Connect with us

EVENIMENT

Președintele Iohannis a cerut DEMISIA procurorului-şef al DIICOT Felix Bănilă, în urma gestionării cazului de la Caracal

Publicat


Preşedintele Klaus Iohannis a cerut, luni seară, demisia procurorului şef al DIICOT, Felix Bănilă.

Într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni, şeful statului i-a reproşat acestuia modul în care a fost instrumentată ancheta în cazul de la Caracal, adăugând că implicarea DIICOT ar fi trebuit să aducă un plus de profesionalism şi credibilitate. Klaus Iohannis a spus însă că, sub conducerea lui Bănilă, “acest lucru nu s-a întâmplat, iar ancheta continuă să genereze semne de întrebare majore”.

Citește și Cazul de la Caracal: Mama Luizei Melencu a depus plângere penală la Parchetul General

“Modul în care s-au desfăşurat lucrurile până acum nu face decât să ridice suspiciuni şi să accentueze lipsa de încredere a oamenilor în autorităţi, iar o astfel de abordare nu poate duce decât la rezultate proaste. Aşadar îi cer domnului Felix Bănilă să îşi înainteze imediat demisia din funcţia de procuror şef al DIICOT. Este imperativ ca greşelile din ultimele săptămâni să fie asumate cu responsabilitate şi este nevoie de o schimbare la acest nivel, pentru a recredibiliza această instituţie”, a punctat preşedintele.

El a criticat şi modul în care a fost tratată, în ultimele zile, familia uneia dintre victimele de la Caracal, menţionând că acest comportament reprezintă un exemplu de ‘aşa nu’.

“Este extrem de grav că cei care conduc instituţii ale statului român girează astfel de comportamente, prin care potenţialii infractori sunt trataţi cu blândeţe, cu mănuşi, iar victimele sunt tratate cu duritate şi cu agresivitate. Această situaţie este generată în primul rând de eşecul guvernării incompetente din ultimii ani, o guvernare care a avut ca prioritate salvarea infractorilor, ignorând efectele asupra oamenilor cinstiţi şi corecţi din ţara noastră. Pentru toate aceste greşeli majore PSD va plăti politic, vă promit acest lucru. PSD-iştii vor plăti la vot şi vor rămâne în istorie drept guvernarea care a protejat penalii şi infractorii, o guvernare catastrofală, o guvernare eşuată”, a declarat şeful statului.

Klaus Iohannis a evidenţiat că au trecut deja două luni de la tragedia de la Caracal, reamintind că la momentul respectiv a convocat CSAT, indicând în mod explicit care sunt “măsurile urgente ce trebuie luate de Guvern” şi solicitând acţiuni clare.

“Totodată, am tras repetate semnale de alarmă către toţi cei care conduc instituţiile statului că au obligaţia să îşi exercite cu maximă responsabilitate misiunea de a proteja cetăţenii ţării noastre. În condiţiile în care oamenii au aşteptarea legitimă de a fi apăraţi, este revoltător modul în care, în ultima săptămână, unele instituţii au reacţionat atât în ce priveşte ancheta de la Caracal, cât şi în ceea ce priveşte ancheta legată de cumplitul caz din Dâmboviţa. În ambele cazuri am văzut reacţii întârziate, gesturi publice de-a dreptul scandaloase, care denotă lipsa de preocupare pentru victime şi pentru familiile victimelor”, a mai afirmat preşedintele Iohannis. AGERPRES

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

România a importat produse agroalimentare de peste 5,43 miliarde de euro. Deficitul a ”sărit” la 1,14 miliarde de euro

Publicat

cumparaturi

România a înregistrat în primele opt luni ale acestui an un deficit de 1,14 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când acesta s-a cifrat la 923,44 milioane de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), transmise la solicitarea AGERPRES.

În perioada menţionată, exporturile s-au majorat cu aproape 6%, însumând 4,28 miliarde de euro, însă importurile au crescut cu 9,3%, până la 5,43 de miliarde de euro.

Cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-august 2019 în ţările intra şi extra comunitare a fost aproape dublă faţă de cea a importată, însă România continuă să exporte cu precădere materii şi aduce din import produse procesate cu valoare adăugată mare.

Astfel, în primele opt luni au fost exportate 11,23 de milioane de tone de produse agroalimentare, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când s-a consemnat o cantitate de 10,801 milioane de tone. Importurile au totalizat 5,87 milioane de tone la opt luni, faţă de 5,65 milioane de tone în perioada similară din 2018.

Conform datelor MADR consultate de AGERPRES, în primele opt luni din acest an, importurile de carne de porc au crescut atât cantitativ cât şi valoric faţă de aceeaşi perioadă din 2018, ocupând în continuare prima poziţie în topul produselor importate.

Astfel, în perioada 1 ianuarie -31 august au fost importate 179.079 tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro, în timp ce anul trecut s-au adus de pe piaţa UE şi din ţări terţe 169.795 tone, în valoare de 312,46 milioane de euro.

De asemenea, s-au majorat şi importurile de produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, de la 93.816 tone, în valoare de 194,98 milioane de euro, în primele opt luni din 2018, la 102.851 tone şi 221,07 milioane de euro cheltuiţi pe aceste produse în ianuarie-august 2019.

În top 5 produse importate de România în primele opt luni ale acestui an se mai află mai află preparatele alimentare nedenumite, cu 47.822 tone, în valoare de 210,26 milioane de euro, preparatele pentru hrana animalelor, cu 287.005 tone (190,47 milioane de euro) şi ciocolata şi alte preparate alimentare care conţin cacao, cu o cantitate de 49.306 tone, în valoare de 184,335 tone.

În ceea ce priveşte exporturile, România continuă să obţină cele mai mari încasări din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul loc situându-se şi în acest an, la opt luni, grâul şi meslinul, cu o valoare de 820,07 milioane de euro şi o cantitate de peste 4,4 de milioane de tone. În aceeaşi perioadă din 2018 s-au consemnat exporturi de 4,12 milioane de tone de grâu şi meslin, în valoare de 709,58 milioane de euro.

Porumbul ocupă locul al doilea cu 2,93 milioane de tone şi încasări 584,32 milioane de euro, fiind urmat de ţigările de foi, trabucuri şi ţigarete cu 25.330 tone (445,95 milioane de euro), seminţe de floarea-soarelui, chiar şi sfărâmate, cu 816.906 tone (322,65 milioane de euro) şi de alte tutunuri şi înlocuitori de tutun cu 5.480 tone şi o valoare de 163,52 milioane de euro.

În ianuarie-august 2018, porumbul ocupa tot a doua poziţie la exporturi, cu o cantitate de 1,989 milioane de tone, pentru care s-au încasat 407,68 milioane de euro.

Ministerul Agriculturii preciza într-un comunicat remis vineri AGERPRES că analiza balanţei comerciale cu produse agroalimentare pentru primele opt luni ale anului 2019 arată deficite comerciale la carne şi organe comestibile, lapte şi produse lactate, legume şi fructe, dar şi la preparatele pe bază de cereale.

Pe de altă parte, în intervalul menţionat, se înregistrau excedente comerciale, la exportul de cereale, animale vii, seminţe şi fructe oleaginoase.

„După analizarea cifrelor prezentate în balanţă, conducerea MADR şi-a fixat ca obiectiv elaborarea de strategii şi politici specifice fiecărei grupe de produse agroalimentare unde au fost înregistrate deficite mari. Astfel, la poziţiile unde s-a constatat lipsa unităţilor de procesare a materiilor prime, factorii de decizie din minister au identificat ca soluţii de echilibrare monitorizarea atentă a investiţiilor care se vor realiza din fonduri europene nerambursabile. Investiţiile în dezvoltarea capacităţii de procesare a materiilor prime agricole vor avea ca scop creşterea valorii adăugate a acestora”, menţiona ministerul de resort.

Potrivit sursei citate, la poziţiile unde s-au înregistrat deficite comerciale, cum ar fi legumele, instituţia anunţă continuarea acordării ajutorului de minimis pentru cultivarea tomatelor în spaţii protejate în vederea asigurării pieţei locale cu tomate produse în România pe o perioadă cât mai lungă a anului.

„La fructe, se va avea în vedere monitorizarea şi informarea pe o scară mai largă a producătorilor în vederea accesării fondurilor europene destinate reconversiei pomicole derulate prin PNDR 2014-2020”, notează ministerul.

Conform MADR, toate aceste strategii vor fi centralizate, detaliate şi vor fi incluse în viitorul Program Naţional Strategic 2021-2027, pe care România îl va transmite la Comisia Europeană (CE).

În 2018, România a înregistrat un deficit de 1,153 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 35,1% faţă de 2017, când a consemnat 853,9 milioane de euro.

Anii 2013 şi 2014 sunt singurii în care România a încheiat pe excedent în comerţul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, după 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de alimente şi produse agricole. Din 2015 a revenit din nou pe deficit, înregistrând un minus de 89 de milioane de euro.

