Spania a scos România din categoria statelor cu risc de infectare. Românii ajunși în Spania cu avionul nu mai trebuie să prezinte certificatul care atestă vaccinarea completă, test negativ PCR sau antigen sau certificatul de recuperare post-COVID-19.

Ministerul Afacerilor Externe precizează că autoritățile spaniole au revizuit condițiile de intrare pe teritoriul Spaniei pentru persoanele care sosesc din România.

Noile măsuri se aplică începând cu data de 21 iunie 2021.

Astfel, începând cu data de 21 iunie 2021, ca urmare a deciziei autorităților spaniole, România nu se mai află în categoria statelor cu risc de infectare.

Astfel, cetățenii care sosesc din România în Spania pe cale aeriană nu mai trebuie să prezinte la intrarea în Spania următoarele documente, stabilite anterior: certificat care atestă vaccinarea completă împotriva COVID-19, test negativ PCR sau antigen sau certificat de recuperare post-COVID-19. Lista actualizată se poate consulta accesând pagina de internet: https://www.mscbs.gob.es/profesionales/saludPublica/ccayes/alertasActual/nCov/spth.htm.

Totodată, MAE precizează că rămâne valabilă obligația ca toate persoanele care călătoresc spre Spania, pe cale aeriană sau maritimă, să completeze, anterior efectuării călătoriei, un formular privind starea de sănătate, prin intermediul aplicației Spain Travel Health (SpTH) sau a paginii de internet www.spth.gob.es

În situația în care pasagerul este minor sau o persoană dependentă, formularul poate fi completat de către tutore, care va fi responsabil pentru veridicitatea informațiilor furnizate. Ulterior completării formularului, se va genera un cod unic QR de sănătate, care va trebui prezentat (digital sau pe suport hârtie) la controlul de sănătate efectuat în aeroportul/portul de destinație. Dacă formularul va fi semnat din aplicație, acesta va apărea în secțiunea „Călătoria mea”, iar utilizatorul va recepționa și un e-mail care poate fi imprimat.

Cetățenii romani pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Madrid +34/917.344.004, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu situații deosebite, cu caracter de urgență (ex.: decese, accidente cu victime, situaţii de pericol, calamităţi sau cu caracter extraordinar) au la dispozitie telefonul de urgență al Secției Consulare: +34/669.362.202.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet http://www.mae.ro/node/51930 și http://madrid.mae.ro, informarea temeinică anterior efectuării deplasărilor în străinătate, precum și respectarea cu strictețe a măsurilor aplicabile în contextul pandemiei de Covid 19. MEDIAFAX

Casa de licitaţii Phillips va scoate la licitaţie, la data de 23 iunie, la New York, un peisaj pictat de Winston Churchill, unul dintre marii oameni de stat ai secolului XX, informează AFP.

Această pictură în ulei, intitulată “The Moat, Breccles”, realizată de Churchill în 1921, are o valoare estimată de Phillips între 1,5 şi 2 milioane de dolari, departe de suma de 11,6 milioane de dolari cu care a fost vândută o altă creaţie a “Bătrânului leu”, scoasă la licitaţie în martie de Angelina Jolie prin casa Christie’s.

Chiar dacă nu va doborî niciun record, acest peisaj – pe care Churchill l-a menţionat într-un eseu din decembrie 1921 intitulat “Painting as a pastime” – ar putea atrage atât pasionaţi de istorie, cât şi celebrităţi, pe fondul unei creşteri recente a interesului faţă de picturile realizate de personalitatea care s-a remarcat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Churchill a păstrat pictura timp de 40 de ani, apoi a oferit-o, în 1961, cu patru ani înainte de moarte, prietenului său, magnatul Aristotel Onassis, după cum a explicat pentru AFP Jean-Paul Engelen, vicepreşedintele casei de licitaţii Phillips.

Bogatul armator a fost atât de mândru de acest dar, încât l-a agăţat la loc de onoare, în partea din spate a celebrului bar – numit “Ari’s Bar” – de pe iahtul său, alături de opere de Vermeer, Gauguin, Le Greco şi Pissarro.

Acest “super-iaht”, denumit “Christina” – prenumele fiicei lui Onassis – a fost o fregată a marinei canadiene, cu o lungime de aproape 100 de metri. Ambarcaţiunea a participat la Debarcarea din Normandia, înainte ca Onassis să o achiziţioneze, după război, cu 34.000 de dolari.

Onassis a renovat generos ambarcaţiunea, cheltuind aproximativ 4 milioane de dolari, pentru a o face “una dintre cele mai incredibile structuri plutitoare” şi unul dintre locurile preferate ale magnatului, a spus Engelen. La bordul iahtului au urcat nume importante, precum Elizabeth Taylor, John F. Kennedy, Maria Callas, Richard Burton, Grace Kelly şi prinţul Rainier al III-lea.

După decesul lui Onassis, în 1975, la şapte ani de la căsătoria cu Jackie Kennedy, iahtul a fost vândut şi tot ce se afla la bord a fost depozitat. Recent, moştenitorii magnatului au decis să se despartă de tablou.

Pentru a-i atrage şi mai mult pe pasionaţii acestui melanj de istorie şi personalităţi, casa de licitaţii Phillips a reconstituit, în sălile sale expoziţionale de la New York, “Ari’s Bar” – ce include şi imitaţii ale faimoşilor dinţi de balenă – şi a umplut rafturile cu sticle de şampanie Pol Roger, preferata “Bătrânului leu”.

AGERPRES

Sursa foto: phillips.com

China a administrat până în prezent peste un miliard de doze de vaccin anti-COVID, a anunţat duminică Ministerul Sănătăţii, fără a preciza procentul populaţiei care a fost vaccinată complet, transmite France Presse.

