Connect with us

ECONOMIE

România şi Ungaria, țările din UE cu cele mai scăzute preţuri la gazele naturale pentru, consumatorii casnici

Publicat


România şi Ungaria au înregistrat în primul semestru din acest an cel mai mic preţ mediu (exprimat în euro) la gazele naturale destinate consumatorilor casnici (ambele 3,5 euro pentru 100 kWh), cel mai ridicat nivel fiind în Suedia (11,8 euro/100 kWh), Olanda (9,2 euro/100 kWh) şi Danemarca (8,6 euro/100 kWh), conform datelor publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Între prima jumătate a anului 2018 şi prima jumătate a anului 2019, cele mai semnificative scăderi ale preţului gazelor naturale pentru gospodării, exprimat în moneda naţională, s-au înregistrat în Danemarca (minus 1,7%), Ungaria (minus 1,6%) şi Austria (minus 1,3%), iar cel mai semnificativ avans în Bulgaria (18,3%), Letonia (15,8%) şi Estonia (14,2%).

În primul semestru din acest an, în UE preţul mediu la energia electrică destinată populaţiei a crescut la 21 euro pentru 100 de kWh, comparativ cu perioada similară din 2018 (când se situa la 20 euro pentru 100 de kWh). Preţul mediu în UE la gazele naturale s-a menţinut stabil şi s-a situat la şase euro per 100 kWh, în primul semestru din 2019.

La nivelul UE, în primul semestru din 2019 taxele şi cotizaţiile erau responsabile pentru mai mult de o treime (37%) din preţul energiei electrice pentru gospodării, la preţul gazelor naturale procentul fiind de 27%.

Între prima jumătate a anului 2018 şi prima jumătate a anului 2019, cele mai semnificative scăderi ale preţului energiei electrice pentru gospodării, exprimat în moneda naţională, s-au înregistrat în Danemarca (minus 4,3%), Portugalia (minus 4,1%), Polonia (minus 3,1%) şi Grecia (minus 1,3%), iar cel mai semnificativ avans în Olanda (20,3%), Cipru (16,4%), Lituania (14,4%) şi Cehia (12%).

Cel mai mic preţ mediu (exprimat în euro) al energiei electrice destinate consumatorilor casnici în primul semestru din acest an a fost în Bulgaria (9,9 euro pentru 100 kWh), Ungaria (11,2 euro pentru 100 kWh) şi Lituania (12,5 euro pentru 100 kWh) iar cel mai ridicat în Germania (30,9 euro pentru 100 kWh), Danemarca (29,8 euro pentru 100 kWh) şi Belgia (28,4 euro pentru 100 kWh). AGERPRES

ACTUALITATE

Majorarea pensiilor va duce deficitul bugetar al României peste limita UE

Publicat

bani lei

Noul Guvern de la Bucureşti a decis să meargă înainte cu cea mai mare majorare a pensiilor din ultimele trei decenii în cadrul bugetului pe 2020, în pofida îngrijorărilor crescute că România va depăşi limitele de deficit bugetar impuse de Uniunea Europeană, riscând să fie retrogradată de marile agenţii de rating, informează Reuters.

În condiţiile în care anul viitor vor avea loc alegeri, Guvernul liberal instalat luna trecută a decis să respecte legea promovată de precedentul Guvern social-democrat care prevede majorarea pensiilor cu 40%, adăugând că va îmbunătăţi colectarea taxelor şi va reduce cheltuielile publice pentru a evita umflarea deficitului.

Guvernul de la Bucureşti a promis că anul viitor va reduce deficitul bugetar până la 3,6% din PIB, de la 4,4% din PIB în 2019, iar economiştii vor urmări cu atenţie proiectul de buget pe 2020 pentru a vedea dacă cifrele se corelează.

“Este clar că o majorare a pensiilor de asemenea magnitudine nu se potriveşte cu actualele date economice. Legea pensiilor este cea mai serioasă problemă internă cu care se confruntă economia românească”, susţine economistul Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru. Acesta şi alţi economişti estimează că o majorare a pensiilor cu 40% va costa aproximativ 1% din PIB în ultimul trimestru al anului următor, urmând a creşte la 2,7% din PIB pentru întregul an 2021.

Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar al României va ajunge la 6,1% din PIB în 2021, dacă nu vor fi luate măsuri suplimentare. Este vorba de o cifră dublă faţă de limita de 3% din PIB cerută de UE, riscând să declanşeze o procedură de deficit excesiv, ceea ce ar majora costurile cu împrumuturile pentru România şi ar pune noi presiuni asupra leului.

Premierul Ludovic Orban a reiterat joi că Guvernul va pune în aplicare lege pensiilor dar le-a cerut parlamentarilor să se abţină să mai adopte noi cheltuieli. “Suntem într-o situaţie dificilă. Bugetul României pe 2020 nu mai suportă nicio nouă cheltuială suplimentară”, a spus Orban.

Toate cele trei mari agenţii de rating acordă României cel mai redus calificativ din zona investment grade, recomandat pentru investiţii, ceea ce înseamnă că orice retrogradare ar duce ratingul suveran al României în categoria junk. Miercuri, S&P Global Ratings a anunţat că a revizuit perspectiva asociată ratingului României, de la stabilă la negativă, ceea ce înseamnă că este posibil să reducă ratingul de ţară “BBB minus” dacă deficitul nu va fi ţinut sub control.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României a spus că estimarea Comisiei Europene privind deficitul bugetar de 6,1% pentru 2021 nu poate fi luată în discuţie pentru că este mai mult decât un pericol. “Asemenea deficit nu poate să fie luat în discuţie. Nu cred că putem să discutăm în mod serios despre un asemenea deficit pentru că de regulă nu te iartă pieţele şi noi avem o finanţare majoră şi pe piaţa internă şi pe piaţa externă. Ştim că trebuie făcut ceva”, a afirmat Mugur Isărescu.

Majorarea pensiilor care ar urma să intre în vigoare în septembrie 2020 va face România vulnerabilă în următorii ani, în contextul în care aproximativ două milioane de români, sau 10% din populaţia ţării, ar urma să ajungă la vârsta de pensionare după 2030. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul românilor care au făcut afaceri în economie a depăşit 1,8 milioane, în 2019

Publicat

oameni, cetateni

Peste 1,8 milioane de români au făcut afaceri, în 2019, în creştere cu 63.000 faţă de anul trecut, iar mai mult de 1,4 milioane dintre aceştia sunt acţionari la companii active, arată un studiu realizat de o companie de consultanţă, prezentat cu ocazia Galei Premiilor Financial Intelligence.

Datele statistice, prezentate în analiza companiei de consultanţă, arată un interes în creştere al românilor pentru afaceri, în ciuda provocărilor din economie. Astfel, în primele 10 luni din acest an, pentru care Registrul Comerţului a furnizat datele finale, s-au înfiinţat peste 116.000 de companii şi PFA-uri, numărul total al business-urilor active ajungând la 1.358.729.

Potrivit sursei citate, cei mai mulţi români angrenaţi în afaceri sunt bărbaţi cu vârsta între 40 şi 49 de ani, din Bucureşti, cu studii superioare, interesaţi în primul rând de afacerile din comerţ, construcţii şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice.

Cercetarea realizată de Frames arată că, la finele lunii octombrie, în România activau 979.773 de firme şi 378.956 de PFA/II/IF. În aceste business-uri erau implicate peste 415.000 de persoane în calitate de persoane fizice autorizate şi membri ai întreprinderilor din zona IF/II, alături de alte 1.421.548 de persoane în calitate de acţionari la societăţile comerciale, cu 76.411 mai mulţi decât în anul precedent.

Raportat la perioada similară din 2013, numărul acţionarilor la firme a crescut cu 292.658, un semn că tot mai mulţi români au decis să se implice în afaceri în aceşti ani.

Din totalul de 1,8 milioane de oameni de afaceri implicaţi în business-ul românesc în 2019, cei mai mulţi sunt acţionari la companii active, peste 1,4 milioane. De asemenea, aproape două treimi (62,52%) dintre ei sunt bărbaţi (888.792), iar 37,48% (532.756) sunt femei.

