Connect with us

ECONOMIE

BREXIT: Ce pierde Uniunea Europeană odată cu retragerea Regatului Unit din zona de cooperare politică și economică

Publicat



brexit

Începând de vineri, de la miezul nopții, odată cu retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, zona de cooperare politică și economică pierde unul dintre cei mai puternici membri ai săi.

”Este o întorsătură istorică ce transformă UE pe mai multe niveluri”, notează Les Echos, citat de Rador.

Trecând de la 28 la 27 de state membre, Uniunea Europeană își schimbă înfățișarea, atât la nivel demografic, cât și strategic sau economic. Iată deci noua carte de identitate a ”Europei celor 27”, scrie hotnews.ro.

UE va avea cu 66 de milioane de locuitori mai puțin

Cu 513 milioane de locuitori în 2019, Uniunea Europeană se plasează pe a treia poziție a zonelor celor mai populate din lume, cu mult în urma Chinei (1,4 miliarde) și Indiei (1,3 miliarde).

Pierzând cele 66 de milioane de cetățeni ai Regatului Unit, populația europeană se va reduce cu 13%, ajungând la 447 milioane de locuitori. Suficient totodată pentru ca UE să își păstreze locul său pe podium, înaintea SUA (328 milioane de locuitori).

Teritoriu cu 5,5% mai mic

Cu 4,476 milioane de km², Europa a fost mereu un Tom Degețel în privința suprafeței terestre. O dimensiune care o poziționează pe locul 7 mondial. Rămânând fără Marea Britanie și cei 243.000 km² ai săi, adică 5,5% din total, UE va păstra locul al șaptelea, cu o suprafață de 4,233 milioane de km², situându-se între Australia și India.

Pierderea importantă va fi la teritoriile maritime. Cu ai săi 25,6 milioane de km², Uniunea Europeană este de departe prima putere maritimă mondială, devansând Statele Unite (12,2 milioane). Fără cele 6,8 milioane km² ale Regatului Unit, ea va fi amputată de un sfert din spațiul său maritim, dar își va păstra primul loc, cu 18,8 milioane de km², mai ales datorită Franței, cu ale sale 10 milioane de km².

Puterea economică scade cu 15%

Afișând un PIB de 18.750 miliarde de dolari în 2018, Uniunea Europeană este, potrivit cifrelor Fondului Monetar International, a doua putere economică a lumii, cu puțin în urma Statelor Unite (20.500 miliarde). Pierzând Regatul Unit și cele 2.828 miliarde de dolari reprezentați de PIB-ul său, UE pierde 15% din puterea sa economică.

Cu un PIB de circa 16.000 miliarde de dolari, UE își păstrează statutul de a doua putere economică mondială, dar se află sub amenințarea Chinei, care a înregistrat 13.400 miliarde de dolari PIB în 2018 și care se bucură de o creștere mai dinamică decât cea a Bătrânului Continent.

Leagăn al Revoluției industriale, Marea Britanie are astăzi firme și companii de top în lume. Uniunea va pierde, cu BP și Shell (aceasta din urmă co-deținută cu Țările de Jos), două din cele mai mari grupuri petroliere din lume. În sectorul asigurărilor, un actor emblematic, Prudential, fondat în 1848, părăsește UE, precum și nr. 3 mondial în sectorul distribuției, Tesco.

În sectorul aeronautic dispare Rolls-Royce, unul dintre cei mai mari producători de motoare din lume, precum și gigantul din domeniul comunicațiilor Vodafone, al treilea operator mobil la nivel mondial ca număr de abonați. În sfârșit, Unilever, al patrulea producător mondial de produse alimentare și de cosmetice, chiar dacă, la fel ca Shell, este vorba de o societate olandezo-britanică, pleacă și el. Să notăm însă că pierderea acestor companii de top din domeniul industriei este mai ales una de natură simbolică, deoarece Acordul privind Brexit le va permite acestor întreprinderi să facă comerț cu UE în condiții favorabile.

Pierderea London City, una dintre cele mai importante piețe financiare ale lumii

Deși a pierdut, în 2018, titlul său de primă piață financiară a lumii, făcând loc New York-ului, London City rămâne un loc emblematic pentru acest sector. În Regatul Unit, serviciile financiare angajează 1,1 milioane de persoane, din care aproape jumătate se află la Londra. Per total, sectorul finanțe a adus 132 de miliarde de lire economiei britanice în 2018, ceea ce reprezintă 6,9% din PIB, potrivit datelor din Parlamentul Britanic.

