşi fac dânşii planul de dezvoltare”, a adăugat ministrul Agriculturii.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a lansat miercuri sesiunea de primire a solicitărilor de finanţare pentru submăsura 6.1 “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Sesiunea se desfăşoară în intervalul 15 iulie, ora 9:00 – 15 octombrie 2020, ora 16:00 sau până la epuizarea fondurilor alocate acestei sesiuni.

Fondurile totale disponibile prin submăsura 6.1 pentru sesiunea din acest an sunt în valoare de 43.022.207 euro, din care 20.000.000 euro reprezintă alocarea pentru tinerii fermieri din diaspora. Este prima dată în acest exerciţiu financiar, 2014 – 2020, când există o alocare distinctă pentru tinerii fermieri din afara graniţelor ţării.

Potrivit AFIR, pragul de calitate pentru prima etapă lunară (15 iulie – 15 august) este de 90 de puncte şi scade la 85 de puncte pentru a doua etapă (16 august – 15 septembrie), iar pragul minim de depunere este de 25 de puncte, aferent perioadei 16 septembrie – 15 octombrie 2020.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro în funcţie de dimensiunea exploataţiei agricole. Dimensiunea exploataţiei agricole se poate calcula şi prin noua aplicaţie pusă la dispoziţia publicului pe pagina de internet a AFIR – http://so.afir.info/.

Cererile de finanţarea se realizează conform Ghidului solicitantului şi anexelor aferente acestuia, disponibile gratuit pe www.afir.info, la secţiunea “Investiţii PNDR” în pagina dedicată submăsurii 6.1, iar depunerea documentaţiei se realizează on-line, pe pagina oficială de internet a Agenţiei.

Depunerea cererilor de finanţare se poate opri înainte de termenul limită (15 octombrie 2020, ora 16:00), dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii. AFIR precizează că în primele 5 zile calendaristice ale etapelor de depunere nu se aplică această prevedere şi sesiunea rămâne deschisă chiar dacă suma alocată a fost epuizată. AGERPRES

Şapte asistente medicale şi o liftieră de la Spitalul Municipal Hunedoara au fost depistate pozitiv pentru COVID-19, Direcţia de Sănătate Publică (DSP) declanşând o anchetă epidemiologică în această situaţie.

“Este un focar COVID-19. Sunt cinci asistente de la secţia de Boli Infecţioase, una de la Reumatologie, o asistentă de la Dermatologie şi o liftieră. Se face o anchetă epidemiologică”, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al DSP Hunedoara, Delia Băda.

Potrivit acesteia, în judeţul Hunedoara sunt 76 de persoane infectate cu COVID-19, dintre care 40 au refuzat internarea în spital. Cei 40 de bolnavi prezintă forme asimptomatice sau uşoare ale infecţiei şi sunt monitorizaţi de către medicii de familie.

Conform datelor comunicate miercuri de Grupul de Comunicare Strategică, de la începutul pandemiei în judeţul Hunedoara au fost consemnate 728 de cazuri de COVID-19. AGERPRES

Prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalitățile de control, în ultimele 24 de ore, aproximativ 96.500 persoane, cetățeni români și străini, cu peste 38.000 mijloace de transport (dintre care 14.200 automarfare), informează miercuri IGPF.

Pe sensul de intrare au fost aproximativ 47.300 persoane cu 18.100 mijloace de transport, iar pe cel de ieşire 49.200 persoane cu 19.900 mijloace de transport.

Frontiera cu Ungaria, prin cele 11 puncte de trecere, a fost tranzitată de aproximativ 43.400 de persoane şi 21.500 de mijloace de transport (6.900 automarfare), din care pe sensul de intrare în ţară au fost aproximativ 18.200 de persoane cu 9.400 mijloace de transport.

În ceea ce priveşte activităţile specifice, în zonele de competenţă – punctele de trecere şi “frontiera verde” – poliţiştii de frontieră au constatat 48 fapte ilegale (26 infracţiuni şi 22 contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini.

Au fost descoperite, independent sau în colaborare cu alte instituţii, bunuri nedeclarate (ce urmau a fi introduse ilegal în ţară), care depăşeau plafonul vamal admis ori suspecte a fi contrafăcute, în valoare totală de aproximativ 12.300 lei.

Valoarea amenzilor contravenţionale aplicate se ridică la peste 26.200 lei.

