ECONOMIE
BREXIT: Ce pierde Uniunea Europeană odată cu retragerea Regatului Unit din zona de cooperare politică și economică
Începând de vineri, de la miezul nopții, odată cu retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, zona de cooperare politică și economică pierde unul dintre cei mai puternici membri ai săi.
”Este o întorsătură istorică ce transformă UE pe mai multe niveluri”, notează Les Echos, citat de Rador.
Trecând de la 28 la 27 de state membre, Uniunea Europeană își schimbă înfățișarea, atât la nivel demografic, cât și strategic sau economic. Iată deci noua carte de identitate a ”Europei celor 27”, scrie hotnews.ro.
UE va avea cu 66 de milioane de locuitori mai puțin
Cu 513 milioane de locuitori în 2019, Uniunea Europeană se plasează pe a treia poziție a zonelor celor mai populate din lume, cu mult în urma Chinei (1,4 miliarde) și Indiei (1,3 miliarde).
Pierzând cele 66 de milioane de cetățeni ai Regatului Unit, populația europeană se va reduce cu 13%, ajungând la 447 milioane de locuitori. Suficient totodată pentru ca UE să își păstreze locul său pe podium, înaintea SUA (328 milioane de locuitori).
Teritoriu cu 5,5% mai mic
Cu 4,476 milioane de km², Europa a fost mereu un Tom Degețel în privința suprafeței terestre. O dimensiune care o poziționează pe locul 7 mondial. Rămânând fără Marea Britanie și cei 243.000 km² ai săi, adică 5,5% din total, UE va păstra locul al șaptelea, cu o suprafață de 4,233 milioane de km², situându-se între Australia și India.
Pierderea importantă va fi la teritoriile maritime. Cu ai săi 25,6 milioane de km², Uniunea Europeană este de departe prima putere maritimă mondială, devansând Statele Unite (12,2 milioane). Fără cele 6,8 milioane km² ale Regatului Unit, ea va fi amputată de un sfert din spațiul său maritim, dar își va păstra primul loc, cu 18,8 milioane de km², mai ales datorită Franței, cu ale sale 10 milioane de km².
Puterea economică scade cu 15%
Afișând un PIB de 18.750 miliarde de dolari în 2018, Uniunea Europeană este, potrivit cifrelor Fondului Monetar International, a doua putere economică a lumii, cu puțin în urma Statelor Unite (20.500 miliarde). Pierzând Regatul Unit și cele 2.828 miliarde de dolari reprezentați de PIB-ul său, UE pierde 15% din puterea sa economică.
Cu un PIB de circa 16.000 miliarde de dolari, UE își păstrează statutul de a doua putere economică mondială, dar se află sub amenințarea Chinei, care a înregistrat 13.400 miliarde de dolari PIB în 2018 și care se bucură de o creștere mai dinamică decât cea a Bătrânului Continent.
Leagăn al Revoluției industriale, Marea Britanie are astăzi firme și companii de top în lume. Uniunea va pierde, cu BP și Shell (aceasta din urmă co-deținută cu Țările de Jos), două din cele mai mari grupuri petroliere din lume. În sectorul asigurărilor, un actor emblematic, Prudential, fondat în 1848, părăsește UE, precum și nr. 3 mondial în sectorul distribuției, Tesco.
În sectorul aeronautic dispare Rolls-Royce, unul dintre cei mai mari producători de motoare din lume, precum și gigantul din domeniul comunicațiilor Vodafone, al treilea operator mobil la nivel mondial ca număr de abonați. În sfârșit, Unilever, al patrulea producător mondial de produse alimentare și de cosmetice, chiar dacă, la fel ca Shell, este vorba de o societate olandezo-britanică, pleacă și el. Să notăm însă că pierderea acestor companii de top din domeniul industriei este mai ales una de natură simbolică, deoarece Acordul privind Brexit le va permite acestor întreprinderi să facă comerț cu UE în condiții favorabile.
Pierderea London City, una dintre cele mai importante piețe financiare ale lumii
Deși a pierdut, în 2018, titlul său de primă piață financiară a lumii, făcând loc New York-ului, London City rămâne un loc emblematic pentru acest sector. În Regatul Unit, serviciile financiare angajează 1,1 milioane de persoane, din care aproape jumătate se află la Londra. Per total, sectorul finanțe a adus 132 de miliarde de lire economiei britanice în 2018, ceea ce reprezintă 6,9% din PIB, potrivit datelor din Parlamentul Britanic.
După ce Brexit-ul își va intra în drepturi, nr. 1 european în materie de piață financiară va deveni Frankfurt, care se situează pe locul 15 la nivel mondial, urmat îndeaproape de Paris (locul 17), potrivit clasamentului realizat în 2019 de think tank-ul britanic Z/Yen. Cu toate acestea, este dificil de evaluat impactul «pierderii» City-ului londonez pentru UE, mai ales că multe instituții au anunțat transferul de active și de personal din Regatul Unit către continent. Dar care va fi procentul? Încă nu se poate ști cu siguranță.
Pierde Oxford și Cambridge, două dintre cele mai bune universități din lume
Potrivit clasamentului de la Shanghai, care realizează anual topul celor mai bune universități din lume, Regatul Unit este singura țară care va putea rivaliza cu puternicele instituții americane. În 2019, Universitatea Cambridge se clasa pe locul al treilea, iar cea de la Oxford pe locul al șaptelea. În acest clasament de referință, primele patru universități europene provin din Marea Britanie. Fără Regat, titlul de cea mai bună instituție de învățământ superior din Uniunea Europeană îi revine Universității din Copenhaga, care se situează pe locul… 26. Ea este urmată de Paris XI (locul 37), de Karolinska Institute din Stockholm (locul 38) și de Universitatea Sorbona (locul 44).
Pierdere nesemnificativă la capitolul turism – UE rămâne prima destinație turistică mondială
Potrivit cifrelor Organizației Mondiale a Turismului, UE deține 50% din sectorul turismului mondial, cu 713 milioane de vizitatori internaționali. UE se poate lăuda că are în rândurile sale cele două țări cele mai vizitate din lume, Franța (86,9 milioane de turiști în 2017) și Spania (81,8 milioane).
Cu 37,7 milioane de vizitatori, Regatul Unit este cea de-a șaptea destinație mondială, dar nu reprezintă decât 5,3% din turismul european. O cifră cu atât mai incertă cu cât Brexit-ul face ca turiștii să evite perfidul Albion. De altfel, turismul a scăzut cu 7,7% în trimestrul al doilea al anului 2018.
Sursa: hotnews.ro
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul
Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres
Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7
Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024
România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres