Show-urile de stand-up comedy vor fi reluate, începând din 5 iunie, cu un maraton susţinut de 20 de artişti pe cea mai mare scenă dedicată acestui tip de spectacole din centrul Capitalei.

Printre cei care vor urca pe scena în aer liber de pe Splaiul Unirii 225 (în incinta Hop Garden) se numără Cosmin Nedelcu (Micutzu), Bordea, George Tănase, Radu Bucălae, George Adrian Mane Voicu, Elena Voineag, Teodora Nedelcu, informează un comunicat transmis AGERPRES.

“N-am mai stat departe de scenă atât de mult de când am avut accidentul pe Valea Oltului. Câteodată ne mai prinde bine şi nouă câte o pauză, dar de data asta a fost prea de tot. Vestea cu privire la noile măsuri de relaxare a venit ca o mare surpriză pentru toţi artiştii. Nu ne aşteptam să se dea drumul atât de repede la show-urile în aer liber. Încerc să-mi temperez entuziasmul şi sper ca oamenii din public să fie şi ei cumpătaţi şi înţelegători când vine vorba de respectarea normelor de siguranţă”, a declarat Cosmin Nedelcu (Micutzu).

Artiştii promit show-uri incendiare, glume scrise cu trudă şi porţii sănătoase de umor.

“Începem pe 5-7 iunie cu trei seri de maraton în care comedianţii vor avea ocazia să-şi reintre în mână după trei luni de pauză. Dacă totul decurge bine, încet – încet, vom umple toate zilele săptămânii cu show-uri de stand-up, improvizaţie, open mic şi alte show-uri de divertisment pe care le aveam în mod normal în club”, a declarat, pentru AGERPRES, Cătălin Creţu, impresar artistic.

El spune că apreciază măsura adoptată de Guvern, dar aşteaptă “detalii suplimentare cu privire la normele de organizare a spectacolelor în aer liber, pentru că încă există nelămuriri”.

“Dacă avem o terasă, care are şi o scenă pe care urcă un artist, funcţionăm după normele adresate activităţilor de alimentaţie publică în spaţii deschise sau după cele referitoare la adunările publice? E o întrebare care planează în jurul acestui subiect şi care sperăm să primească răspuns cât mai curând”, a precizat Cătălin Creţu. AGERPRES

Cluburile, federaţiile şi alte structuri sportive riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei dacă nu vor asigura o distanţă de minimum 2 metri între sportivi în sălile de sport, conform regulamentului privind reluarea începând cu 1 iunie a activităţilor de pregătire fizică organizate în spaţii închise şi diminuarea riscului de infecţie COVID-19, cuprins în ordinul comun emis de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Tineretului şi Sportului şi publicat, sâmbătă, în Monitorul Oficial.

“Nerespectarea prevederilor literei C din prezenta anexă, în ceea ce priveşte organizarea spaţiului de pregătire fizică, astfel încât să permită menţinerea distanţei de minimum 2 m între oricare două persoane şi un spaţiu pentru fiecare persoană de 7 mp, constituie contravenţie (n.r. – din partea persoanelor juridice în cauză) şi se sancţionează în conformitate cu prevederile art. 30 lit. h) din Hotărârea Guvernului nr. 857/2011 (n.r. – amenda de la 5.000 la 10.000 de lei) privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice, cu modificările şi completările ulterioare, de către personalul împuternicit din cadrul Inspecţiei Sanitare de Stat din cadrul Ministerului Sănătăţii şi al Serviciului control în sănătate publică din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti”, se arată în documentul citat.

Structurile sportive care organizează activitatea de pregătire sportivă îşi pot modifica normele şi regulamentele specifice ramurii de sport pentru a se adapta la situaţia creată de criză, cu condiţia ca acestea să nu vină în contradicţie cu normele legale în vigoare.

De la 1 iunie, pentru reluarea pregătirilor în sălile de sport de către sportivii de performanţă purtarea măştii (medicale/nonmedicale) este obligatorie. Pentru o protecţie eficace, aceasta trebuie să acopere atât gura, cât şi nasul. Prin excepţie, activităţile fizice intense se pot face fără a purta masca pe figură. Îîn cazul în care o persoană prezintă simptomatologie de infecţie respiratorie (tuse, strănut, rinoree, febră, stare generală alterată), aceasta se va izola la domiciliu. În cazul în care o persoană a venit în contact cu un caz suspect sau confirmat de infecţie cu virusul SARS-CoV-2, se va izola la domiciliu şi va respecta măsurile în vigoare.

