ECONOMIE
BREXIT: Ce pierde Uniunea Europeană odată cu retragerea Regatului Unit din zona de cooperare politică și economică
Începând de vineri, de la miezul nopții, odată cu retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, zona de cooperare politică și economică pierde unul dintre cei mai puternici membri ai săi.
”Este o întorsătură istorică ce transformă UE pe mai multe niveluri”, notează Les Echos, citat de Rador.
Trecând de la 28 la 27 de state membre, Uniunea Europeană își schimbă înfățișarea, atât la nivel demografic, cât și strategic sau economic. Iată deci noua carte de identitate a ”Europei celor 27”, scrie hotnews.ro.
UE va avea cu 66 de milioane de locuitori mai puțin
Cu 513 milioane de locuitori în 2019, Uniunea Europeană se plasează pe a treia poziție a zonelor celor mai populate din lume, cu mult în urma Chinei (1,4 miliarde) și Indiei (1,3 miliarde).
Pierzând cele 66 de milioane de cetățeni ai Regatului Unit, populația europeană se va reduce cu 13%, ajungând la 447 milioane de locuitori. Suficient totodată pentru ca UE să își păstreze locul său pe podium, înaintea SUA (328 milioane de locuitori).
Teritoriu cu 5,5% mai mic
Cu 4,476 milioane de km², Europa a fost mereu un Tom Degețel în privința suprafeței terestre. O dimensiune care o poziționează pe locul 7 mondial. Rămânând fără Marea Britanie și cei 243.000 km² ai săi, adică 5,5% din total, UE va păstra locul al șaptelea, cu o suprafață de 4,233 milioane de km², situându-se între Australia și India.
Pierderea importantă va fi la teritoriile maritime. Cu ai săi 25,6 milioane de km², Uniunea Europeană este de departe prima putere maritimă mondială, devansând Statele Unite (12,2 milioane). Fără cele 6,8 milioane km² ale Regatului Unit, ea va fi amputată de un sfert din spațiul său maritim, dar își va păstra primul loc, cu 18,8 milioane de km², mai ales datorită Franței, cu ale sale 10 milioane de km².
Puterea economică scade cu 15%
Afișând un PIB de 18.750 miliarde de dolari în 2018, Uniunea Europeană este, potrivit cifrelor Fondului Monetar International, a doua putere economică a lumii, cu puțin în urma Statelor Unite (20.500 miliarde). Pierzând Regatul Unit și cele 2.828 miliarde de dolari reprezentați de PIB-ul său, UE pierde 15% din puterea sa economică.
Cu un PIB de circa 16.000 miliarde de dolari, UE își păstrează statutul de a doua putere economică mondială, dar se află sub amenințarea Chinei, care a înregistrat 13.400 miliarde de dolari PIB în 2018 și care se bucură de o creștere mai dinamică decât cea a Bătrânului Continent.
Leagăn al Revoluției industriale, Marea Britanie are astăzi firme și companii de top în lume. Uniunea va pierde, cu BP și Shell (aceasta din urmă co-deținută cu Țările de Jos), două din cele mai mari grupuri petroliere din lume. În sectorul asigurărilor, un actor emblematic, Prudential, fondat în 1848, părăsește UE, precum și nr. 3 mondial în sectorul distribuției, Tesco.
În sectorul aeronautic dispare Rolls-Royce, unul dintre cei mai mari producători de motoare din lume, precum și gigantul din domeniul comunicațiilor Vodafone, al treilea operator mobil la nivel mondial ca număr de abonați. În sfârșit, Unilever, al patrulea producător mondial de produse alimentare și de cosmetice, chiar dacă, la fel ca Shell, este vorba de o societate olandezo-britanică, pleacă și el. Să notăm însă că pierderea acestor companii de top din domeniul industriei este mai ales una de natură simbolică, deoarece Acordul privind Brexit le va permite acestor întreprinderi să facă comerț cu UE în condiții favorabile.
Pierderea London City, una dintre cele mai importante piețe financiare ale lumii
Deși a pierdut, în 2018, titlul său de primă piață financiară a lumii, făcând loc New York-ului, London City rămâne un loc emblematic pentru acest sector. În Regatul Unit, serviciile financiare angajează 1,1 milioane de persoane, din care aproape jumătate se află la Londra. Per total, sectorul finanțe a adus 132 de miliarde de lire economiei britanice în 2018, ceea ce reprezintă 6,9% din PIB, potrivit datelor din Parlamentul Britanic.
După ce Brexit-ul își va intra în drepturi, nr. 1 european în materie de piață financiară va deveni Frankfurt, care se situează pe locul 15 la nivel mondial, urmat îndeaproape de Paris (locul 17), potrivit clasamentului realizat în 2019 de think tank-ul britanic Z/Yen. Cu toate acestea, este dificil de evaluat impactul «pierderii» City-ului londonez pentru UE, mai ales că multe instituții au anunțat transferul de active și de personal din Regatul Unit către continent. Dar care va fi procentul? Încă nu se poate ști cu siguranță.
Pierde Oxford și Cambridge, două dintre cele mai bune universități din lume
Potrivit clasamentului de la Shanghai, care realizează anual topul celor mai bune universități din lume, Regatul Unit este singura țară care va putea rivaliza cu puternicele instituții americane. În 2019, Universitatea Cambridge se clasa pe locul al treilea, iar cea de la Oxford pe locul al șaptelea. În acest clasament de referință, primele patru universități europene provin din Marea Britanie. Fără Regat, titlul de cea mai bună instituție de învățământ superior din Uniunea Europeană îi revine Universității din Copenhaga, care se situează pe locul… 26. Ea este urmată de Paris XI (locul 37), de Karolinska Institute din Stockholm (locul 38) și de Universitatea Sorbona (locul 44).
Pierdere nesemnificativă la capitolul turism – UE rămâne prima destinație turistică mondială
Potrivit cifrelor Organizației Mondiale a Turismului, UE deține 50% din sectorul turismului mondial, cu 713 milioane de vizitatori internaționali. UE se poate lăuda că are în rândurile sale cele două țări cele mai vizitate din lume, Franța (86,9 milioane de turiști în 2017) și Spania (81,8 milioane).
Cu 37,7 milioane de vizitatori, Regatul Unit este cea de-a șaptea destinație mondială, dar nu reprezintă decât 5,3% din turismul european. O cifră cu atât mai incertă cu cât Brexit-ul face ca turiștii să evite perfidul Albion. De altfel, turismul a scăzut cu 7,7% în trimestrul al doilea al anului 2018.
Sursa: hotnews.ro
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Programul IMM Plus 2024. Când vor avea acces firmele la creditele cu garanții de stat. Cum se acordă sprijinul financiar
Noutate pe piața muncii: persoanele fizice pot angaja și plăti personal pentru activități casnice. Ce drepturi au prestatorii
ACCIDENT pe Memorandumului, în Cluj-Napoca. Minoră ACROȘATĂ de o dubă a MAI
Majorare salarială de 70% pentru munca suplimentară prestată de polițiștii din penitenciare, în 2024. CONDIȚII
Programul Electric Up 2. Cum pot primi firmele bani pentru fotovoltaice. Cât este bugetul de finanțare aprobat de Guvern
ANALIZĂ. Radu Georgescu: Ușoară apreciere a leului față de euro
Decizie la Curtea de Apel Alba Iulia: Un tânăr care a condus beat și fără permis și a ucis un copil, condamnat pentru omor
