Connect with us

ACTUALITATE

Testarea COVID-19 a tuturor dascălilor din Constanța va fi decontată de Primărie

Publicat



coronavirus

Cadrele didactice de la unităţile de învăţământ din municipiul Constanţa se vor putea testa COVID-19, dacă doresc, banii fiind alocaţi de administraţia locală, care va deconta şi măştile pe care le vor utiliza elevii şi dascălii, din suma de 5 milioane de lei alocată pentru deschiderea în siguranţă a şcolilor, a informat luni municipalitatea.

“Anul acesta, am propus în ultima şedinţă de Consiliu Local un amendament prin care am acordat 5 milioane de lei pentru deschiderea şcolii în siguranţă. Banii aceştia vor merge, cu prioritate, pe baza cererilor pe care le fac toate şcolile. În Constanţa, avem 69 de unităţi şcolare cu personalitate juridică şi 30 fără personalitate juridică, adică sunt structuri ale şcolii mamă”, a transmis, luni, primarul Constanţei, Decebal Făgădău, printr-un comunicat de presă.

Conform acestuia, cele 5 milioane de lei vor fi distribuite, printre altele, pentru măşti pentru cei 40.000 de preşcolari şi şcolari şi teste COVID-19 pentru circa 3.000 de cadre didactice.

“Testarea tuturor cadrelor didactice care vor dori. Nu este obligatoriu. Indiferent dacă se testează în sistemul public ori privat. Tot ceea ce trebuie să facă directorii unităţilor şcolare este să ne solicite acest lucru. În secunda 2, vor primi banii. Prioritară este testarea dascălilor. În învăţământul public avem aproape 3.000 de dascăli. Avem peste 40.000 de copii şi avem nevoie de 5 măşti pe zi sau de măşti care se pot refolosi. Decizia o vor lua cadrele didactice şi părinţii. Directorul face cerere şi noi dăm banii”, a spus Făgădău.

Municipalitatea alocă bani şi pentru materiale igienico-sanitare (dezinfectant, produse de curăţenie), dar şi pentru digitalizarea şcolilor.

“Materiale igienico-sanitare: dezinfectant, produse de curăţenie. Noi, de la sfârşitul anului 2019, am accelerat măsurile de igienă în toate şcolile. Până acum, de când am aprobat banii în şedinţa de Consiliu Local, am primit doar 10 cereri pentru materiale igienico-sanitare. Asta înseamnă că ele existau deja. Continuarea eforturilor de digitalizare: portarea către online acolo unde, în funcţie de scenariu, se va hotărî acest lucru. În fiecare clasă ne dorim să avem câte un echipament pentru transmisia online. Primăria decontează din luna martie deja abonamente pentru diferite platforme, în funcţie de ce a ales fiecare şcoală”, a mai informat primarul Constanţei. Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Masca a devenit obligatorie și în Braşov. un liceu şi o școală gimnazială trec în scenariul roșu

Publicat

În judeţul Braşov au fost instituite, miercuri, obligativitatea purtării măştii de protecţie în toate spaţiile publice închise sau deschise, interzicerea organizării de evenimente private, a circulaţiei în grupuri pietonale mai mari de şase persoane care nu aparţin aceleiaşi familii, precum şi formarea unor asemenea grupuri.

Conform unei hotărâri adoptate miercuri de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Braşov, obligativitatea purtării măştii se impune tuturor persoanelor cu vârsta de peste cinci ani.

Totodată, membrii CJSU au decis funcţionarea în scenariul roşu, pentru o perioadă de 14 zile, a Liceului “Şt. O. Iosif” din Rupea şi a Şcolii Gimnaziale Cristian, a informat Instituţia Prefectului Braşov.

În judeţul Braşov, incidenţa cumulată a ajuns, miercuri, la 2,18 cazuri la mia de locuitori, cu 1.556 de persoane infectate cu noul coronavirus, dintre care 137 în focare.

În municipiului reşedinţă, unde acest coeficient a crescut la 2,68 la mia de locuitori de la 2,61, Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă a luat măsura interzicerii funcţionării târgurilor de vechituri începând de joi. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Personalul medical angajat fără concurs va fi menținut în activitate

Publicat

Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de joi, prin ordonanţă de urgenţă, menţinerea în activitate, peste termenul pentru care a fost încadrat, a personalului angajat fără concurs în perioada stării de urgenţă din instituţiile din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, Ministerului Sănătăţii şi unităţilor subordonate, unităţilor sanitare şi serviciilor de asistenţă socială în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

“În concret, prin proiectul de ordonanţă de urgenţă se propune ca personalul din instituţiile din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, din Ministerul Sănătăţii şi unităţile subordonate, din unităţile sanitare şi din serviciile de asistenţă socială angajat fără concurs în temeiul dispoziţiilor art. 6 şi 16 din anexa 1 la Decretul 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României ori, după caz, a dispoziţiilor art. 9 şi 25 din anexa 1 la Decretul 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, să poată fi menţinut în activitate peste termenul pentru care a fost încadrat, pentru o durată corespunzătoare celei prevăzute la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, respectiv pentru o durată determinată, ce nu poate depăşi 30 de zile de la data încetării stării de alertă”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Tot prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul urmează să completeze OUG 147/2020 privind acordarea unor zile libere pentru părinţi în vederea supravegherii copiilor, în situaţia limitării sau suspendării cursurilor şcolare şi a OUG 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

“Prezentul act normativ completează OUG 147/2020 (…) cu prevederi care să asigure protecţia şi sprijinirea copiilor, a părinţilor acestora, dar şi a angajatorilor, în situaţia în care activitatea didactică în unităţile de învăţământ, inclusiv în cele de educaţie antepreşcolară şi preşcolară, se desfăşoară în scenariile 2 şi 3 prevăzute de Ordinul comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi ministrului sănătăţii nr. 5487/1494/2020. Potrivit prezentului proiect de act normativ, numărul de zile libere se stabileşte pentru perioada stării de alertă, ori de câte ori, prin hotărâre a CJSU/CMBSU se stabileşte aplicarea unui dintre scenariile menţionate. De asemenea, se propune ca pentru aceste situaţii acordarea zilelor libere să fie limitată până la 31 decembrie 2020. Totodată, se propune reglementarea acordării zilelor libere plătite şi pentru alte situaţii stabilite prin Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de urgenţă sau ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, situaţii care impun suspendarea temporară a cursurilor, cum ar fi, spre exemplu suspendarea cursurilor în timpul desfăşurării procesului electoral. Pentru toate situaţiile nou introduse se menţin aceleaşi condiţii de acordare prevăzute în OUG 147/2020 “, conform notei de fundamentare a actului normativ.

Un alt proiect de OUG aflat pe agenda şedinţei de Guvern vizează desfăşurarea pe perioada stării de alertă a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul unor instituţii din sistemul justiţiei.

“Prezenta ordonanţă de urgenţă a Guvernului propune crearea cadrului legal pentru organizarea, pe perioada stării de alertă, a concursurilor în vederea ocupării posturilor vacante existente la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al celorlalte instanţe judecătoreşti şi din sistemul de probaţiune. Astfel, având în vedere importanţa activităţii desfăşurate de categoriile de personal menţionate sunt necesare reglementări care să permită organizarea concursurilor de ocupare a posturilor vacante din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţelor judecătoreşti, parchetelor şi din cadrul sistemului de probaţiune”, se spune în nota de fundamentare a proiectului.

Pe agenda şedinţei figurează şi un proiect de hotărâre de guvern privind aprobarea cuantumului indemnizaţiei lunare de hrană cuvenite persoanelor diagnosticate cu tuberculoză tratate în ambulatoriu.

“În vederea asigurării aderenţei la tratament a pacientului diagnosticat cu tuberculoză, acestuia i se acordă o indemnizaţie lunară de hrană pe toată perioada de tratament în ambulatoriu. Având în vedere cuantumul propus pentru indemnizaţia lunară de hrană pentru persoanele diagnosticate cu tuberculoză, respectiv de 16 lei/zi pentru pacienţii adulţi şi de 15 lei/zi pentru pacienţii copii, se estimează că prin motivarea pacientului de a nu abandona tratamentul prin acordarea indemnizaţiei de hrană, se generează o cheltuială totală anuală a statului român de aproximativ 54.000.000 lei. (…) Cuantumul indemnizaţiei lunare de hrană cuvenite adulţilor şi copiilor diagnosticaţi cu tuberculoză trataţi în ambulatoriu, se majorează la aceeaşi dată ca şi data majorării cuantumului alocaţiilor de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice”, potrivit notei de fundamentare a actului normativ.

Tot în şedinţa de Guvern urmează să fie aprobate şi o serie de hotărâri privind eliberări/numiri de prefecţi şi/sau subprefecţi.

