Unirea românilor într-un singur stat unitar naţional s-a împlinit după secole de suferinţe, după multe jertfe materiale şi spirituale, a afirmat Patriarhul Daniel, marţi, într-un mesaj transmis de Ziua Naţională.

Vezi și 24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

"Unirea românilor într-un singur stat unitar naţional s-a împlinit după secole de multe suferinţe, multe jertfe spirituale şi materiale, jertfe de vieţi omeneşti la 1 Decembrie 1918, după ce, în acel an, mai întâi în 27 martie, sau 9 aprilie în stil nou, Basarabia s-a unit cu Regatul României, iar în 28 noiembrie, Bucovina s-a unit cu Regatul României. În data de 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, s-au unit cu Regatul României Transilvania, Banatul şi Crişana.

Deci, Transilvania a fost provincia cea mai mare care s-a adăugat Regatului României, reprezentând 40% din teritoriul României Mari", a spus Patriarhul la finalul slujbei de Te Deum, oficiată la Catedrala Patriarhală.

Mesaje de Ziua României * Mesaje de Ziua Națională * Mesaje de 1 Decembrie 2020 •

Patriarhul Daniel a arătat că sfârşitul Primului Război Mondial a fost doar unul dintre factorii care au contribuit la realizarea unităţii noastre naţionale.

"Această unitate care s-a realizat la sfârşitul Primului Război Mondial nu a fost o întâmplare, nici un simplu eveniment cauzat de Războiul I Mondial, ci, în primul rând, această unire s-a realizat pentru că a fost pregătită spiritual şi jertfelnic, prin multe jertfe, de-a lungul veacurilor, iar conjunctura numită sfârşitul Războiul I Mondial a fost doar unul dintre factorii care au contribuit la această realizare a unităţii noastre naţionale româneşti", a spus PF Daniel.

Întâistătătorul BOR a evidenţiat contribuţia Bisericii Ortodoxe Române la "cultivarea, păstrarea şi promovarea conştiinţei unităţii de limbă, de credinţă şi de cultură românească", amintind mulţimea tipăriturilor cărţilor de slujbă şi de învăţătură creştină, care, tipărite în Moldova sau Ţara Românească, au ajuns şi în Transilvania, "pentru a ajuta acolo pe fraţii ortodocşi români, care se aflau sub stăpânire străină, să cultive şi ei unitatea de credinţă şi de simţire românească".

Patriarhul a amintit contribuţiile unor domnitori români precum Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul sau Constantin Brâncoveanu, care prin iniţiativa ridicării unor biserici au contribuit, la rândul lor, la promovarea unităţii de credinţă şi de neam a românilor.

PF Daniel a evidenţiat şi jertfele aduse pe câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial de preoţii care însoţeau armata română, de cei persecutaţi în Transilvania de către autorităţile austro-ungare, ale călugărilor şi călugăriţelor care au îngrijit răniţii de pe front sau bolnavii de tifos exantematic, ca şi "alinarea" de către Biserică a suferinţelor celor care au suferit de pe urma conflagraţiei.

"Niciodată în istoria noastră nu am primit nimic cadou. Tot s-a obţinut prin jertfă. (...) Avem peste tot jertfe din partea slujitorilor Bisericii şi foarte mută activitate spirituală, pastorală şi patriotică desfăşurată de oamenii Bisericii, pentru că ei simţeau că unitatea românească înseamnă eliberare, înseamnă libertate, dar înseamnă şi demnitate", a subliniat Patriarhul BOR.

Înaltul ierarh a amintit şi rolul deosebit jucat de Familia Regală a României, prin Regele Ferdinand şi Regina Maria, la victoria din Primul Război Mondial şi Unirea de la 1918.

"Regina Maria, deşi nu era de neam român, s-a identificat cu poporul român, a fost rezentă în tranşee, (...) încurajând pe soldaţi să lupte, a vizitat răniţii în spitale de campanie, a fost de asemenea prezentă în mijlocul celor care erau afectaţi de tifos. A fost prezentă apoi la Paris, în 1919, pentru a ajuta la recunoaşterea Unirii celei Mari din 1918 de către Puterile Antantei şi, desigur, s-a identificat foarte mult cu credinţa şi cu aspiraţiile poporului român pentru libertate şi demnitate naţională", a mai spus Patriarhul.

Patriarhul Daniel a evidenţiat că "toţi aceşti mari români, atât din Basarabia, din Bucovina, cât şi din Transilvania, din Banat şi din alte zone ale ţării care doreau unitatea, au fost convinşi de această lucrare ca fiind nu doar o lucrare politică, ci o lucrare a dreptăţii divine, a ajutorului dat de Dumnezeu unui popor credincios, smerit şi umilit".

"De aceea, pe Arcul de Triumf din Bucureşti stă scris: 'După secole de suferinţe creştineşte îndurate, am ajuns la libertate şi unitate naţională'", a subliniat Patriarhul.

Patriarhul şi-a exprimat "tristeţea" de a nu putea să ne manifestăm toată bucuria privind unitatea românească din cauza pandemiei, dar a îndemnat la speranţă.

"Astăzi suntem oarecum trişti, fiindcă nu putem să manifestăm toată bucuria noastră privind unitatea românească din cauza pandemiei. Această încercare, pandemia COVID-19, ne cheamă la smerenie, dar în acelaşi timp şi la speranţă pentru că, dacă boala aceasta ne arată că viaţa şi sănătatea sunt daruri ale lui Dumnezeu, pe care noi trebuie să le păstrăm, să le cultivăm, să le îngrijim, atunci vom primi ajutorul lui şi vom avea mai tare credinţa în puterea vindecătoare a lui Hristos, doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, şi mai tare credinţa în nemurirea sufletului şi în învierea cea de obşte", a adăugat Patriarhul.

El a felicitat şi a mulţumit tuturor medicilor care, "fie fiind în spitale, fie la casele bolnavilor, au grijă de ei, nu numai medicii din spitale, ci şi medicii de familie".

"Şi de asemenea ne rugăm pentru odihna sufletelor celor din personalul medical care au decedat şi pentru odihna sufletelor pacienţilor care au decedat în lupta lor cu această molimă. De aceea, în fiecare zi, Biserica se roagă la sfârşitul slujbelor sale pentru cei care sunt bolnavi, dar şi pentru cei care au grijă de cei bolnavi, pentru a nu dispera, pentru a ne întări în credinţă, cu speranţa că vom reveni la o stare în care să nu mai avem feţele acoperite cu măşti şi nici să păstrăm distanţă între noi şi să ne manifestăm în mod firesc", a încheiat Patriarhul Daniel. Agerpres