Măsuri care privesc organizarea activităţii de pregătire sportivă în spaţii închise:

– organizarea spaţiului de pregătire sportivă astfel încât să permită menţinerea distanţei de minimum 2 m între oricare două persoane şi un spaţiu pentru fiecare persoană de 7mp;

– triajul observaţional zilnic la intrarea în sală. Nu se va permite accesul persoanelor care prezintă simptome de infecţie respiratorie (tuse, strănut, rinoree, stare generală alterată) şi febră mai mare de 37,3°C;

– plasarea recipientelor cu soluţii dezinfectante pentru mâini la intrarea în sală;

– în cazul încăperilor climatizate prin recircularea aerului, se efectuează nebulizarea o dată pe săptămână, în afara programului de lucru şi se efectuează dezinfecţia instalaţiei de climatizare conform instrucţiunilor producătorului;

– suprafeţele şi spaţiile comune vor fi dezinfectate frecvent (cel puţin o dată la 4 ore);

– asigurarea unei ventilaţii adecvate a tuturor încăperilor sau aerisirea lor periodică, cel puţin o dată la 4 ore.

Accesul sportivilor va fi permis doar în urma triajului epidemiologic şi termometrizării, iar acesta trebuie să se facă numai în baza unei programări prealabile. Numărul de sportivi care se antrenează la un moment dat va fi limitat, în funcţie de capacitatea sălii, pentru a se putea menţine distanţa fizică de minimum 2 m între oricare două persoane şi 7 mp/persoană.

Sportivii vor fi instruiţi să îşi spele mâinile înainte şi după terminarea antrenamentului. În cazul în care sala este prevăzută cu aparate sportive, se va evita utilizarea acestora în regim de circuit şi se va încuraja utilizarea unui singur tip de aparat în cadrul aceleiaşi sesiuni de antrenament. Se delimitează spaţiile de exerciţii, cu menţinerea distanţei fizice de minimum 1,5 m între oricare două persoane şi asigurarea unui spaţiu de minimum 7 mp/persoană. Se va asigura aceeaşi distanţă inclusiv între sportiv şi personalul tehnic (antrenor, medic etc.). Se limitează durata antrenamentelor, astfel încât să se poată stabili un orar clar pentru dezinfecţia şi aerisirea riguroasă a sălii. Aparatele sportive vor fi dezinfectate înainte şi după fiecare utilizator. Cu excepţia perioadei de desfăşurare a activităţilor fizice intense, purtarea măştii este obligatorie pe toată durata prezenţei în sală.

Regulamentul interzice folosirea în comun a duşurilor, saunei şi altor zone cu risc mare de transmitere a virusului. Vânzarea şi/sau oferirea de gustări/băuturi în regim de auto-servire nu este permisă; prin excepţie, se permite funcţionarea automatelor de băuturi răcoritoare şi mâncare ambalată, cu condiţia ca acestea să fie consumate în aer liber.

În cazul în care o persoană care participă la activitatea de antrenament este suspectă/confirmată cu COVID-19 se realizează operaţiuni de dezinfecţie a încăperilor respective de către unităţi de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare autorizate.

Începând cu data de 1 iunie se permite desfăşurarea, de către sportivii profesionişti, a activităţilor de pregătire fizică în spaţii închise (cu excepţia sporturilor de contact), cu respectarea regulilor de distanţare între participanţi, astfel încât să se asigure minim 7 mp/persoană şi cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului şi ministrului sănătăţii, emis în temeiul art. 43 şi al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020.
AGERPRES

Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a aprobat, vineri, alte 84 de dosare de finanţare pentru persoane juridice în cadrul Programelor “Rabla” şi “Rabla Plus”.

Din totalul dosarelor avizate, 49 sunt în Programul “Rabla” pentru 99 de autovehicule, iar 35 în Programul “Rabla Plus” pentru 64 de autovehicule (23 electrice hibride şi 41 pur electrice).

Potrivit AFM, listele persoanelor juridice care au fost acceptate în cadrul acestor programe sunt publicate pe site-ul instituţiei, la secţiunile aferente celor două programe.

Persoanele juridice care au fost acceptate se pot adresa producătorilor/dealerilor auto validaţi, listele acestora fiind disponibile pe pagina web al AFM.

Programul “Rabla” – ediţia 2020 a demarat pe data de 17 martie, cu un buget de 405 milioane de lei, cel mai mare de la implementarea programului. Autorităţile estimează că vor exista 60.000 de beneficiari, cel mai ridicat număr din ultimii 15 ani.

Totodată, Programul “Rabla Plus” a început pe 25 martie, iar doritorii au posibilitatea să-şi cumpere o maşină 100% electrică sau electrică hibrid plug-in. Pentru prima dată în istoria sa, programul eco permite populaţiei inclusiv achiziţia de motociclete full electric.

De la înfiinţarea Programului “Rabla”, cel puţin 600.000 de autovehicule au fost scoase din uz şi circa 550.000 de autovehicule noi au fost achiziţionate. AGERPRES

Un număr de 365 de rachete antigrindină au fost lansate în ultimele şapte zile din punctele de lansare ale Unităţilor de combatere a căderilor de grindină Prahova, Oltenia şi Timiş, pentru protejarea culturilor agricole şi a comunităţilor locale din zonele de intervenţie, a anunţat, vineri, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

“În perioada 22-29 mai 2020, din punctele de lansare ale Unităţilor de combatere a căderilor de grindină Prahova, Oltenia şi Timiş din cadrul Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (SNACP) au fost lansate un număr de 365 de rachete antigrindină, pentru protejarea culturilor agricole şi a comunităţilor locale din zonele de intervenţie.

Potrivit imaginilor radar, pericolul căderilor de grindină a fost înlăturat datorită acţiunilor active de intervenţie în atmosferă desfăşurate în cadrul unităţilor din structura SNACP, iar balanţa de apă din nor nu a fost afectată”, se arată într-un comunicat al MADR remis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, în zone neprotejate din judeţele Dâmboviţa, Argeş, Alba, Maramureş, Vâlcea şi Dolj, precum şi în alte localităţi afectate de vreme rea şi care nu se află în aria de intervenţie a infrastructurii SNACP, s-au înregistrat căderi de grindină care au produs pagube însemnate, culturile agricole fiind afectate de fenomene meteo extreme.

Sezonul de combatere a căderilor de grindină începe în data de 15 aprilie a fiecărui an şi se finalizează în 15 octombrie, pentru toate Unităţile din structura SNACP.

În această etapă, în intervalul 15 aprilie – 29 mai, unităţile de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au lansat 796 rachete antigrindină din Unităţile de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova, Oltenia, Timiş, Moldova 1 Iaşi şi Moldova 2 Vrancea.

Totodată, în sezonul de combatere 2020, Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor va proteja o suprafaţă de aproximativ 1.500.000 ha, prin funcţionarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL).

Acestea aparţin Unităţilor Prahova, care asigură protecţia culturilor agricole în judeţele Prahova, Buzău, Teleorman şi Olt; Iaşi (pentru judeţele Iaşi şi Vaslui); Vrancea (judeţele Vrancea şi Galaţi); Timiş (în judeţul Timiş); Oltenia (în judeţele Olt, Dolj, Vâlcea, Mehedinţi).

Potrivit MADR, în contextul schimbărilor climatice, de creştere a temperaturii la nivel mondial, de înmulţire a numărului şi intensităţii fenomenelor meteorologice periculoase, devine necesară şi oportună dezvoltarea activităţilor de modificare locală a vremii prin intervenţii active în atmosferă.

Intervenţiile active în atmosferă reprezintă ansamblul acţiunilor de modificare artificială a vremii prin diferite mijloace specifice acestui domeniu.

Aceste activităţi au scopul de a reduce riscul faţă de fenomenele meteorologice periculoase pentru populaţie, inclusiv pentru zonele de interes economic, culturile agricole, zonele urbane şi rurale (protejarea cetăţenilor) – respectiv protejarea faţă de fenomene meteorologice precum grindina, ceaţa densă, tornadele; creşte nivelul precipitaţiilor în zonele de interes agricol.

În România, intervenţiile active în atmosferă pentru combaterea căderilor de grindină au început în anul 2000 şi sunt gestionate de către executiv, prin intermediul Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

La acest moment, protecţia antigrindină şi mai ales infrastructura de creştere a precipitaţiilor sunt în curs de dezvoltare la nivelul întregii ţări şi de conectare la nivel transfrontalier, aspect deosebit de important pentru sustenabilitatea şi perspectiva de dezvoltarea a sistemului în contextul accelerării hazardurilor climatice. Sisteme similare de combatere a căderilor de grindină prin utilizarea generatoarelor terestre, a rachetelor antigrindină şi a aviaţiei funcţionează de câteva decenii în statele europene. În ţările învecinate sau cu organizare administrativă similară României, managementul acestor sisteme se realizează centralizat la nivel naţional, fiind coordonat în mod unitar de o structură specializată.

Programul de realizare al Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor este naţional, strategic, pe termen lung, interdisciplinar şi are caracter bivalent: de cercetare şi operaţional.

Scopul SNACP este de a asigura protecţia culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, culturi agricole, etc) precum şi al comunităţilor rurale din zonele de intervenţie, faţă de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice. AGERPRES