Connect with us

ACTUALITATE

Marea Britanie va reexamina eficacitatea vaccinului Pfizer/BioNTech, în urma datelor primite din Israel

Publicat



Marea Britanie va reexamina în detaliu eficacitatea vaccinului anti-COVID-19 produs de Pfizer/BioNtech, ca urmare a unor semne de întrebare ridicate de experţi israelieni, relatează miercuri agenţia EFE.

Planul naţional de imunizare elaborat de guvernul britanic, care prevede vaccinarea masivă deocamdată cu vaccinurile Pfizer/BioNTech şi Oxford/AstraZeneca, este principala armă prin care acesta speră să stăvilească răspândirea virusului, care în Marea Britanie s-a propagat mai accentuat, din cauza unei noi mutaţii mai contagioase.

De aici rezultă şi neliniştea generată de rezultatele unei analize elaborate de cercetători din Israel, ţară care este foarte avansată în procesul de vaccinare a populaţiei, unde până marţi au fost vaccinate cu prima doză 2,2 milioane de persoane, dintre care 422.000 au primit şi a doua doză. Cei mai mulţi israelieni au fost vaccinaţi cu vaccinul Pfizer/BioNTech, foarte puţini primind celălalt vaccin autorizat în această ţară, cel produs de Moderna.

Conform datelor acestei analize, protecţia oferită de vaccinul Pfizer/BioNTech după administrarea primei doze este semnificativ mai redusă, de 33%, faţă de estimarea iniţială de 89% din studiile clinice.

Consilierul ştiinţific al guvernului britanic, Patrick Vallance, a admis miercuri la postul Sky News că ”în practica lumii reale lucrurile rareori sunt la fel de bune ca în timpul testelor”. Totuşi, deşi ”probabil (eficacitatea vaccinului) nu va fi la fel de ridicată în practică, nu cred că va fi atât de redusă cum sugerează aceste cifre” oferite de experţii israelieni, a adăugat el.

Preocuparea guvernului de la Londra este generată mai ales de faptul că procentul ridicat al eficacităţii primei doze de vaccin Pfizer/BioNTech avut iniţial în vedere a determinat autorităţile britanice să decidă administrarea celei de-a doua doze de vaccin după termenul de 21 de zile de la prima doză recomandat de producător, pentru a vaccina astfel cât mai multe persoane într-un timp cât mai scurt. Până miercuri, 4,6 milioane de britanici au primit prima doză de vaccin. Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Numărul cazurilor de coronavirus la nivel global, în creştere după şase săptămâni de scădere

Publicat

Numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus înregistrate la nivel global este din nou în creştere după şase săptămâni consecutive de scădere, a afirmat luni directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), potrivit DPA.

”Este dezamăgitor, dar nu surprinzător”, a declarat din Geneva Tedros Adhanom Ghebreyesus, precizând că trendul crescător se manifestă în toate zonele, cu excepţia Africii şi regiunilor Pacificului de Vest.

”Parţial pare să fie urmarea relaxării măsurilor de sănătate publică, circulaţiei în continuare a variantelor virusului şi a faptului că oamenii au lăsat garda jos”, a spus acesta.

Directorul OMS a recomandat comunităţii internaţionale să nu se bazeze exclusiv pe vaccinare, spunând că regulile fundamentale de igienă rămân de bază în ceea ce priveşte controlul pandemiei.

Cu toate acestea, a spus că este încurajator că, în sfârşit, personalul medical din ţările sărace este vaccinat, inclusiv în ţări din Vestul Africii precum Ghana şi Coasta de Fildeş.

Până la finalul lui mai, 237 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19 sunt preconizate să fie pregătite pentru a fi distribuite în 142 de ţări sărace.

”Este regretabil că acest lucru se întâmplă după aproape trei luni de când unele dintre ţările dezvoltate au demarat campaniile naţionale de vaccinare”, a spus Tedros Adhanom Ghebreyesus. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Coronavirus: Polonia ar fi şi ea interesată de achiziţionarea vaccinului chinezesc împotriva COVID

Publicat

Preşedintele polonez Andrzej Duda a discutat cu omologul său chinez Xi Jinping cu privire la achiziţionarea de către Varşovia a vaccinului chinezesc împotriva COVID-19, a declarat luni un consilier al acestuia pentru agenţia de presă poloneză PAP, în timp ce autorităţile caută modalităţi de a accelera vaccinarea populaţiei, relatează Reuters.

Deşi vaccinul chinezesc Sinopharm nu a primit încă aprobarea din partea organismelor de reglementare ale Uniunii Europene, Ungaria a devenit săptămâna trecută prima ţară din UE care a început să-l folosească într-o încercare de a accelera programul de vaccinare.

“La cererea premierului Mateusz Morawiecki, preşedintele a abordat problema cooperării polono-chineze în lupta împotriva pandemiei de coronavirus, inclusiv posibilitatea ca Polonia să cumpere vaccinuri produse în China, a declarat Krzysztof Szczerski, citat de PAP.

Potrivit acestuia, orice potenţială achiziţie va face obiectul unor discuţii ulterioare.

Un purtător de cuvânt al guvernului polonez nu a răspuns unei solicitări de comentariu din partea Reuters.

La fel ca alte ţări membre ale UE, programul de vaccinare al Poloniei este afectat de întârzierile în livrare din partea unor producători precum AstraZeneca şi Pfizer. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

China interzice pedepsele prea aspre la şcoală

Publicat

examen

China interzice cadrelor didactice, începând de luni, să recurgă la pedepse susceptibile de a provoca traumatisme fizice sau mentale după ce, în ultimii ani, mai mulţi elevi au murit după ce li s-au aplicat corecţii severe, informează AFP.

Noile reguli impuse de Ministerul Educaţiei interzic aplicarea pedepsele umilitoare la şcoală. Reglementările întăresc totodată interdicţia existentă deja asupra pedepselor corporale.

Pedepsele corporale sau obligarea elevilor de a rămâne în picioare sau în genunchi pe sol timp de mai multe ore fac parte dintre practicile interzise, la fel ca şi insultele.

Pentru abateri minore – spre exemplu dacă au uitat să-şi facă temele – elevii vor putea de acum înainte să scrie o scrisoare prin care să-şi ceară scuze sau să ducă la îndeplinire sarcini în sala de clasă.

Cei care au comis fapte mai grave, precum hărţuirea, ar putea fi excluşi temporar sau să urmeze şedinţe de consiliere psihologică.

Interdicţia în China a pedepselor corporale datează din 1986, dar punerea sa în aplicare a fost neregulată, iar părinţii au tolerat deseori astfel de practici.

Ministerul nu a precizat cum preconizează să pedepsească cadrele didactice care nu respectă directivele.

Mass-media chineză relatează frecvent cazurile unor copii decedaţi după ce au fost bătuţi de vreun profesor sau care se sinucid după ce au suferit umilinţe publice la şcoală.

O fată de 10 ani a decedat în provincia Sichuan (sud-vest) după ce profesorul de matematică a tras-o de urechi şi a lovit-o în cap pentru un calcul incorect, a relatat în septembrie agenţia naţională de presă Xinhua.

O elevă de gimnaziu din provincia Jiangsu (est) s-a sinucis în iunie anul trecut după ce profesorul i-a criticat lucrarea ca lipsindu-i ”tonul pozitiv”, a relatat China Daily. Cadrul didactic a lovit-o şi a umilit-o în faţa întregii clase.

O nouă lege vizând interdicţia pedepselor corporale în educaţia familială urmează de asemenea să fie adoptată cu prilejul sesiunii plenare anuale a Adunării naţionale populare (parlamentul chinez), care se deschide vineri.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Facebook va lansa în mai un flux propriu de ştiri în Germania

Publicat

Reţeaua americană de socializare Facebook a anunţat luni lansarea în Germania, începând din mai, a platformei sale de ştiri Facebook News, care va difuza articole de la circa o sută de instituţii media germane care au acceptat remunerarea din partea gigantului tech, relatează AFP.

“Facebook News, un spaţiu dedicat conţinutului jurnalistic, va porni în mai 2021 în Germania”, a anunţat grupul lui Mark Zuckerberg într-un comunicat.

Serviciul, lansat la sfârşitul lui 2019 în SUA, apoi, de la sfârşitul lui ianuarie, şi în Marea Britanie, este un flux de ştiri format numai din articole de la editori de presă, remuneraţi de Facebook.

Prin acest proiect, grupul îşi arată dorinţa de a promova jurnalismul şi de a scăpa de reputaţia că ar contribui la dezinformare.

Facebook s-a asociat “cu peste o sută de branduri media” din Germania, printre care prestigioasele publicaţii Der Spiegel şi Frankfurter Allgemeine Zeitung sau cotidianul economic Handelsblatt.

Lipseşte totuşi un actor important: grupul Axel Springer, editorul celui mai citit tabloid din Germania, Bild, care a refuzat să participe la proiect.

“Este problematic că o platformă încearcă să devină ea însăşi o instituţie media de informare şi să le plătească anumitor editori remuneraţii prea scăzute”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al grupului.

“Suntem mai degrabă în favoarea unui drept de autor european care permite, în mod transparent, ca toţi editorii să primească o remuneraţie echitabilă”, a adăugat el.

Editorii de presă trec printr-o criză a veniturilor din publicitate, care ajung în majoritate la giganţii digitali ce difuzează articolele lor fără a plăti.

Această situaţie s-a agravat odată cu pandemia de coronavirus, care a dus la prăbuşirea pieţei de publicitate.

Pentru a reechilibra încasările între media şi platformele digitale, Uniunea Europeană a adoptat în 2019 o directivă care le impune giganţilor digitali să semneze acorduri de remunerare cu instituţiile media.

Însă, pentru moment, Facebook nu a semnat niciun acord şi a preferat să vină cu propriile iniţiative, cum ar fi Facebook News sau fonduri de susţinere a jurnalismului.

În Australia, Facebook a suspendat în februarie timp de mai mult zile opţiunea de a distribui articole pe platforma sa, pentru a protesta împotriva unui proiect de lege al guvernului care urmărea o mai bună remunerare a media. Mai multe pagini oficiale de Facebook ale serviciilor de salvare au fost de asemenea afectate involuntar.

În faţa nemulţumirii publice, compania a făcut în cele din urmă un pas în spate şi a ajuns la un compromis de ultim moment cu Canberra şi, la fel ca Google, a încheiat direct acorduri cu media australiene.

Parlamentul australian a adoptat proiectul la 25 februarie. Este primul text legislativ de acest fel, ceea ce a atras atenţia unor guverne din întreaga lume.AGERPRES

Citește mai departe