Connect with us

ACTUALITATE

Se anunță o nouă Strategie Fiscal Bugetară, cu un deficit de doar 2,76% din PIB

Publicat

Ministerul Finanţelor Publice a publicat o nouă Strategie fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021, care prevede un deficit al bugetului general consolidat de 28,249 miliarde lei, respectiv de 2,76% din PIB (cash), faţă de 26,118 miliarde lei (2,55% din PIB) varianta anterioară, din februarie.

PIB-ul a rămas la acelaşi nivel, respectiv 1.022 miliarde lei, creşterea economică la 5,5%, veniturile la 342,675 miliarde lei (33,31% din PIB), în timp ce cheltuielile au fost majorate la 370,924 miliarde lei (36,28 % din PIB), de la 368,793 miliarde lei (36,07% din PIB) în varianta anterioară.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat, la mijlocul lunii februarie, că majorarea deficitului la 2,76% din PIB a fost singura măsură posibilă pentru a putea da alocaţii mărite copiilor, conform unui amendament adus proiectului Legii bugetului pe 2019, însă ţinta de deficit pe 2019 nu va fi depăşită.

“Noi am mers în Parlament cu o propunere de 2,55% (deficit n.r.). Să majorăm acest deficit la 2,76% a fost singura măsură posibilă ca să putem da copiilor această alocaţie”, explica Teodorovici.

Conform Strategiei, planificarea bugetară a avut în vedere realizările veniturilor bugetare la nivelul anului 2018, prognoza pe termen mediu 2018-2022 (prognoza de iarnă 2019) elaborată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză conform căreia creşterea reală a PIB în anul 2019 va fi de 5,5%, angajamentul ANAF de a colecta venituri suplimentare de aproximativ 7,5 miliarde lei prin intensificarea acţiunilor de îmbunătăţire a colectării şi reducerea evaziunii fiscale, prevederile legislative actuale, inclusiv pentru TVA (cotă standard 19%, cotă redusă de 9% pentru alimente) şi accize (menţinerea nivelului accizei pentru produsele energetice), impactul generat de OUG 114/2018 prin creşterea taxării în domeniul jocurilor de noroc (0,5 miliarde lei) şi creşterea nivelului accizelor pentru produsele din tutun (0,6 miliarde lei).

Au fost luate în calcul şi distribuirea şi virarea sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, în cazul regiilor autonome, a 35% din sumele repartizate la alte rezerve (1,5 miliarde lei), veniturile estimate a fi încasate în urma vânzării licenţelor de telecomunicaţii de tip 5G de către ANCOM (2,1 miliarde lei), aplicarea şi în 2019 a măsurilor de repartizare a minimum 90% din profitul net realizat sub formă de vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, sau dividende, în cazul societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat. Estimarea Pilonului II de pensii pe perioada 2019 – 2022 a fost realizată în condiţiile menţinerii, ca şi în anul 2018, a unei cote de contribuţie la fondul de pensii de 3,75%.

La estimarea cheltuielilor s-au avut în vedere: majorarea de la 1 septembrie 2019 a valorii punctului de pensie cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei;
majorarea de la 1 septembrie 2019 a indemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată cu 10%, respectiv de la 640 lei la 704 lei; stabilirea, de la 1 ianuarie 2019 a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la suma de 2.080 lei lunar, majorarea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare cu 1/4 din diferenţa dintre ce este prevăzut pentru 2022 şi decembrie 2018, acordarea de vouchere de vacanţă şi a indemnizaţiei de hrană etc.

“De asemenea, la stabilirea cheltuielilor de personal pe anul 2019 s-a avut în vedere continuarea aplicării unora dintre măsurile care vizează limitarea cheltuielilor aprobate în anii anteriori, astfel: munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele libere se va compensa numai cu timp liber, cu anumite excepţii în cazul personalului din domeniile apărării, siguranţei şi ordinii publice sau personalului cu statut special; în perioada 2019-2021, instituţiile şi autorităţile publice nu acordă personalului din cadrul acestora premii, cu anumite excepţii în cazul sportivilor şi colectivelor tehnice, studenţilor, elevilor şi profesorilor; în perioada 2019-2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă; în perioada 2019-2021 instituţiile şi autorităţile publice nu acordă personalului bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă reglementate de Legea 165/2018”, se menţionează în strategie.

În aceste condiţii veniturile bugetare proiectate pentru anul 2019 reprezintă 33,51 % din PIB, 32,23 % în anul 2020, urmând ca în anul 2021 să reprezinte 31,97 % din PIB, evoluţie determinate de evoluţia indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referentă, precum şi de actele normative adoptate până la acest moment, iar cheltuielile bugetare proiectate pentru anul 2019 reprezintă 36,28% din PIB, ajungând 33,98 % în 2021, în scădere pe orizontul de referinţă ca pondere în PIB, se mai arată în Strategie.

Planificarea bugetară pe anul 2019 şi estimările pe perioada 2020-2021 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2019 la 2,78 % din PIB, o ajustare de 0,18 puncte procentuale faţă de anul 2018 , care va continua pe orizontul 2020-2021, urmând ca acesta să ajungă în anul 2021 la 2,45% din PIB, respectiv o ajustare 0,33 de puncte procentuale faţă de anul 2019.

“Pe orizontul 2019-2021, politica de deficit bugetar continuă să susţină în mod direct creşterea economică, situându-se în marja permisă de Pactul de Stabilitate şi Creştere, respectiv un deficit bugetar ESA de 3% din PIB. În termeni structurali, se estimează că deviaţia semnificativă înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB) se va ajusta începând cu anul 2021. Devierea de la OTM s-ar produce în condiţiile menţinerii, pe întreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice de sub 40% din PIB, România înregistrând în anul 2017 un procent al datoriei publice de 35,2%, în scădere fată de anul 2016 cu 2,1 puncte procentuale. Perspectiva de creştere moderată a datoriei guvernamentale pe termen mediu şi de menţinere la un nivel relativ stabil şi sustenabil se datorează creşterii economice susţinute şi unor deficite bugetare calculate conform metodologiei UE de până la 3% din PIB, în perioada 2019-2021”, se mai precizează în Strategie.AGERPRES

ACTUALITATE

Oficialii Huawei speră că Europa va avea în continuare încredere în compania chineză

Publicat

Grupul chinez Huawei crede că Europa nu va urma exemplul SUA, care a decis să sancţioneze compania chineză, pentru că a fost un partener al firmelor europene de telecomunicaţii timp de mai mulţi ani, a declarat marţi un director de la Huawei pentru cotidianul italian Corriere della Sera, transmite Reuters.

Luni, Guvernul american a decis să impună restricţii Huawei, acuzând cel mai mare producător mondial de echipamente de telecomunicaţii că este vulnerabil la implicarea în activităţi contrare cu securitatea naţională sau cu interesele în domeniul politicii externe. Huawei a respins aceste acuzaţii şi a precizat că Washingtonul nu a oferit dovezii care să susţină aceste acuzaţii în timp ce testele efectuate de organisme independente au arătat că echipamentele sale nu sunt vulnerabile la potenţiale acţiuni de spionaj din partea statului chinez.

Într-un interviu publicat marţi de cotidianul italian Corriere della Sera, vice-preşedintele Huawei, Catherine Chen, a precizat că grupul chinez lucrează în Europa de 10-20 de ani, colaborând îndeaproape cu firmele de telecomunicaţii pentru dezvoltarea reţelelor de telefonie 5G.

“Nu credem că ceva similar se poate întâmpla în Europa”, a răspuns Chen la întrebarea dacă este îngrijorată că statele europene ar putea urma exemplul SUA prin introducerea unor sancţiuni similare. “Cred că vor adopta deciziile lor în mod independent”, a mai spus Catherine Chen.

Într-un interviu separat acordat cotidianului financiar italian Il Sole 24 Ore, directorul pentru Italia de la Huawei, Luigi De Vecchis, a spus că Europa ar da înapoi cu eforturile sale privind dezvoltarea de reţele 5G şi de digitalizare a economiei dacă ar interzice echipamentele Huawei.

Cu o cifră de afaceri de 93 miliarde dolari în 2017, Huawei este cel mai mare producător mondial de echipamente de telecomunicaţii. Această piaţă este dominată de trei companii, Huawei, Nokia şi Ericsson. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Lanţul de restaurante al celebrului chef britanic Jamie Oliver a intrat în faliment

Publicat

jamie-oliver
Sursa foto: Facebook

Lanţul de restaurante al celebrului chef britanic Jamie Oliver a intrat marţi în faliment, punând în pericol circa 1.300 de locuri de muncă din cele 25 de localuri din Marea Britanie, relatează Reuters, Press Association şi dpa.

Jamie Oliver, 43 de ani, a devenit o figură bine cunoscută în Marea Britanie şi în întreaga lume cu emisiunile sale culinare şi a fondat lanţul de restaurante cu specific italian “Jamie’s Italian” în 2008. Pe lângă acestea, Jamie Oliver deţine şi restaurantul Barbecoa şi Jamie Oliver’s Diner.

“Sunt devastat de falimentul restaurantelor noastre din Marea Britanie”, a scris celebrul chef pe Twitter.

“Sunt profund întristat de această situaţie. Vreau să mulţumesc personalului şi furnizorilor noştri care s-au implicat trup şi suflet în această afacere de peste un deceniu”, a mai spus Jamie Oliver într-un comunicat, adăugând că doreşte “să mulţumească tuturor clienţilor care ne-au susţinut” de la lansarea în 2008 a “Jamie’s Italian”. “A fost o adevărată plăcere să vă servim”, a mai spus el.

Mass-media britanică a informat că aceste restaurante au fost plasate sub administraţia judiciară a cabinetului KPMG, care va căuta de acum unul sau mai mulţi cumpărători pentru întreaga sau o parte a afacerii. În absenţa cumpărătorilor, restaurantele vor fi pur şi simplu închise, relatează AFP.

Acest anunţ reprezintă un şoc pentru publicul din Marea Britanie, unde Jamie Oliver este o personalitate în domeniul gastronomic, cunoscut pentru publicarea mai multor cărţi şi apariţia în numeroase emisiuni televizate.

Cu aerul său de “rock star”, el a ajutat la promovarea imaginii gastronomiei britanice, un sector devenit ultra-competitiv.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Pescari nemulţumiţi de condiţiile de înmatriculare a bărcilor în Tulcea

Publicat

Unii pescari din judeţul Tulcea sunt nemulţumiţi de condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a-şi înmatricula ambarcaţiunile şi susţin că bărcile pe care le folosesc pentru pescuitul tradiţional sunt asimilate celor de transport persoane.

Preşedintele asociaţiei Goloviţa din comuna Jurilovca, Cătălin Balaban, a declarat pentru AGERPRES că bărcile folosite în general de pescari au o lungime de circa opt metri, sunt din lemn şi nu oferă condiţii de adăpost în caz de intemperii, spre deosebire de cele care sunt destinate transportului de persoane.

“Trebuie să respectăm aceleaşi condiţii ca cele care se impun bărcilor puntate sau celor destinate transportului de persoane, în condiţiile în care bărcile pescarilor nu oferă adăpost în caz de intemperii”, a spus Balaban.

El s-a arătat nemulţumit şi din cauza numeroaselor drumuri pe care trebuie să le facă un pescar pentru a obţine documentele necesare desfăşurării activităţii.

“Pentru ca un pescar să îşi poată desfăşura activitatea tradiţională de pescuit cu o barcă şi un motor nou trebuie să meargă la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) pentru avizul de intrare a bărcii în fişierul navelor de pescuit, apoi la Autoritatea Navală pentru raportul de inspecţie, apoi la Căpitănie pentru atestat, apoi la Autoritatea Navală pentru eliberarea certificatului de tonaj, apoi cu toate documentele, din nou, la ANPA pentru licenţă. Să nu uităm de Primăria comunei de unde trebuie să ia certificatul fiscal”, a afirmat Balaban.

Pentru obţinerea tuturor documentelor necesare desfăşurării activităţii, pescarii trebuie să plătească în medie 1.500 de lei, însă acest cost aproape se dublează în condiţiile în care pescarii trebuie să îşi plătească drumurile la instituţiile publice.

“Ca să obţii toate actele ai nevoie de cel puţin patru luni şi de maximum opt luni. Spun opt luni pentru că se întâmplă ca uneori funcţionarii de la instituţiile publice să nu fie disponibili şi atunci eliberarea actelor se amână”, a menţionat preşedintele asociaţiei Goloviţa.

În urmă cu aproape patru ani, pescarii din judeţul Tulcea şi-au exprimat nemulţumirea privind tarifele practicate de instituţiile publice pentru eliberarea acestor acte, în condiţiile în care veniturile obţinute din activitatea de pescuit le asigură doar subzistenţa. Autorităţile au decis, la vremea respectivă, reducerea la jumătate a nivelului de tarifare pentru localităţile din interiorul Deltei Dunării, însă condiţiile nu s-au schimbat pentru pescarii din zonele limitrofe, ca de exemplu cei din Sarichioi sau Jurilovca. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Viorel Ştefan, numit membru al Curţii de Conturi Europene

Publicat

Consiliul Uniunii Europene a numit marţi în funcţie un nou membru la Curtea de Conturi Europeană (ECA): vicepremierul României, Viorel Ştefan, care îl va înlocui pe George Pufan, al cărui mandat urmează să expire, se arată într-un comunicat al instituţiei.

Mandatul lui Viorel Ştefan va începe la 1 iulie 2019 şi se va încheia la 30 iunie 2025.

Tot marţi, Ivana Maletic, din Croaţia, a primit un mandat ce va începe la 15 iulie 2019 şi se va încheia la 14 iulie 2025. Aceasta îl va înlocui pe Neven Mates, membrul croat al cărui mandat expiră.

În conformitate cu tratatul, membrii trebuie să îşi exercite îndatoririle în deplină independenţă şi în interesul general al Uniunii Europene.

Consiliul a luat aceste decizii pe baza propunerilor formulate de statele membre din care aceştia provin şi după consultarea Parlamentului European.

Colegiul membrilor, prezidat de Klaus-Heiner Lehne, preşedintele Curţii de Conturi Europene, se va reuni în noua sa componenţă pentru a stabili atribuţiile specifice care vor reveni celor doi noi membri. Ivana Maletic şi Viorel Ştefan vor depune jurământul în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene la o dată ulterioară, se arată în comunicatul instituţiei. AGERPRES

Citește mai departe