Pe acest subiect, premierul Ludovic Orban a confirmat că prefectul de Bucureşti va fi înlocuit din funcţie. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ce spune Nelu Tătaru despre o nouă închidere totală

Publicat

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat, miercuri, la Cluj, că nu se impun măsuri suplimentare deocamdată în ceea ce priveşte incidenţa COVID-19 şi că fiecare comitet judeţean pentru situaţii de urgenţă ia măsurile necesare în funcţie de incidenţa îmbolnăvirilor la nivel local.

„Nu se impune acest lucru. După cum ştiţi, probabil, noi adaptăm restricţiile şi măsurile la nivel local. Fiecare comitet judeţean pentru situaţii de urgenţă se adaptează după indicele pe care îl primeşte de la DSP, la 24 de ore, iar evaluarea măsurilor, după 48 de ore, sunt cele care sunt puse în practică”, a spus Nelu Tătaru, întrebat fiind dacă se impune o „reînchidere totală”.

El s-a referit şi la numărul mare al cazurilor de COVID-19 comunicat miercuri, dar a spus că au fost şi multe testări.

„După cum ştiţi, avem 4.848 de cazuri noi, dar avem şi 37.000 de teste lucrate. Noi urmărim cazurile de terapie intensivă, precum şi decesele. Nu rămâne decât să respectăm aceleaşi reguli pe care le avem şi să ne gândim că, totuşi, există un personal medical care trebuie să gestioneze un număr mare de cazuri”, a mai spus Nelu Tătaru.

Ministrul s-a referit şi la noile modificări legislative referitoare la tratarea pacienţilor cu COVID-19.

„Mâine seară, în şedinţa de Guvern vom avea o ordonanţă de urgenţă de modificare a Legii 136, prin care asimptomaticii şi oligosimptomaticii fără comorbidităţi vor fi trataţi la domiciliu sub supravegherea medicilor de familie. O dată, vor fi monitorizaţi de medicii de familie, a doua oară, vor fi evaluaţi şi urmăriţi de către organele în drept pentru a rămâne la domiciliu şi a putea să-şi facă tratamentul, dar şi pentru a-i proteja pe ceilalţi”, a menţionat Nelu Tătaru.

Ministrul Nelu Tătaru a vizitat, miercuri, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Spitalul Municipal Cluj-Napoca. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Europenii fac 25 de minute până la muncă. Care e media românilor?

Publicat

oameni

Persoanele ocupate din Uniunea Europeană au făcut, în medie, 25 de minute de acasă şi până la locul de muncă în anul 2019, românii fiind aproape de media din UE, cu o durată medie a navetei de 27 de minute, arată datele publicate miercuri, 21 octombrie, de Eurostat.

Ţările unde naveta de acasă la locul de muncă durează cel mai puţin sunt Cipru (19 de minute), Grecia (20 de minute), Italia şi Portugalia (ambele cu 21 de minute). La polul opus sunt Letonia, unde persoanele ocupate fac zilnic o navetă de 33 de minute, urmate de Ungaria şi Luxemburg, ambele cu 29 de minute.

În cea mai mare parte a statelor membre (17 ţări printre care şi România) durata medie a navetei de acasă la locul de muncă este cuprinsă între 24 şi 28 de minute.

La nivelul Uniunii Europene, mai mult de jumătate (61,3%) din persoanele ocupate făceau zilnic mai puţin de 30 de minute de acasă până la locul de muncă.

În schimb, unul din patru (26,3%) călătoreau între 30 şi 59 de minute până la locul de muncă şi mai puţin de unul din zece (8,1%) făceau naveta cel puţin 60 de minute până la locul de muncă. Doar 4,3% dintre cei angajaţi în UE nu trebuiau să călătorească deloc pentru a ajunge la muncă.

În majoritatea ţărilor pentru care sunt disponibile date arată că femeile care trăiesc singure fără copii au o durată medie a navetei mai mare decât femeile singure cu copii în gospodărie.

Cele mai pronunţate exemple au fost înregistrate în Croaţia (26 versus 17 minute), Germania (26 versus 22 minute), Letonia (31 versus 27 minute) şi Grecia (22 versus 18 minute). O situaţie similară pentru bărbaţii singuri există doar în şase state membre: Letonia, Ungaria, Olanda, Cehia, România şi Spania. AGERPRES

Citește mai departe