După ce Brexit-ul își va intra în drepturi, nr. 1 european în materie de piață financiară va deveni Frankfurt, care se situează pe locul 15 la nivel mondial, urmat îndeaproape de Paris (locul 17), potrivit clasamentului realizat în 2019 de think tank-ul britanic Z/Yen. Cu toate acestea, este dificil de evaluat impactul «pierderii» City-ului londonez pentru UE, mai ales că multe instituții au anunțat transferul de active și de personal din Regatul Unit către continent. Dar care va fi procentul? Încă nu se poate ști cu siguranță.

Pierde Oxford și Cambridge, două dintre cele mai bune universități din lume

Potrivit clasamentului de la Shanghai, care realizează anual topul celor mai bune universități din lume, Regatul Unit este singura țară care va putea rivaliza cu puternicele instituții americane. În 2019, Universitatea Cambridge se clasa pe locul al treilea, iar cea de la Oxford pe locul al șaptelea. În acest clasament de referință, primele patru universități europene provin din Marea Britanie. Fără Regat, titlul de cea mai bună instituție de învățământ superior din Uniunea Europeană îi revine Universității din Copenhaga, care se situează pe locul… 26. Ea este urmată de Paris XI (locul 37), de Karolinska Institute din Stockholm (locul 38) și de Universitatea Sorbona (locul 44).

Pierdere nesemnificativă la capitolul turism – UE rămâne prima destinație turistică mondială

Potrivit cifrelor Organizației Mondiale a Turismului, UE deține 50% din sectorul turismului mondial, cu 713 milioane de vizitatori internaționali. UE se poate lăuda că are în rândurile sale cele două țări cele mai vizitate din lume, Franța (86,9 milioane de turiști în 2017) și Spania (81,8 milioane).

Cu 37,7 milioane de vizitatori, Regatul Unit este cea de-a șaptea destinație mondială, dar nu reprezintă decât 5,3% din turismul european. O cifră cu atât mai incertă cu cât Brexit-ul face ca turiștii să evite perfidul Albion. De altfel, turismul a scăzut cu 7,7% în trimestrul al doilea al anului 2018.

Sursa: hotnews.ro

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Două treimi dintre români utilizează produse şi servicii bancare (sondaj)

Publicat

visa

Doi din trei români (67%) utilizează produse şi servicii bancare de orice fel, precum conturi curente, carduri, credite, depozite şi efectuează plăţi, potrivit Studiului Digitalizarea sistemului bancar în percepţia românilor realizat în luna decembrie 2020 de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), comandat de Asociaţia Română a Băncilor.

La nivelul anului 2017, gradul de incluziune financiară era estimat la 58% în România.

În prezent, aproximativ 79% dintre utilizatorii de produse şi servicii bancare utilizează un cont curent (inclusiv card de salariu). Bărbaţii, cu vârsta între 36-50 ani şi cu studii superioare, se află pe poziţia întâi în topul utilizatorilor de conturi curente. Studiul nu reflectă un decalaj în utilizarea conturilor curente în rândul populaţiei din mediul rural (79,5%) comparativ cu mediul urban (77,9%).

Potrivit organizaţiei, 16% dintre respondenţii care au produse şi servicii bancare au un credit de nevoi personale, 11% au un credit imobiliar/ipotecar în derulare, 36% deţin un card de credit (card de cumpărături), iar 7% dintre respondenţi au un overdraft.

La capitolul economisire, 14% dintre respondenţi au depozite bancare şi tot 14% au mizat pe conturile de economii. Un client poate utiliza simultan mai multe produse şi servicii bancare.

Studiul relevă creşterea gradului de digitalizare comparativ cu anii trecuţi, acest trend fiind accelerat şi de măsurile de protecţie sanitară adoptate în perioada pandemiei. Dintre utilizatorii de servicii financiare, 43% efectuează plăţi cu cardul la comercianţi (POS), 27% plătesc prin internet/mobile banking, iar 61% dintre respondenţi au menţionat că retrag numerar de la bancomate (ATM), întrebarea adresată fiind cu răspuns multiplu.

Comportamentul de utilizare a cardurilor arată o reducere cu 30 de puncte procentuale a ponderii persoanelor care retrag numerar de la bancomat, comparativ cu situaţia de acum cinci ani. 14% dintre cei care utilizează aplicaţia de mobile banking o folosesc zilnic, la fel ca 10% dintre utilizatorii aplicaţiei de internet banking, smartphone-ul fiind cel mai utilizat aparat pentru accesarea acestui serviciu.

În ceea ce priveşte interacţiunea cu banca şi modalitatea de accesare a produselor şi serviciilor, mai mult de jumătate dintre persoanele intervievate (54%) au declarat că merg mai rar de o dată pe lună la sucursala băncii cu care lucrează, 32% o dată pe lună şi restul mai des. Mai mult de jumătate dintre clienţi (54%) au indicat că vizita la bancă este prima modalitate prin care accesează produsele şi serviciile bancare cel mai des, cea de a doua menţiune fiind telefonul (25%).

Pentru obţinerea unui credit bancar, constituirea unui depozit şi pentru deschiderea unui cont bancar, românii preferă interacţiunea directă cu funcţionarul bancar în proporţie de 80%.

Sondajul de opinie a fost realizat în luna decembrie 2020 pe un eşantion de 1.479 respondenţi adulţi, dintre care 1.158 sunt utilizatori de servicii bancare, eroarea maximă tolerată fiind de +/- 2,8%. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

”Românii fac salariul aproape jumi-juma cu statul”. Ministrul Economiei: Din 2022, zero taxe pe salariul minim în diferite sectoare

Publicat

România are cea mai mare povară fiscală pe salariul minim, angajaţii făcând salariul aproape jumi-juma cu statul, de aceea, din 2022, va începe aplicarea măsurii privind zero taxe pe salariul minim în diferite sectoare ale economiei, afirmă ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Mediului de Afaceri, Claudiu Năsui.

“Primesc zilnic mesaje şi comentarii care întreabă despre măsura pe care deja o promovăm de mai bine de doi ani, respectiv #zerotaxepesalariulminim. Am vorbit constant despre asta: cea mai mare problemă economică a României este sărăcia. Povara fiscală mare asupra celor mai mici salarii este una dintre cauzele majore ale gonirii românilor de pe piaţa oficială a muncii şi chiar din ţară. Prea mulţi oameni trăiesc în sărăcie cu toate că muncesc 40 de ore pe săptămână. România are cea mai mare povară fiscală pe salariul minim din UE, românii făcând salariul aproape jumi-juma cu statul. La fiecare leu câştigat, statul opreşte aproape 45 de bani. Acest lucru ar fi mai uşor de tolerat dacă serviciile oferite în schimb ar fi unele impecabile, însă adevărul este că, pe lângă taxarea dureroasă a muncii, românii mai plătesc şi TVA, accize şi alte taxe şi impozite. Acestea sunt câteva din motivele pentru care ne-am luptat să cuprindem această măsură în programul de guvernare. Ceea ce am obţinut nu este ideal, dar este un început: din 2022 vom începe aplicarea măsurii în diferite sectoare ale economiei”, a scris ministrul, joi seara, pe pagina sa de Facebook.

El a adăugat că “suntem campionii din Uniunea Europeană” la sărăcia în muncă (procentul de oameni care, deşi au un salariu, nu se ajung cu banii de la o lună la alta) şi pe al doilea loc la numărul de oameni aflaţi în sărăcie sau risc de sărăcie, la mică diferenţă faţă de Bulgaria.

“Lucrurile acestea nu se rezolvă reinventând roata şi testând iar soluţii care au eşuat în trecut. De asemenea, soluţia nu este creşterea salariilor din pix prin decrete de stat. Pentru a avea cu adevărat un impact pozitiv, trebuie să venim cu reforme curajoase ce pun contribuabilul pe primul loc. Netaxarea primilor 2.230 de lei (sau cât este salariul minim) pentru fiecare angajat este un mare pas în asigurarea bunăstării tuturor românilor”, a explicat Năsui. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Ministerul Economiei: Atenție la ”comunicate înșelătoare” primite prin e-mail de către solicitanții de ajutoare de stat

Publicat

laptop calculator

Aplicanţii la schemele de ajutor de stat din fonduri externe nerambursabile derulate prin Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) primesc e-mail-uri de la anumite persoane, în care sunt informaţi că au fost admişi pentru finanţare şi în care li se propun diverse oferte comerciale, avertizează un comunicat postat marţi de ministerul de resort pe Facebook.

În mesajul ilustrat cu o poză cu mesajul “Atenţie: comunicare înşelătoare”, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului subliniază că nu comunică prin terţi informaţii despre aprobarea proiectelor depuse de oamenii de afaceri.

“În urma sesizărilor primite, am aflat că există persoane care trimit solicitanţilor de granturi e-mail-uri prin care îi felicită că au fost admişi şi le propun diverse oferte comerciale. Vă informăm că Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului nu comunică aprobarea proiectelor prin terţi, toate informările se fac în aplicaţie şi/sau pe e-mailul aplicantului! Nu favorizează aplicanţi, dosarele sunt evaluate după grila publicată pe site-ul granturi.imm.gov.ro! Nu este asociat cu firme care percep taxe pentru facilitarea obţinerii acestor fonduri!”, se precizează în comunicatul transmis de MEAT.

În acest context, Ministerul Economiei solicită aplicanţilor la schemele de ajutor de stat să urmărească canalele oficiale de comunicare ale ministerului.

“Pentru o informare corectă privind situaţia înscrierilor şi plăţilor pentru cele trei măsuri prevăzute în schema de ajutor de stat, vă rugăm să urmăriţi platforma oficială şi canalele oficiale de comunicare ale instituţiei”, se recomandă în comunicatul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cartofii, combustibilii şi serviciile de transport aerian s-au scumpit cel mai mult în luna decembrie

Publicat

Cartofii, combustibilii şi serviciile de transport aerian s-au scumpit cel mai mult în luna decembrie, faţă de luna noiembrie, în timp ce scăderi de preţuri mai consistente s-au consemnat la energia termică, citrice şi alte fructe meridionale precum şi la serviciile de apă, canal şi salubritate.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), date joi publicităţii, preţul cartofilor a urcat în decembrie cu 2,46% comparativ cu luna anterioară, dar s-au ieftinit cu 28,49% raportat la decembrie 2019.

Pe de altă parte, în luna decembrie citricele şi alte fructe meridionale s-au ieftinit cu 4,88% comparativ cu luna anterioară, şi cu 4,18% faţă de decembrie 2019.

Conform INS, combustibilii s-au scumpit cu 1,73% în decembrie faţă de noiembrie, iar faţă de luna decembrie 2019 s-au ieftinit cu 6,81%. Energia termică s-a ieftinit cu 1,04% în decembrie faţă de luna anterioară, dar s-a scumpit cu 2,76% faţă de ultima lună a anului 2019.

Datele INS mai arată că preţurile serviciilor de transport aerian au urcat 26,76% în decembrie 2020 comparativ cu luna anterioară, şi cu 10,02% faţă de decembrie 2019.

Serviciile de apă, canal şi salubritate s-au ieftinit 0,2% în decembrie 2020 faţă de noiembrie, dar sunt mai scumpe cu 3,84% raportat la decembrie 2019.

Rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 2,1% în luna decembrie a anului trecut în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,24%, serviciile cu 2,69%, iar mărfurile nealimentare cu 1,01%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

“Preţurile de consum în luna decembrie 2020, comparativ cu luna decembrie 2019, au crescut cu 2,1%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,8%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2020 – decembrie 2020) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2019 – decembrie 2019), calculată pe baza IPC, este 2,6%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,3%”, se arată în comunicatul INS.

Banca Naţională a României (BNR) a estimat o inflaţie de 2,1% la sfârşitul lui 2020 şi de 2% în trimestrul III din 2022, potrivit Raportului asupra inflaţiei.

“Ulterior publicării Raportului din luna august 2020 s-au concretizat unele presiuni dezinflaţioniste mai semnificative induse preponderent de componente exogene ale coşului de consum, pe segmentul preţurilor volatile ale alimentelor şi, respectiv, al celor ale combustibililor. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei IPC este de aşteptat să coboare la sfârşitul acestui an până la 2,1%, o revizuire semnificativă de 0,6 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară. În paralel, sub impulsul deficitului de cerere agregată din economie şi al slăbirii treptate a rezilienţei pieţei muncii, corecţii mai pronunţate se vor reflecta şi în dinamica ratei anuale a inflaţiei de bază, aceasta urmând să atingă nivelul de 2% la orizontul proiecţiei (trimestrul III 2022). Pentru finele anului viitor, scenariul de bază actual reconfirmă valoarea din proiecţia precedentă în cazul ratei anuale a inflaţiei IPC (2,5%), în timp ce prognoza ratei anuale a inflaţiei de bază a fost revizuită uşor descendent (cu 0,1 puncte procentuale, până la 2,1%)”, se spune în raport. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate