Connect with us

ACTUALITATE

Peste o treime dintre români se simt nesiguri în cartier. Traficul rămâne cea mai importantă problemă

Publicat



Un raport de cercetare privind calitatea locuirii din România arată că mai mult de o treime dintre românii vârstnici și dintre cei cu venituri mici se simt nesiguri în cartier. De asemenea, traficul este cea mai importantă problemă privind mediul din vecinătatea locuinței.

În România rata mare a proprietății asupra locuinței este însoțită de o calitate slabă a locuirii: supraaglomerare, fond de locuințe deteriorat, o proporție semnificativă a populației supra-îndatorate cu cheltuieli de locuire.

Citeste si: Doi tineri din Alba Iulia, răniți într-un accident rutier în județul Bistrița Năsăud. Au intrat într-o mașină parcată pe marginea drumului

Condițiile de locuire inadecvată stagnează și nu înregistrează o îmbunătățire semnificativă, având peste 40% din populație care se confruntă cu cel puțin o problemă de locuire inadecvată.

Tinerii menționează lipsa spațiului ca problemă serioasă a locuinței mai des decât o fac persoanele în vârstă. În România 22% din populație se confruntă cu lipsa dotărilor pentru încălzirea sau răcirea locuinței, față de doar 5% dintre europeni.

Citeste și: Cum poți să rămâi ”nevăzut” pe WhatsApp și în același timp să poți citi toate mesajele primite

Mai mult de o treime dintre vârstnici și dintre cei cu venituri mici se simt nesiguri în cartier. Traficul este cea mai importantă problemă privind calitatea mediului fizic din vecinătatea locuinței, cu o creștere la 39% din populație.

În ceea ce privește lipsa spațiului, România se află pe locul 2 după Letonia (27%) în topul țărilor care declară că au această problemă. România deține și cea mai mică dimensiune medie a locuinței printre țările europene (43,9 mp.), în timp ce media europeană se situează la 96 mp.

Citește și: Tânără de 27 de ani, decedată după ce s-a răsturnat cu motocicleta pe autostrada A3

O mai mare parte din respondenții din mediul rural se simt în siguranță când merg prin zona unde se află locuința decât cei din mediul urban, cu 73%, respectiv 66% din respondenți, în timp ce 78% din locuitori, atât din mediul rural cât și din mediul urban se simt în siguranță în interiorul locuinței seara.

sursă: Alba24.ro

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Bulgaria şi România, cea mai redusă utilizare a comerţului electronic din Uniunea Europeană

Publicat

laptop calculator

Mai mult de jumătate (60%) dintre adulţii din Uniunea Europeană cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au folosit internetul pentru a comanda bunuri şi servicii în anul 2018, cel mai scăzut procent fiind în principal în Bulgaria, România şi sudul Italiei, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În rândul regiunilor NUTS 2 (Nomenclatorul unităţilor teritoriale de statistică) din UE, cel mai ridicat procent de cetăţeni care au făcut achiziţii online a fost în regiunile din Danemarca, Olanda şi Suedia, în fiecare din ele cel puţin trei sferturi dintre adulţi folosind internetul pentru a comanda bunuri şi servicii. Acest procent depăşeşte 85% în Utrecht (Olanda), 87% în Övre Norrland (Suedia) şi 86% în Hoevdstaden (Danemarca).

În contrast, cel mai scăzut procent de cetăţeni care au făcut achiziţii online s-a înregistrat în regiunile Severen tsentralen (14%) din Bulgaria, Nord-Est (18%) şi Sud-Est (19%) din România, şi Yuzhen tsentralen (19%) în Bulgaria.

În privinţa nivelului de educaţie terţiară, cea mai ridicată proporţie în regiunile UE era în 2019 în Sostines (Lithuania) şi cea mai scăzută în Nord-Est (România), în condiţiile în care la nivelul UE 40,3% din cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani şi-au finalizat anul trecut educaţie terţiară, prin urmare au atins ţinta de 40% din planul “Europa 2020”.