Nu s-a permis intrarea în ţară a 25 cetăţeni străini, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege şi de asemenea, nu s-a permis ieşirea a 12 cetăţeni români din diferite motive legale.

Cumpărătorii de autoturisme din Europa pot achiziţiona un vehicul electric nou nouţ pentru un preţ mai mic decât cel al unui abonament de telefon mobil, iar datorită unor subvenţii generoase unele modele sunt chiar gratuite, transmite Bloomberg.

După ce guvernele din Germania şi Franţa, cele mai mari pieţe auto din regiune, au majorat stimulentele pentru achiziţionare de vehicule electrice, cumpărătorii au luat cu asalt reprezentanţele. Potrivit BloombergNEF, subvenţiile acordate de cele două ţări sunt printre cele mai mari din lume.

Acest sprijin de la stat permite Autohaus Koenig, un dealer auto cu peste 50 de reprezentanţe în Germania, să facă publicitate unui contract de leasing pentru un model electric Renault Zoe care este acoperit în întregime de subvenţii. În cele 20 de zile de când a lansat oferta online, aproximativ 3.000 de persoane s-au interesat de ea şi 300 au şi semnat contractele.

“Dacă am fi avut mai mulţi angajaţi în vânzări am fi semnat chiar mai multe contracte”, spune Wolfgang Huber, director de vânzări pentru automobilele electrice la reprezentanţa Autohaus Koenig din Berlin. “Ne aşteptam la o creştere a vânzărilor în urma subvenţiilor însă această aglomeraţie chiar ne-a luat prin surprindere”, a adăugat Wolfgang Huber.

Cancelarul Angela Merkel şi preşedintele Emmanuel Macron au încercat să diminueze impactul pandemiei de coronavirus asupra industriilor auto din ţările lor. Vânzările de automobile în Europa şi-au revenit mai lent în Europa decât în China sau America de Nord, ceea ce i-a presat pe decidenţi să sprijine industria auto, un domeniu important de locuri de muncă şi activitate economică.

În consecinţă, în Franţa vânzările de automobile model Renault Zoe se vor dubla în acest an iar în Olanda un fond de 10 milioane de euro destinat sprijinirii achiziţiei de automobile electrice s-a terminat în doar opt zile.

“Există foarte multe oferte atractive acum ca urmare a subvenţiilor mari iar asta stimulează cererea. UE vrea să meargă spre decarbonizarea transportului iar criza coronavirusului a permis statelor membre să accelereze această tranziţie”, spune analistul BloombergNEF, Aleksandra O’Donovan.

În Germania, subvenţiile guvernamentale de până la 9.000 de euro pentru un vehicul electric au majorat de zece ori vânzările Carfellows, un site de vânzări auto.

“Acesta este o vârstă de aur pentru noi”, spune Rainer Westdoerp, un purtător de cuvânt de la Carfellows, firmă care începând de miercuri va începe să ofere contracte de leasing pentru modelul electric Smart EQ cu o valoare de 9,90 euro pe lună.

Carfellows a fost nevoit să scoată o ofertă similară pentru modelul Smart în luna iunie, după ce 1.000 de clienţi au contactat firma în primele trei zile de la lansarea ofertei iar constructorul auto nu a putut furniza automobilele suficient de rapid, a precizat Westdoerp.

Chiar dacă cele mai bune oferte, inclusiv cea pentru modelul Smart a celor de la Carfellows, sunt rezervate în mod tradiţional pentru clienţii de tip firme, datorită şi altor avantaje precum reduceri de taxe şi riscuri mai mici, şoferii privaţi din Germania pot şi ei închiria un automobil electric de pe un site cu 39 de euro pe lună. În Franţa, unde Guvernul a majorat subvenţiile până la 7.00 de euro pe automobil, clienţii pot închiria un Renault Zoe pentru 79 de euro pe lună.

Însă, analistul BloombergNEF, Aleksandra O’Donovan, spune că guvernele vor trebui să fie atente când vor renunţa la aceste subvenţii pentru că riscă să provoace un efect de prăbuşire a vânzărilor. O veste bună este că va veni un moment în care subvenţiile de la stat nu vor mai fi atât de importante. “Scăderea preţului bateriilor sugerează că automobilele electrice ar trebui să fie mai ieftine decât cele pe benzină de la mijlocul deceniului 2020. Atunci când se va întâmpla asta, piaţa va accelera chiar şi fără subvenţii”, a spus Aleksandra O’Donovan. AGERPRES