“Afacerile din economia românească sunt controlate, în marea lor majoritate, de oameni de afaceri cu experienţă de viaţă. Statisticile arată că cei mai mulţi acţionari au vârsta între 40-49 de ani (409.786 – 28,8%), urmaţi de cei între 30-39 ani – 375.326 (26,4%), cei de 50-59 ani – 275.907 (19,41%) şi de cei peste 60 de ani – 236.566 (16,64%). În ciuda exemplelor tot mai numeroase de start-up-uri creative, de business-uri create de tineri, statistica arată că, din păcate, numărul tinerilor de până în 29 de ani prezenţi în afaceri în calitate de acţionari este în continuă scădere. Faţă de anul 2013, în acest an sunt cu peste 6.500 de tineri mai puţini prezenţi în business. Tinerii de până în 29 de ani au ajuns să reprezinte 8,72% din totalul acţionarilor (123.963 persoane), cu aproape patru procente sub nivelul din 2013”, se menţionează în studiu.

În acest context, mulţi dintre tinerii care, în 2013, intrau în afaceri se află în zona de vârstă 30-39 ani, care cunoaşte o dinamică în creştere faţă de anii trecut. Dincolo de situaţia din Capitală (23.037), cei mai mulţi tineri implicaţi în afaceri sunt din Cluj (7.539), Ilfov (5.890), Timiş (5.681), Constanţa (4.990) şi Iaşi (4.572).

La polul opus, cei mai mulţi oameni de afaceri în vârstă de peste 60 de ani se află în Bucureşti (53.787), Cluj (10.989), Timiş (10.623) şi Constanţa (9.909).

În ceea ce priveşte studiile, potrivit analizei Frames, peste jumătate (52%) dintre întreprinzătorii prezenţi în afaceri în 2019 au studii superioare, 36% au studii medii, iar 12% nu şi-au declarat nivelul educaţional.

La capitolul stare civilă a afaceriştilor, 64% sunt căsătoriţi, în scădere cu 9% faţă de situaţia din anul anterior, 21% sunt singuri/divorţaţi/văduvi etc., în timp ce 15% nu şi-au declarat situaţia.

La nivel de domenii de activitate, statistica Frames arată că bărbaţii sunt implicaţi, în principal, în construcţii (87% din totalul acţionarilor), transport (74%), comerţ (63%), producţie (61%) şi comerţ (57,7%), în timp ce femeile sunt cel mai adesea prezente în domenii precum sănătatea şi asistenţa socială (77,3%), serviciile (62,9%), activităţile administrative (54,7%) şi cele cultural-educative (49,9%).

În acelaşi timp, cele mai atractive domenii de investiţii, judecând după numărul de firme nou înfiinţate în 2019, sunt cele din comerţul şi service-urile auto (25.976 firme), în creştere cu 17% faţă de anul trecut, construcţii (12.841), cu un plus de 25%, activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (10.888), industria prelucrătoare (9.680) şi transport şi depozitare (9.352). De remarcat scăderea cu peste 50% a numărului firmelor din agricultură, silvicultură şi pescuit (7947 firme).

Statistica Frames arată că, din punct de vedere al reprezentării geografice, cei mai mulţi acţionari din business-ul românesc sunt în Bucureşti (324.831), urmaţi de cei din judeţele Cluj (79.156), Timiş (65.970), Ilfov (63.154), Constanţa (57.623), Bihor (48.166) şi Braşov (46.945). La polul opus se află judeţele Călăraşi (11.633), Tulcea (10.920), Ialomiţa (9935), Covasna (9419) şi Mehedinţi (9168).

Analiza Frames a fost realizată în luna noiembrie 2019, pe baza datelor oficiale comunicate de companii la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) şi datelor proprii, la nivelul primelor 10 luni din 2019. Statistica exclude datele privind firmele aflate în insolvenţă, faliment, radiate, dizolvate, aflate în proces de lichidare sau reorganizare judiciară. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Rata anuală a inflaţiei, în urcare la 3,8% în noiembrie, pe fondul scumpirii alimentelor cu aproape 5%

Publicat

supermarket, cumparaturi

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 3,8% în luna noiembrie a acestui an, de la 3,4% în octombrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,9%, cele nealimentare cu 2,83%, iar preţul serviciilor a înregistrat un avans de 4,19%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

“Preţurile de consum în luna noiembrie 2019 comparativ cu luna noiembrie 2018 au crescut cu 3,8%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3,7%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2018 – noiembrie 2019) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2017 – noiembrie 2018), calculată pe baza IPC, este 3,8%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,8%”, precizează INS.

Banca Naţională a României (BNR) a scăzut la 3,8% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,1% pentru finalul anului viitor, a anunţat, pe 8 noiembrie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei. BNR estima în august 2019 o inflaţie de 4,2% pentru finalul acestui an şi de 3,4% pentru decembrie 2020.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) estimează, în Prognoza de toamnă 2019 publicată pe 27 noiembrie, că procesul de dezinflaţie va continua pe fondul epuizării excesului de cerere de consum, iar inflaţia medie anuală va ajunge la 2,6% în anul 2023, de la 3,8% în 2019.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în sus estimările privind preţurile de consum în România în acest an, până la o creştere medie anuală de 4,2%, faţă de un avans de 3,3% preconizat în primăvară, în timp ce în 2020 preţurile ar urma să urce cu 3,3%, faţă de o majorare de 3% cât estima în primăvară. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Peste jumătate dintre conexiunile din România la Internet mobil sunt 4G

Publicat

Mai mult de jumătate (55%) dintre conexiunile la Internet mobil înregistrate în România, la jumătatea anului 2019, sunt 4G, iar două treimi dintre utilizatori nu îşi limitează navigarea pe internetul mobil, arată datele statistice publicate, marţi, de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

Conform reglementatorului pieţei locale telecom, la finele primului semestru al anului în curs, numărul conexiunilor la internet mobil era de 19,6 milioane, în scădere cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În această marjă, conexiunile 4G au ajuns la aproape 11 milioane (+6%), ceea ce reprezintă peste 55% din numărul total de conexiuni la internet mobil.

“Împreună cu conexiunile 3G (29% din total), ponderea conexiunilor de mare viteză (3G şi 4G) ajunge la 84% din totalul conexiunilor”, precizează ANCOM.

Raportul de date statistice al autorităţii relevă faptul că traficul mediu lunar de internet mobil a crescut cu 16% în primele şase luni ale acestui an, ajungând la 3,4 GB/locuitor.

Totodată, în funcţie de numărul de conexiuni active la internet mobil, la jumătatea anului 2019, Orange deţinea o cotă de piaţă de 39%, Vodafone de 24%, Grupul Telekom de 19%, ceilalţi furnizori însumând 18%.

Potrivit sursei citate, pe zona de Internet fix, numărul conexiunilor s-a menţinut la 5,1 milioane la jumătatea anului 2019, în creştere uşoară, de 1%, din care 3,5 milioane sunt în mediul urban (+0,2%) şi 1,6 milioane în mediul rural (+2%).

“Rata de penetrare a internetului fix la 100 de gospodării era de 62% la nivel naţional, respectiv de 74% în mediul urban şi de 47% în mediul rural. Din totalul conexiunilor la internet fix, 71% (3,7 milioane) sunt conexiuni de foarte mare viteză (cel puţin 100 Mbps). De altfel, peste 62% dintre conexiunile de internet fix au fibră optică până cel puţin la clădire, fiind realizate prin FTTH sau FTTB”, notează arbitrul pieţei telecom.

De asemenea, în prima jumătate a acestui an, traficul mediu lunar de internet fix a fost de 27 GB/locuitor, în creştere cu 4%, comparativ cu semestrul I din 2018.

Raportat la numărul de conexiuni la internet fix, RCS&RDS deţinea o cotă de piaţă de 52%, Grupul Telekom de 22%, UPC de 12%, iar ceilalţi furnizori au însumat 14%.

Raportul de date statistice privind piaţa de comunicaţii electronice din România în primul semestru al anului 2019 este realizat de ANCOM pe baza informaţiilor transmise de furnizorii care au obligaţia de a trimite Autorităţii valorile indicatorilor corespunzători categoriilor de servicii. AGERPRES

Citește mai departe