În majoritatea statelor membre UE, regiunile capitalelor înregistrau cel mai ridicat procent al nivelului de educaţie terţiară, exceptând Belgia (unde cel mai ridicat procent e în provincia Brabantul Flamand), Spania (País Vasco), Croaţia (Jadranska Hrvatska), Italia (Emilia-Romagna) şi Olanda (Utrecht).

În 2019, proporţia nivelului de educaţie terţiară era egală sau peste ţinta de 40% în 101 din cele 237 regiuni NUTS 2 pentru care sunt disponibile datele, iar printre acestea sunt nouă care depăşesc 60%: Sostines în Lituania (70,4%), Warszawski stołeczny în Polonia (69,2%) şi Hovedstaden în Danemarca (64,2%), urmate de Utrecht în Olanda (64,1%), şi regiunile capitalelor din Stockholm în Suedia (63,4%), Île-de-France în Franţa (63,2%), Noord-Holland în Olanda (62,1%), Bratislavský kraj în Slovacia (62,1%) şi Praga în Cehia (60,9%).

În contrast, patru din şase regiuni din UE unde nivelul de educaţie terţiară este sub 20% sunt în România: Nord-Est (15,5%), Sud-Muntenia (16,3%), Sud-Est (17,8%) şi Sud-Vest Oltenia (18,6%), una în Bulgaria, Severozapaden (17,1%) şi una în Italia, Calabria (19,9%). Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul spectatorilor de la Roland Garros, REDUS drastic. Câte persoane au voie să asiste la meciuri

Publicat

Turneul de tenis de la Roland Garros, care urma să se dispute în luna mai, dar a fost amânat până la sfârşitul lui septembrie din cauza pandemiei de coronavirus, va putea primi maximum 5.000 de spectatori zilnic, în loc de 11.500, aşa cum au anunţat iniţial organizatorii, a indicat joi prefectura de poliţie din Paris, citată de AFP.

Pe data de 7 septembrie, Federaţia franceză de tenis (FFT) anunţase că turneul de Mare Şlem programat în perioada 27 septembrie – 11 octombrie va putea găzdui zilnic 11.500 de spectatori, repartizaţi în trei zone.

Decizia de reducere a numărului spectatorilor a fost luată pe fondul creşterii numărului de infectări cu SARS-CoV-2 din Franţa.

“Este important pentru viaţa sportivă, socială şi economică a ţării noastre ca un eveniment major precum turneul de al Roland Garros să poată fi organizat ţinându-se cont de imperativele sanitare”, a precizat FFT într-un comunicat.

În aceste condiţii, în cele 15 zile de competiţie, doar 75.000 de spectatori vor putea asista la competiţia de Grand Slam de la Paris, faţă de 520.000 câţi au fost prezenţi la ediţia din 2019. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Record de cazuri zilnice de COVID-19 în Cehia: Numărul de infectări a crescut în ritm accelerat

Publicat

Numărul de infectări cu noul coronavirus a crescut în ritm accelerat în Republica Cehă, care a raportat vineri peste 3.000 de cazuri într-o singură zi, relatează Reuters.

Cu o zi înainte, autorităţile cehe raportaseră peste 2.000 de cazuri zilnice.

Ţara cu 10,7 milioane de locuitori a cunoscut una dintre cele mai mari creşteri a cazurilor de COVID-19 în Europa, numărul infectărilor zilnice depăşind cifra de 1.000 pentru prima dată în septembrie.

