ECONOMIE
Operatorii din portul Constanţa spun că pot livra mai multe cereale ucrainene
Viorel Panait, președintele operatorilor portuari din Constanța, a declarat pentru Reuters că Portul Constanța, principala rută alternativă pentru transportul cerealelor ucrainene după retragerea Rusiei din acordul internațional, are capacitatea necesară de a gestiona un număr suplimentar de cargouri până la mijlocul lunii august.
Viorel Panait a adăugat că operatorii din portul Constanţa sunt şi ei interesaţi să îşi majoreze capacităţile.
Chiar şi înainte ca Rusia să anunţe că se retrage din acordul care permitea Ucrainei să exporte cereale din porturile sale la Marea Neagră, Constanţa era principala rută alternativă de livrare a cerealelor ucrainene.
Aceasta, în condiţiile în care, de la începutul invaziei ruseşti şi până în prezent, prin portul Constanţa au trecut aproximativ o treime din exporturile de cereale ale Ucrainei.
Panait a declarat pentru Reuters că, per total, în primele şase luni ale anului, 15,25 milioane de tone de cereale au trecut prin portul Constanţa, în creştere cu 24,5% comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Cerealele ucrainene au reprezentat 7,5 milioane de tone din cantitatea totală.
Operatorii din portul Constanţa spun că pot livra mai multe cereale ucrainene. Operatorii portuari din România au intermediat 8,6 milioane de tone de cereale din Ucraina, în 2022
Comparativ, pe întreaga perioadă a anului 2022, operatorii portuari din România au intermediat 8,6 milioane de tone de cereale din Ucraina.
Viorel Panait, care este şi director general la operatorul portuar Comvex SA, spune că întârzierile apărute în recoltatul cerealelor româneşti, precum şi reticenţa anumitor fermieri români în a-şi vinde producţia la preţuri mici, fac să existe capacităţi disponibile pentru cerealele ucrainene până la mijlocul lunii august.
„Recoltatul în România începe uşor mai târziu decât în Ucraina, ceea ce creează o pauză între cele două recolte, iar unii fermieri români mai păstrează recoltele lor, aşa că vânzările stagnează pentru moment.
Asta creează capacităţi logistice disponibile de care Ucraina ar putea profita”, a susţinut acesta.
În plus, el a precizat că operatorii de terminale de cereale din portul Constanţa şi-au majorat investiţiile în echipamente şi management pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea operaţională, comparativ cu situaţia de la începutul războiului.
Până acum, cantitatea maximă de cereale care a trecut într-un an prin portul Constanţa a fost de 25 de milioane de tone, însă Panait spune că acest vârf va fi depăşit în 2023.
„Este o cursă accelerată şi toată lumea este implicată – statul, autoritatea portuară, operatorii – cu obiectivul de a creşte capacitatea operaţională, vitezele de tranzit şi cantităţile de cereale”, a afirmat Panait.
Operatorii din portul Constanţa spun că pot livra mai multe cereale ucrainene. Ucraina şi Rusia sunt mari exportatori mondiali de cereale
Acesta a dezvăluit că firma Comvex, care anul trecut şi-a dublat capacităţile de descărcare a barjelor, va demara în următoarele opt luni un program de lucrări pentru a-şi creşte capacitatea de stocare a cerealelor cu 25%, până la 250.000 de tone.
La începutul acestei luni, grupul francez de logistică TTS a finalizat preluarea operatorului Decirom SA din portul Constanţa şi a anunţat că va investi 10 milioane de euro pentru a creşte viteza de operare până în 2024.
Viorel Panait a mai spus că unii operatori din portul Constanţa utilizează un sistem digital, care reduce timpul necesar pentru procesarea declaraţiilor vamale până la 30 de minute, de la 48 de ore anterior.
În paralel, Ucraina şi-a majorat capacităţile la porturile sale pe Dunăre, de la Reni şi Izmail, iar acum se poartă discuţii cu operatorii feroviari pentru un nou sistem de reîncărcare la punctul de trecere a frontiere de la Vadul Siret-Dorneşti.
„Vorbim de progrese reale”, a subliniat el.
Ucraina şi Rusia sunt mari exportatori mondiali de cereale, iar România este unul dintre principalii producători de cereale din UE.
Pe de alt parte, România este una dintre cele cinci state membre UE din Europa de Est care se confruntă cu un aflux de cereale ucrainene după invazia rusească, ceea ce a obligat UE să aprobe restricţii temporare conform cărora cerealele ucrainene pot doar să tranziteze cele cinci ţări. Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Poșta Română a început distribuirea pensiilor în avans pentru luna mai. Pensionarii vor primi banii înainte de Paște
Motivul pentru care un bărbat din Alba a pus mâna pe o bâtă și a spart luneta unei mașini. Ce pedeapsă i-au dat magistrații
Trupa Altar, concert de rock simfonic la Filarmonica Transilvania, la aniversarea a 33 de ani de existență
Angajări la stat: POSTURI vacante în instituții publice din județul Alba. LISTA, condiții pentru candidați, calendar
FLORII 2024. Tradiții, obiceiuri și superstiții. Ce nu este bine să faci în 28 aprilie. La ce sunt folosite ramurile de salcie
Duminica Floriilor. Ortodocșii sărbătoresc în 28 aprilie Intrarea Domnului în Ierusalim. Semnificații, tradiții și obiceiuri
MARȚI: Calea Crucii – procesiune pe străzile din Blaj, organizată de Biserica Greco-Catolică. Traseul evenimentului