Citește mai departe

EVENIMENT

Romsilva scoate la vânzare 40.000 de pomi pentru Crăciun în acest an, la preţuri între 15 şi 35 de lei bucata

Publicat

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva scoate la vânzare în acest an 40.000 de pomi de Crăciun, din care 26.000 din specia brad şi 14.000 din specia molid, iar preţurile vor fi între 15 şi 35 de lei, potrivit datelor furnizate de reprezentanţii regiei la solicitarea AGERPRES.

“În acest an, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva are posibilitatea de a recolta 40.000 de Pomi de Crăciun, din care 26.000 din specia brad şi 14.000 din specia molid. Din totalul de 40.000 Pomi de Crăciun, 27.000 provin din culturi specializate şi pepiniere silvice, iar 13.000 din lucrări silvo-culturale”, precizează Romsilva.

În anul 2018, regia a scos pe piaţă o cifră similară, în jur de 40.000 de Pomi de Crăciun, dar a avut şi o ofertă de peste 35.000 de brazi plantaţi în ghivece, la un preţ între 35 şi 250 de lei, în funcţie de mărime şi de costurile cu ambalarea.

Reprezentanţii Romsilva susţin că şi anul acesta preţurile de vânzare pentru pomii destinaţi sărbătorilor de iarnă variază în funcţie de înălţime şi categoria din care fac parte.

Astfel, pentru un pom din specia molid sau alte răşinoase cu o înălţime de 0,7 – 1,3 metri, preţul este de 15 lei/bucată, pentru pomii cu o înălţime între 1,31 şi 2 metri – 20 de lei/bucata, iar cei între 2,01- 3 metri vor costa 25 de lei/bucata. În schimb, pentru specia brad preţurile vor fi ceva mai ridicate, respectiv 25 de lei pentru pomii de Crăciun cu o înălţime de 0,7- 1,3 meri, 30 de lei pentru cei cu o înălţime de 1,31 – 2 metri şi de 35 de lei, pentru brazii cu o înălţime între 2,01 şi 3 metri.

Reprezentanţii Romsilva precizează că solicitările pentru exemplare cu înălţimi mai mari de 3 metri sunt considerate comenzi speciale, iar preţul se aprobă de fiecare direcţie silvică în parte, pornind de la tariful minim de 25 lei/metru. Valorificarea acestora se face de către direcţiile silvice din cadrul regiei, prin ocoalele silvice din subordine. Preţurile menţionate nu includ TVA.

Şeful Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, a anunţat recent că intenţionează ca în anii următori regia să pună pe piaţă doar brazi în ghivece astfel încât aceştia să poată fi ulterior plantaţi.

“Îmi doresc să vindem puieţi, brazi în ghivece, până la un metru, în următorii ani, ca ulterior să poată fi plantaţi. Însă este o chestiune de educaţie în rândul populaţiei”, a spus Mihăilescu în data de 11 octombrie, când Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a prezentat oferta de masă lemnoasă care va fi pusă în circuitul economic în anul 2020.

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,11 milioane de hectare de pădure aflate în proprietatea publică a statului, adică aproximativ 47% din întregul fond forestier naţional de 6,5 milioane hectare. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Maternitatea Târgovişte, dotată cu aparatură de 23.000 de euro, cu sprijinul tenismenei Sorana Cârstea și a Organizației ”Salvați Copiii”

Publicat

Organizaţia Salvaţi Copiii şi tenismena Sorana Cîrstea au dotat Maternitatea din Târgovişte cu patru monitoare de funcţii vitale şi 12 injectomate, în valoare de aproape 23.000 de euro, achiziţionate cu ajutorul susţinătorilor campaniei de reducere a mortalităţii infantile.

“Deşi Maternitatea Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgovişte îngrijeşte nou-născuţi prematur sau cu diverse patologii grave din mai multe judeţe din Regiunea Sud-Muntenia, aparatura medicală vitală rămâne o promisiune pe hârtie, amânată de autorităţi. De Ziua Mondială a Prematurităţii, Organizaţia Salvaţi Copiii dotează maternitatea din Târgovişte pentru a patra oară, beneficiind de prezenţa şi sprijinul extraordinar al sportivei Sorana Cîrstea”, se arată într-un comunicat remis sâmbătă de organizaţie.

Potrivit sursei citate, dintre cele 204 maternităţi din întreaga ţară, Salvaţi Copiii a dotat deja 96, în mod constant, în funcţie de nevoile prioritare, transmise de medicii alături de care organizaţia lucrează. La Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgovişte, organizaţia a donat în ultimii trei ani aparatură medicală în valoare totală de 68.865 de euro, la care se adaugă acum patru monitoare de funcţii vitale donate cu sprijinul Soranei Cîrstea şi 12 injectomate în valoare de 22.953 de euro, achiziţionate cu ajutorul susţinătorilor campaniei de reducere a mortalităţii infantile.

“Salvarea nou-născuţilor prematur ar trebui să fie o prioritate naţională, de care să fim conştienţi cu toţii. Nicio mare victorie nu se poate obţine fără să ai la dispoziţie instrumente bune şi o echipă alături de care să construieşti. Mă bucur că medicii, Salvaţi Copiii şi nou-născuţii prematur m-au primit în echipa lor, aceasta este o echipă a vieţii”, a declarat Sorana Cîrstea, citată în comunicat.

Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgovişte are în grijă anual aproximativ 2.000 de nou-născuţi, dintre care 237 s-au născut prematur în 2018 şi în primele şase luni ale acestui an, numărul prematurilor a fost de 112.

“Ca maternitate de grad 3, de doi ani îngrijim prematuri din toată regiunea – Prahova, Argeş, Ialomiţa, Teleorman, Vâlcea, Olt. Ne-am dori o mai mare implicare a Ministerului Sănătăţii. Aşteptăm cu nerăbdare dotarea cu incubatoare promisă de aproape patru ani şi ne dorim obţinerea finanţării pe axa prioritară a maternităţii din Târgovişte, singura maternitate de grad 3 din ţară uitată de finanţare de doi ani, în ciuda numeroaselor memorii şi solicitări”, precizează dr. Roxana Aldea, şef Secţie neonatologie la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgovişte.

Salvaţi Copiii România lansează şi un apel către companiile din România de a direcţiona 20% din impozitul pe profit către o cauză vitală: dotarea cu echipamente a maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi din România.

“Investiţia constantă în maternităţi şi în secţiile de terapie neonatală intensivă este crucială, datele de teren arată că un număr mare de decese la nou-născuţi sunt cauzate de lipsa aparaturii medicale esenţiale. Este important să ducem incubatoare performante exact acolo unde lipsesc, pentru ca naşterea să nu mai reprezinte un factor de discriminare în România. Salvaţi Copiii lucrează umăr la umăr cu medicii din ţară, pentru a suplini lipsurile cronice exact unde este cel mai urgent. Suntem conştienţi că nu poţi selecta în ce maternitate vei salva nou-născuţii prematur şi unde revii mai târziu, aşa că facem eforturi să ajungem chiar şi în cea mai mică secţie de terapie neonatală, unde există nevoie urgentă de investiţie în aparatură medicală vitală pentru salvarea prematurilor”, a subliniat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România, conform comunicatului.

În 2018, în România s-au înregistrat 1.214 de decese ale copiilor sub un an, cu o rată a mortalităţii infantile (numărul deceselor raportat la 1.000 de naşteri) de 6,5‰. Mai mult de o jumătate dintre decesele sub un an se produc în prima lună de viaţă (mortalitate neonatală), arată datele, iar o cauză majoră este lipsa aparaturii medicale performante.

De asemenea, analiza factorilor favorizanţi realizată de Institutul Naţional de Sănătate Publică arată că o parte din aceste decese ar fi putut fi evitate printr-o mai bună monitorizare antenatală, care ar fi permis atât intervenţii în sarcină, cât şi direcţionarea sarcinilor cu complexitate mare către unităţi echipate corespunzător.

Ratele mortalităţii infantile variază puternic de la judeţ la judeţ. Astfel, judeţele cu cele mai scăzute rate ale mortalităţii infantile anul trecut, potrivit datelor provizorii INS, sunt: Dâmboviţa (2,9‰), Ilfov (4,1‰), Arad şi Timiş (4,5‰), Iaşi şi Alba (4,8‰) şi Bucureşti (3,6‰). La polul opus, cu rate ale mortalităţii de trei şi de două ori mai mari, se află Tulcea (15,5‰), Botoşani (12,9‰), Sălaj (11,5‰), Călăraşi (11,2‰) şi Caraş-Severin (10‰).

O altă constantă este clivajul rural/urban: rata mortalităţii infantile în mediul rural (7,9‰) este mult mai mare faţă de cea din mediul urban (5,3‰). În ciuda tendinţei descrescătoare a mortalităţii infantile, în România, decalajul absolut dintre mediul rural şi cel urban s-a păstrat relativ constant până în 2014. Dată fiind scăderea ratelor mortalităţii, în termeni relativi, decalajul urban-rural înseamnă că diferenţa dintre şansele copiilor din mediul rural la supravieţuire faţă de cei din mediul urban s-au înrăutăţit în general în perioada 1990-2018, se mai menţionează în comunicatul Organizaţiei Salvaţi Copiii.

Ziua mondială a prematurităţii este marcată, anual, la 17 noiembrie. Iniţiată de Fundaţia Europeană pentru Îngrijirea Nou-născuţilor în 2010 şi marcată oficial începând cu 2011, această zi are rolul de a atrage atenţia asupra riscurilor pe care le presupune naşterea prematură. Mai exact, scopul Zilei mondiale a prematurităţii este de a educa mamele cu privire la anumite stiluri de viaţă ce ridică probabilitatea unei naşteri premature şi de a determina găsirea resurselor financiare pentru dotarea tuturor maternităţilor cu aparatura necesară acestor copii speciali.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aproximativ 15 milioane de copii se nasc înainte de termen (înainte de împlinirea a 37 de săptămâni de sarcină) şi acest număr este în creştere. Complicaţiile survenite în situaţia naşterilor înainte de termen reprezintă principala cauza a mortalităţii în rândul copiilor cu vârsta sub cinci ani. Estimările arată că aproximativ 75% dintre aceste decese ar putea fi prevenite prin intervenţii moderne şi rentabile. Aparatura necesară include incubatoare, mese de resuscitare sau aparate speciale de testat hemoglobina şi funcţiile vitale ale nou-născuţilor prematuri. AGERPRES/(AS-editor: Antonia Niţă, editor online: Ady Ivaşcu)

 

Sursa foto: Salvati Copiii Romania / Facebook

Citește mai departe

EVENIMENT

Românii au cumpărat 5.283 de autoturisme ”verzi”, în primele zece luni ale anului. Topul mărcilor de mașini achiziționate

Publicat

Românii au cumpărat, în primele zece luni ale anului 5.283 de autoturisme ecologice, în creştere cu peste 50% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, reiese din datele centralizate de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA), consultate de AGERPRES.

În acest context, ponderea acestui segment de autovehicule în total piaţă autohtonă a ajuns la 3,7%, comparativ cu 2,7% în primele zece luni din anul anterior.

Conform analizei de specialitate, din totalul vânzărilor de autoturisme “verzi”, consemnat în intervalul ianuarie – octombrie 2019, majoritatea (3.794 de unităţi) sunt hibride, în creştere cu 37,1% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2018, în timp ce 1.185 de unităţi se încadrează în categoria electrice (+143,3%), iar 304 exemplare sunt în categoria plug-in (+19,7%).

În topul celor mai comercializate autoturisme full electrice, în primele zece luni ale anului, primul loc este ocupat de Nissan – cu 319 unităţi (comparativ cu 39 de exemplare vândute în aceeaşi perioadă din 2018), urmat de Renault – cu 316 unităţi (+345,1%), Volkswagen (203 de exemplare, +63,7%), BMW (155 de unităţi, +40,9%), Smart (127 unităţi, +25,7%), Jaguar (32 de exemplare, în comparaţie cu niciuna în primele zece luni din 2018), Audi (17 unităţi, faţă de niciuna în anul precedent) şi Mercedes Benz (3 unităţi, faţă de una în anul anterior).

În acelaşi timp, cele mai multe autoturisme hibrid vândute în România, în perioada analizată, au fost înregistrate în dreptul: Toyota – cu 3.265 de unităţi, Lexus (203), Ford (83), Honda (72), Suzuki (70), Kia (54), Hyundai (44) şi Land Rover (3).

De asemenea, în clasamentul vânzărilor de autoturisme plug-in conduce Mitsubishi – cu 126 de exemplare, urmată de Volvo – cu 65 de unităţi, Land Rover (37), BMW (36), Porsche (26), Mini (4) şi Toyota (1).

Statistica APIA relevă, totodată, faptul că, la nivelul lunii octombrie, au fost comercializate 549 de autoturisme prietenoase cu mediul, în scădere cu 15,8% comparatic cu luna septembrie, când s-au vândut 652 de unităţi.

Pe parcursul lunii octombrie, vânzările de maşini electrice şi hibride au avut o cotă de 3,2% în total piaţă, inferioară celei înregistrată cu o lună în urmă (4%). AGERPRES

Citește mai departe