Conform datelor publicate vineri de Ministerul Sănătăţii, Cehia a înregistrat joi 3.130 de noi cazuri, faţă de 2.137 cu o zi înainte. În total, ţara a raportat 44.155 de cazuri de COVID-19. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Secetă pedologică moderată, puternică și extremă în majoritatea regiunilor agricole din țară. Prognoza agrometeorologică până în 24 septembrie

Publicat

Seceta pedologică moderată, puternică şi extremă se va semnala, în următoarea perioadă, în majoritatea regiunilor agricole din ţară, iar conţinutul de apă va fi în limite scăzute şi deosebit de scăzute, arată prognoza agrometeorologică publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), pentru perioada 18 – 24 septembrie 2020.

“În statul de sol 0-20 cm ogor, conţinutul de apă se va încadra în limite scăzute şi deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică şi extremă, în majoritatea regiunilor agricole.

Rezerva de umiditate din sol va prezenta valori satisfăcătoare, local în nordul, sudul şi estul Munteniei, izolat în centrul şi vestul Moldovei, sud-estul Transilvaniei”, menţionează specialiştii ANM.

Astfel, pe terenurile agricole cu deficite ridicate de apă în sol, atât ritmurile vegetative ale culturilor de rapiţă şi orz de toamnă semănate până în prezent, cât şi procesele de coacere şi maturare ale speciilor prăşitoare şi pomi-viticole vor fi în continuare stânjenite.

De asemenea, la speciile de toamnă înfiinţate până în prezent, pe terenurile afectate de fenomenul de secetă pedologică, ritmurile de creştere şi dezvoltare (germinare, răsărire, înfrunzire) vor fi încetinite.

Cultura de floarea-soarelui se va recolta pe suprafeţe agricole extinse la scara întregii ţări, izolat fiind posibilă finalizarea acestora. Hibrizii tardivi şi semitardivi de porumb vor înregistra maturitatea deplină (30-100%) şi recoltarea, pe întreg teritoriul agricol.

La sfecla de zahăr vor predomina îngroşarea axei hipocotile şi acumularea zahărului în rădăcină. Cultura de cartof va parcurge fazele de maturitate deplină şi recoltare, în majoritatea bazinelor specializate.

Pomii fructiferi şi viţa-de-vie se vor afla la coacerea şi maturarea fructelor/boabelor/lemnului, continuându-se totodată lucrările de recoltare la soiurile ajunse la maturitatea tehnologică.

În ceea ce priveşte culturile de toamnă (rapiţă şi orz) vor înregistra germinarea şi răsărirea (10-50%), precum şi formarea primelor frunze (10-25%), extinzându-se suprafeţele însămânţate, în cea mai mare parte a regiunilor agricole.

“În general, condiţiile agrometeorologice vor favoriza continuarea lucrărilor agricole de sezon, respectiv recoltare, transport, depozitare, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, arături, pregătirea patului germinativ, semănat etc., în aproape toată ţara”, susţin agrometeorologii.

Potrivit acestora, pregătirea patului germinativ în vederea însămânţării culturilor de toamnă trebuie realizată în
epoca optimă (15 septembrie-20 octombrie), în special în zonele cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă în stratul arabil al solului.

Din punct de vedere termic, în această perioadă va predomina un regim termic al aerului în general normal, în cea
mai mare parte a zonelor de cultură. Temperatura medie diurnă a aerului va oscila între 10 şi 22 de grade Celsius, limite apropiate de mediile multianuale, pe aproape întreg teritoriul.

Temperatura maximă a aerului va fi cuprinsă între 18 şi 28 de grade Celsius, la nivelul întregii ţări, iar cea minimă se va încadra între 2 şi 16 grade Celsius, pe majoritatea suprafeţelor agricole, valori mai scăzute fiind posibile în zonele depresionare din estul Transilvaniei.

La adâncimea de 5 cm în sol, temperatura medie diurnă se va situa între 11 şi 23 de grade Celsius, favorabilă parcurgerii fazelor incipiente de vegetaţie la culturile de toamnă înfiinţate până la această dată.

În perioada menţionată, se întrevăd ploi locale, reduse cantitativ, însoţite de intensificări temporare ale vântului, estimează meteorologii. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate