Connect with us

ACTUALITATE

Programul Rabla 2020, noutăți: Vor putea fi cumpărate și motociclete, iar cei care cumpără o mașină electrică nu pot să o vândă timp de un an

Publicat


motocicleta

Prin Programul Rabla 2020 se vor putea cumpăra și motociclete, iar cei care vor achiziționa mașină electrică nu vor putea să o vândă decât după un an, a anunțat marți, ministrul demis al Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe.

Programele Rabla Clasic şi Rabla Plus vor avea, în acest an, un buget total de 545 de milioane de lei, din care 140 de milioane de lei doar pentru achiziţia de maşini electrice sau hibrid plug-in.

“Pentru Rabla Clasic investim un buget mai mare decât anul trecut, 405 milioane de lei. Această sumă ne va permite să creştem la 60.000 numărul maşinilor uzate pe care le vom scoate din trafic. Românii care vor să fie pe lista celor 60.000 de beneficiari trebuie să ştie că valoarea primei de casare rămâne la 6.500 de lei, aproximativ 1.350 de euro. Această primă poate să crească cu încă 1.000 de lei dacă maşina nou cumpărată se înscrie în pragul de emisie de 96 grame de CO2. Am introdus un ecobonus nou în Rabla Clasic, valoarea lui fiind de 1.000 de lei adăugaţi la prima de casare, ce se poate cumula cu prima de casare în cazul în care maşina nouă cumpărată este una cu sistem GPL, mult mai puţin poluantă cu mediul înconjurător. Noutăţile nu se opresc aici. Am decis inclusiv creşterea ecobonusului pentru maşinile hibride convenţionale, cele care nu se încarcă la priză, de la 1.700 de lei la 2.500 de lei”, a spus Alexe.

Acesta a menţionat, totodată, că pentru cumpărarea unei motociclete prin Programul Rabla Clasic, valoarea voucherului va fi de 3.500 de lei, în schimbul casării unui autovehicul uzat.

“Suma maximă care poate fi decontată din costurile unei maşini prin Rabla Clasic este de 2.000 de euro în cazul în care maşina nouă respectă regulile a două ecobonusuri. De exemplu, dacă un român va alege să cumpere o maşină hibrid convenţională cu un grad de emisie de 96 de grame de CO2 i se va deconta din costul total al maşinii 2.000 de euro. Cu alte cuvinte, ecobonusurile vor putea fi combinate între ele şi adăugate la prima de casare, aşa cum am explicat. Rabla Clasic mai vine cu o noutate: posibilitatea de a achiziţiona motociclete. Este pentru prima dată când vom face acest lucru şi sperăm că vom satisface dorinţa a foarte mulţi români care au aşteptat această noutate. Şi în acest caz, trebuie casat un autovehicul vechi. Prima de casare pentru motociclete este de 3.500 de lei. De ce 3.500 de lei ? Pentru că vrem să fie echitate între cumpărătorii de maşini şi cei de motociclete. Dacă la maşini decontăm în jur de 10% din valoarea autovehiculului nou, am vrut să păstrăm aceeaşi proporţie şi la motociclete, acestea fiind ceva mai ieftine decât autovehiculele”, a subliniat ministrul.

În privinţa Programului Rabla Plus din acest an, bugetul va creşte cu 45% faţă de 2019, până la 140 de milioane de lei, intenţia fiind aceea de a stimula folosirea maşinilor electrice în traficul urban.

“Programul Rabla Plus, prin care stimulăm transportul cu emisii zero sau aproape de zero vine cu noutăţi. Pentru anul acesta avem cel mai mare buget de când există acest program, adică 140 de milioane de lei, creştere de 95 de milioane de lei cât a fost în 2019. Nu întâmplător am crescut acest buget, pentru că vrem cât mai multe maşini electrice în traficul urban din ţară. Deocamdată, maşinile electrice reprezintă mai puţin de 1% faţă de cele convenţionale. Păstrăm neschimbată cea mai mare primă de casare din Europa pentru maşinile electrice, 10.000 de euro pentru full electric şi circa 4.500 de euro pentru maşinile hibride plug-in, dar nu mai mult de 50% din valoarea autovehiculului nou. Cu bugetul de anul acesta, 2.500 de români îşi pot cumpăra maşini full electric şi 400 de români hibride plug-in. Practic, ne propunem ca obiectiv să introducem într-un an la fel de multe maşini hibride şi electrice cât au fost introduse în ultimii patru ani, de când avem Rabla Plus”, a declarat Costel Alexe.

Ministrul de resort a menţionat, totodată, că persoanele care vor achiziţiona un autovehicul electric prin Rabla Plus nu vor avea dreptul că înstrăineze bunul pe o perioadă de cel puţin an an.

“O noutate a programului este de a nu înstrăina maşina cel puţin un an. E normal să ne asigurăm că aceste maşini rămân în traficul din ţară. Această condiţie nu exista şi tare aş vrea să ştiu câte maşini din cele 2.500 cumpărate în acest program mai sunt în ţară. De asemenea, pot fi achiziţionate motociclete cu propulsie electrică. Cei care îşi doresc un astfel de vehicul, primesc prin AFM 3.000 de lei, adică peste 600 de euro. Dacă aleg să-şi caseze un vehicul, poate ajunge să deconteze 2.000 de euro din preţul acestei motociclete cu propulsie electrică”, a explicat şeful de la Mediu.

Pe de altă parte, un alt program ce va fi demarat pe parcursul anului 2020 este cel pentru finanţarea achiziţiilor de mijloace de transport în comun electrice.

“Continuăm şi în 2020 să finanţăm autobuze şi troleibuze electrice pentru oraşele din România. M-aş bucura dacă cele 13 administraţii, cu care am avut întâlniri pe calitatea aerului pentru a găsi soluţii mai bune care să ţină poluanţii din aer sub control, s-ar interesa de acest program imediat ce-l lansăm. Aş vrea să vă informez că Ministerul Mediului, prin Administraţia Fondului pentru Mediu, investeşte în 2020 în transportul în comun din România jumătate de miliard de lei, cu aproape 30 de milioane mai mult decât în 2019. Din acest buget pot fi puse în circulaţie aproximativ 400 de autobuze şi troleibuze electrice. Depindem de cât de repede se vor implica administraţiile publice locale din România pentru a asigura condiţii şi un transport public modern şi evident nepoluat cetăţenilor din judeţele pe care le reprezintă”, a susţinut Alexe.

La capitolul infrastructură verde va fi disponibil un buget de 19 milioane de euro pentru instalarea de puncte de încărcare în localităţile şi staţiunile din ţară, respectiv 20 de milioane de euro pentru amplasarea de staţii de încărcare pe autostrăzi şi drumuri naţionale.

“Problema transportului cu maşini electrice depinde 100% de infrastructură. Problema punctelor de încărcare reduse din ţară face ca transportul electric din România să se dezvolte cu încetinitorul. Avem anul acesta un buget de 19 milioane de euro pentru infrastructura verde din localităţile şi staţiunile din România, iar dacă primăriile se mişcă bine şi repede putem instala până la 1.000 de puncte de încărcare doar în 2020. Vreau să declanşăm cea mai mare reformă a infrastructurii verzi din România. Venim anul acesta şi cu un program în premieră: staţii de încărcare pe autostrăzi şi drumuri naţionale. Am primit deja acordul Comisiei Europene pentru acest program şi investim pe aceste rute aproape 20 de milioane de euro în mod special pe coridorul european. Prin acest program putem finanţa alte o mie de puncte de încărcare. Practic, ar trebui ca într-o perioadă foarte scurtă de timp fiecare benzinărie, fie că se află pe autostrăzi sau pe drumurile naţionale să aibă puncte de încărcare pentru maşinile electrice, pentru că astfel vom reuşi să dăm un semnal populaţiei să facă transferul de la maşinile pe diesel sau benzină la cele electrice, mult mai puţin poluate. România trebuie şi poate fi traversată cu o maşină electrică de la un capăt la altul al ţării. Abia atunci vom putea convinge populaţia să circule cu maşini zero emisii”, a apreciat ministrul Mediului.

Demnitarul a anunţat, în acelaşi timp, că Programul Rabla pentru electrocasnice va avea sesiune de finanţare şi în 2020, cu un buget total de 30 de milioane de lei.

“Programul Rabla pentru electrocasnice va fi şi în 2020. Am prevăzut un buget de 30 de milioane de lei şi estmm că vom avea în jur de 100.000 de vouchere care vor veni n sprijinul cetăţenilor României. Vom păstra categoriile de echipamente care pot fi achiziţionate prin program – aparate frigorifice, maşini de spălat rufe, maşini de spălat vase, aparate de aer condiţionat şi televizoare”, conform ministrului de resort.