Acest număr de doze injectate reprezintă mai mult de o treime din totalul global. Lumea a depăşit vineri pragul de 2,5 miliarde de doze administrate, potrivit unei numărători AFP bazate pe surse oficiale.

Iniţial, chinezii nu s-au grăbit să se vaccineze, deoarece virusul a fost practic eradicat din ţară de mai bine de un an, datorită carantinei obligatorii, a testelor masive şi a aplicaţiilor mobile pentru controlul călătoriilor.

Lipsa iniţial a datelor disponibile cu privire la vaccinurile chinezeşti şi scandalurile din trecut legate de doze falsificate în China au contribuit, de asemenea, la reticenţa unor persoane.

Dar guvernul şi companiile au adoptat apoi o abordare mai proactivă, îndemnând ferm locuitorii şi angajaţii să se vaccineze, insistând pe solidaritatea naţională şi datoria lor de cetăţeni.

În Beijing, unele cartiere au afişat în faţa clădirilor lor procentul de persoane vaccinate, pentru a face presiuni asupra celor recalcitranţi. De asemenea, autorităţile oferă uneori vouchere sau ouă pentru a încuraja vaccinarea.

Apariţia, în ultimele săptămâni, a câtorva cazuri locale în populata provincie sudică Guangdong a servit, de asemenea, drept o atenţionare cu privire la riscul reapariţiei epidemiei.

Un total de 1,01 miliarde de doze au fost deja administrate, a precizat Ministerul Sănătăţii.

Acesta a mai comunicat duminică 23 de pacienţi noi în 24 de ore. Toţi aceştia sunt însă persoane sosite din străinătate, care oricum sunt plasate automat în carantină, fără contact cu restul populaţiei.

China speră să vaccineze cel puţin 70% din populaţia sa până la sfârşitul anului, adică aproximativ un miliard de persoane.

Patru vaccinuri, toate chinezeşti, sunt aprobate în prezent: unul de la laboratorul privat Sinovac, două de la gigantul de stat Sinopharm şi unul de la compania farmaceutică CanSino Biologics.

Vaccinul companiei germane BioNTech ar putea, de asemenea, să primească undă verde în următoarele luni, în special datorită unui acord cu un partener local.

Doar două decese cauzate de COVID-19 au fost înregistrate în 13 luni în China. Magazinele, restaurantele şi barurile s-au redeschis din primăvara anului 2020, iar opinia publică este, în general, foarte mulţumită de modul în care guvernul a gestionat criza.AGERPRES

Transportul aerian de pasageri a scăzut, în primul trimestru din 2021, cu 76,2%, de la 3.851.100 pasageri la 916.500, din cauza pandemiei de SARS-CoV-2, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Cele mai mari ponderi în ceea ce priveşte transportul de pasageri s-au înregistrat pe aeroporturile Henri Coandă-Bucureşti, cu 328.100 pasageri îmbarcaţi şi 293.400 pasageri debarcaţi, Avram Iancu-Cluj-Napoca cu 56.300 pasageri îmbarcaţi şi 50.500 pasageri debarcaţi, Aeroportul Internaţional Iaşi, cu 25.000 pasageri îmbarcaţi şi 20.6000 debarcaţi, şi Traian Vuia-Timişoara, cu 21.600 pasageri îmbarcaţi şi 19.700 debarcaţi.

În transportul internaţional de pasageri, primele zece aeroporturi de origine (de unde au provenit pasagerii debarcaţi în România), stabilite după numărul pasagerilor în curse regulate, sunt Londra Luton – 40.666 de pasageri, Istanbul Internaţional – 21.336 de pasageri, Frankfurt-Main – 16.716 pasageri, Dubai -14.532 de pasageri, Amsterdam-Schipol – 13.892 de pasageri, Dortmund – 12.382 de pasageri, Madrid-Barajas – 11.513 pasageri, Paris-Charles de Gaulle – 11.234 de pasageri, Milano-Bergamo – 10.676 de pasageri, Paris Beauvais – 9.583 de pasageri.

În ceea ce priveşte îmbarcările, cei mai mulţi pasageri în curse regulate s-au îmbarcat pentru Londra Luton – 55.125, Istanbul Internaţional – 23.248, Amsterdam-Schipol – 20.759, Frankfurt-Main – 16.178, Dortmund – 14.815, Madrid-Barajas – 13.285, Paris-Charles de Gaulle – 12.794, Paris-Beauvais – 12.778, Milano-Bergamo – 12.663, Dubai – 12.593.

Principalele ţări (după aeroportul de origine) de unde au sosit pasagerii curselor aeriene regulate debarcaţi în România au fost Regatul Unit – 66.953 pasageri, Germania – 39.463 pasageri, Turcia – 27.735, Spania – 27.413, Franţa – 27.116, Italia – 25.491 pasageri, Ţările de Jos – 16.050, Emiratele Arabe Unite – 14.532 pasageri şi Belgia – 9.368 pasageri.

După ţara de destinaţie, cei mai mulţi pasageri în curse regulate s-au îmbarcat pentru Regatul Unit – 86.800 pasageri, Germania – 45.449 pasageri, Franţa – 34.323 pasageri, Spania – 32.363 pasageri, Italia – 32.034, Turcia – 28.833, Ţările de Jos – 25.177, Emiratele Arabe Unite – 12.680 pasageri şi Belgia – 12.632 pasageri.

În trafic intern, activitatea principalelor aeroporturi româneşti se prezintă astfel: Henri Coandă-Bucureşti a realizat 50% în numărul total de pasageri îmbarcaţi, Avram Iancu Cluj-Napoca 16,6%, Traian Vuia-Timişoara 14,6%. AGERPRES