Ministrul demis al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a prezentat, marţi, într-o conferinţă de presă, date despre programele ce vor fi derulate în 2020 prin Administraţia Fondului pentru Mediu.

Sursa: tvr.ro

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Copiii şi adolescenţii, victime ale reclamelor online pentru produse dăunătoare. Sunt necesare reglementări

Publicat

food

Copiii şi adolescenţii sunt bombardaţi cu reclame pe reţelele de socializare care promovează produse dăunătoare, de la alimente de tip fast-food la tutun şi alcool, potrivit unui raport susţinut de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) şi dat miercuri publicităţii, care subliniază necesitatea adoptării unor reglementări în acest domeniu, informează Reuters.

Agenţiile de publicitate vând giganţilor tehnologici informaţii despre copii obţinute prin intermediul jocurilor electronice, a precizat autorul principal al raportului, Anthony Costello.

“Copiii au dreptul să nu fie bombardaţi în fiecare zi cu reclame pe telefoanele mobile sau să fie victimele furtului de date…”, a precizat Costello, profesor de sănătate globală şi sustenabilitate la University College London.

“La nivel global, publicitatea dăunătoare este îndreptată spre copii, în special cea asociată cu lucruri care le vor afecta dezvoltarea şi sănătatea – cum ar fi încurajarea consumului de zahăr, de alimente fast-food, tutun, alcool, jocuri pe calculator şi jocuri de noroc”, a declarat Costello în cadrul unei conferinţe de presă.

Raportul, intitulat “Un viitor pentru copiii lumii?”, identifică şi schimbările climatice drept o ameninţare iminentă pentru populaţia tânără.

Documentul a fost realizat de o comisie formată din peste 40 de experţi întrunită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), UNICEF şi revista din domeniul medical The Lancet.

Este necesară adoptarea unor reglementări pentru protejarea tinerilor de ”utilizarea necorespunzătoare a datelor personale”, se mai spune în raport.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 8.000 în ultimul trimestru din 2019

Publicat

Numărul locurilor de muncă vacante a fost, în trimestrul IV din 2019, de 47.000, în scădere cu aproape 8.000 locuri de muncă vacante faţă de trimestrul anterior, conform unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

Rata locurilor de muncă vacante (raportul dintre numărul locurilor de muncă vacante şi numărul total al locurilor de muncă) a fost 0,95%, în scădere cu 0,16 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2018, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,25 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 11.700.

În ultimul trimestru din 2019, rate relativ mari ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,73%), sănătate şi asistenţă socială (1,69%), respectiv în administraţia publică (1,68%). Cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante s-a regăsit în alte activităţi de servicii (2,39%).

În industria prelucrătoare s-a concentrat 23,4% din numărul total al locurilor de muncă vacante (11.000 locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 0,95%.

Sectorul bugetar a însumat puţin peste 24% din numărul total al locurilor de muncă vacante.

Astfel, 5.800 locuri vacante se regăseau în sănătate şi asistenţă socială, 4.600 locuri vacante în administraţia publică, respectiv 900 locuri vacante în învăţământ.

Rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cea mai mică valoare în învăţământ (0,27%), iar numărul total al locurilor de muncă vacante în tranzacţii imobiliare (100 locuri vacante).

Prin comparaţie cu trimestrul precedent, cea mai semnificativă scădere a ratei locurilor de muncă vacante s-a observat în administraţia publică (-0,54 puncte procentuale), iar în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, acesta a cunoscut cea mai relevantă diminuare în industria prelucrătoare (-2.600 locuri vacante).

La polul opus, cele mai semnificative creşteri atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în hoteluri şi restaurante (+0,27 puncte procentuale, respectiv +600 locuri vacante), urmate de agricultură, silvicultură şi pescuit (+0,21 puncte procentuale, respectiv +200 locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (-1,18 puncte procentuale), respectiv în alte activităţi de servicii (-0,96 puncte procentuale). Cea mai relevantă creştere a aceluiaşi indicator s-a evidenţiat în agricultură, silvicultură şi pescuit (+0,29 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai importante scăderi au fost înregistrate în industria prelucrătoare (-3.900 locuri vacante), respectiv în administraţia publică (-3.300 locuri vacante). Creşterea cea mai relevantă s-a regăsit în comerţ (+1.000 locuri vacante).

În trimestrul IV 2019, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori din punct de vedere al numărului locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (10.400 locuri vacante).

Rata locurilor de muncă vacante a avut cea mai relevantă creştere pentru ocupaţiile de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (1,20%).

Cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au înregistrat în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,56%, respectiv 100 locuri vacante), în cele de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori (0,54%, respectiv 1.900 locuri vacante).

Comparativ cu trimestrul precedent, cele mai relevante scăderi atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,36 puncte procentuale, respectiv -3.800 locuri vacante), respectiv în cele de ocupaţii elementare – grupa majoră 9 (-0,17 puncte procentuale, respectiv -1.200 locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cea mai semnificativă scădere atât a ratei, cât şi a numărului locurilor de muncă vacante s-a observat în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,53 puncte procentuale, respectiv -5.600 locuri vacante).

Cea mai mare creştere a numărului locurilor de muncă vacante faţă de perioada analizată a fost pentru ocupaţiile de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (900 locuri vacante, respectiv +0,09 puncte procentuale). AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Prima aeronavă ATR 72-600 a intrat în flota TAROM

Publicat

Compania TAROM a recepţionat prima aeronavă din seria celor 9 de tip ATR 72-600, în prezent fiind singura companie aeriană din România care cuprinde în flotă aeronave de acest tip, cu această configuraţie, conform unui comunicat remis, miercuri, AGERPRES.

Acest model de avion european este capabil să aterizare cu mijloace de bord independente şi de mare precizie în condiţii de vizibilitate redusă (LPV-200).

Aeronava prezintă o capacitate de transport crescută faţă de aeronavele ATR existente în flota TAROM, poate transporta până la 72 de pasageri, pe o distanţă maximă de aproximativ 1.500 km şi este menită să deservească piaţa internă şi regională.

Potrivit reprezentanţilor companiei, TAROM deţine o experienţă semnificativă în operarea acestui tip de avion, ceea ce înseamnă că mentenanţa poate fi asigurată de către personalul Direcţiei Tehnice din cadrul companiei, iar pregătirea echipajelor de zbor şi a personalului tehnic se va face cu costuri minime, suportate de către fabricant.

Aeronavele sunt achiziţionate în leasing operaţional, pe o perioadă de 10 ani, vor fi folosite pentru zboruri regionale (interne şi externe) şi vor înlocui ATR-urile pe care compania le are în prezent în flotă.

“Pentru TAROM dezvoltarea şi modernizarea flotei a fost şi este o prioritate majoră a echipei de management, de aceea începerea livrării celor 9 aeronave de tip ATR 72-600 ne bucură foarte tare”, se menţionează în comunicat.

Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM a fost înfiinţată în 1954 şi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Din iunie 2010 este membră a Alianţei SkyTeam, din 1993 membră a Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Aerieni (IATA). AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Românii ar putea primi compensaţii pentru întârzieri şi în transporul feroviar, în maximum 2 ani

Publicat

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Eduardt Cozminschi, susţine că în cel mult doi ani românii ar putea primi compensaţii pentru întârzieri şi în transportul feroviar.

“Mai devreme sau mai târziu va trebui să implementăm acest lucru. În acest sens, avem un grup de lucru iniţiat cu Ministerul Transporturilor, dar încă suntem la nivel de discuţii. Probabil în maximum doi ani de zile”, a spus preşedintele ANPC, întrebat când se vor aplica prevederile Regulamentului european care acordă despăgubiri pentru călătorii pe calea ferată, aşa cum există în transportul aerian.

România trebuia să implementeze până la finele anului 2019 aceste prevederi din regulament european, dar Ministerul Transporturilor a propus derogarea drepturilor la compensaţii în cazul întârzierilor sau a accidentelor feroviare până în anul 2024.

Directorul general al companiei CFR Călători, Dan Costescu, a declarat pentru AGERPRES la finele lunii ianuarie că Regulamentul care va acorda compensaţii călătorilor pentru întârzieri trebuia să intre în vigoare în decembrie 2019, dar s-a cerut o derogare “până în 2021, 2022, iar acum se duce spre 2024”. AGERPRES

Citește mai departe