POLITICA
Ministerului Sănătăţii trebuie să prezinte în luna ianuarie o soluţie privind sistemul de clawback pentru medicamentele generice şi inovative
Premierul Ludovic Orban a cerut conducerii Ministerului Sănătăţii, la şedinţa de Guvern care a avut loc vineri seara, să vină în prima parte a lunii ianuarie cu o soluţie pentru sistemul de clawback pentru medicamentele generice şi inovative, el subliniind că nivelul de 30% stabilit pentru această taxă pune o presiune uriaşă asupra agenţilor privaţi care aduc pe piaţă medicamentele.
Solicitarea premierului a venit în contextul în care în şedinţa de Guvern a fost cerută, de către secretarul de stat Horaţiu Moldovan din Ministerul Sănătăţii (MS), includerea pe ordinea de zi a unui proiect de OUG care măreşte plafonul pentru medicamente compensate şi gratuite prin indexarea în funcţie de rata inflaţiei, pe trimestrul IV.
„(Proiectul de OUG n.red.) nu reglementează o diferenţiere a clawback/ului între medicamente generice şi inovative. Ştiţi că am discutat acest subiect pentru că este clar că mecanismul acesta de clawback pune o presiune uriaşă în special asupra medicamentelor generice, care sunt medicamentele cele mai folosite în tratamente, şi dacă nu creăm o plafonare, de exemplu pentru inovative, în cuprinsul acestui plafon stabilit, riscăm să ducă clawback-ul la puncte în care practic se întâmplă ceea ce se întâmplă de ani zile, adică se retrag medicamente de pe piaţă pentru că nicio companie nu mai poate suporta la nesfârşit un clawback care am înţeles că este de 30%. Deci e inadmisibil, acuma vă spun sincer, gândiţi-vă ce companie din lumea asta acceptă să lucreze în pierdere sau să accepte să suporte un clawback de 30%”, a afirmat premierul.
El l-a întrebat pe secretarul de stat dacă această creşterea plafonului cu indexarea în funcţie de rata inflaţiei „cât de cât mai creează o respiraţie, are ca efect o reducere a clawback-ului”, iar acesta i-a răspuns că va permite păstrarea în piaţă a unor medicamente care acum sunt „absolut necesare”.
„Bine, dar solicitarea mea este să faceţi o analiză extrem de serioasă şi să îmi veniţi în prima parte a lunii ianuarie cu o soluţie legată de sistemul de clawback pentru generice versus pentru inovative”, a mai spus şeful Guvernului.
Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) a solicitat, pe 3 decembrie, Guvernului să abroge Ordonanţa 77/2011 privind taxa clawback.
„Fabricile de medicamente din România sunt ţinta unor interese care, prin manipularea ‘taxei clawback’, urmăresc închiderea lor şi dispariţia acestui sector strategic din România. Solicităm Guvernului Orban să îşi asume răspunderea şi să abroge imediat OUG 77/2011, totodată să implice serviciile statului român pentru urmărirea şi stoparea fenomenului dispariţiei medicamentelor româneşti”, se arată într-un comunicat al PRIMER, transmis marţi AGERPRES.
Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România – care reuneşte 19 situri de fabricaţie din ţară – atrage atenţia asupra „deteriorării competitivităţii” fabricilor de medicamente care au o cotă de piaţă de sub 4% şi creştere de sub 2%, în condiţiile în care importurile de medicamente cresc cu peste 20%.
„Stagnarea evoluţiei producătorilor de medicamente din România este efectul fiscalităţii paradoxale generate de ‘taxa clawback’, care s-a dublat în ultimii 4 ani, obligând site-urile de fabricaţie din ţară să plătească bani pentru venituri realizate de alţi jucători din piaţa farmaceutică”, afirmă Dragoş Damian, director executiv la PRIMER, citat în comunicat.
Conform sursei citate, în condiţiile în care acest segment economic face obiectul unor „reglementări absurde, care denaturează competiţia liberă”, producătorii de medicamente nu pot să se dezvolte, trebuind să elimine medicamente din portofoliu şi să se orienteze tot mai mult către producţia de lohn.
Ministrul Sănătăţii, Victor Costache, a declarat pe 5 decembrie că taxa clawback a fost un instrument foarte rigid, care a taxat fără discernământ toate tipurile de medicamente, dar că se lucrează pentru reducerea presiunii asupra industriei medicamentelor, astfel încât românii să aibă acces la tratamentele de care beneficiază şi ceilalţi pacienţi europeni.
Victor Costache a mai menţionat că trebuie aplicate măsurile „de bun-simţ” pe care le cere industria medicamentului şi se va găsi o soluţie la actuala criză a medicamentelor. AGERPRES
Calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale aferente alegerilor prezidenţiale din 2024, desfăşurate la data de 24 noiembrie, a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024.
Campania electorală începe la 25 octombrie şi se încheie pe 23 noiembrie, ora 7.00. 19 septembrie este termenul până la care Autoritatea Electorală Permanentă şi Ministerul Afacerilor Externe comunică Biroului Electoral Central numărul alegătorilor cu domiciliul în România înscrişi în Registrul electoral.
Alegerile parlamentare şi prezidenţiale din 2024 au loc în trei duminici consecutive:
- 24 noiembrie – primul tur al alegerilor prezidenţiale;
- 1 decembrie – alegerile parlamentare;
- 8 decembrie – al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.
Alegerile prezidenţiale din România se desfăşoară la 24 noiembrie 2024 (primul tur) şi 8 decembrie (al doilea tur), în baza următoarelor acte:
* Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui Românie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
* Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024;
* Hotărârea de Guvern nr. 755 din 4 iulie 2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024;
* Hotărârea nr. 1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024.x”
Procesul electoral şi perioada electorală
Procesul electoral reprezintă totalitatea acţiunilor şi evenimentelor întreprinse de candidaţi, autorităţile centrale sau locale etc., în perioada electorală.
Perioada electorală este acea perioadă de timp cuprinsă între ziua aducerii la cunoştinţa publicului a datei alegerilor şi data publicării rezultatelor finale în Monitorul Oficial.
Conform calendarului alegerilor stabilit prin Hotărârea nr. 1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024, perioada electorală a început la 10 septembrie 2024 şi se va încheia după data de 12 decembrie, odată cu publicarea rezultatelor în Monitorul Oficial.
Perioada de precampanie (10 septembrie – 25 octombrie)
Până la 15 septembrie, partidele care doresc să candideze în alianţă trebuie să depună la la Biroul Electoral Central protocolul de constituire a alianţei electorale respective.
19 septembrie este termenul până la care Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) şi Ministerul Afacerilor Externe comunică Biroului Electoral Central numărul alegătorilor cu domiciliul în România înscrişi în Registrul electoral.
Alegătorii români care doresc să voteze în străinătate se pot înregistra în Registrul electoral ca alegător în străinătate, prin intermediul formularului online, aflat pe site-ul AEP, până pe 24 septembrie.
Data limită pentru depunerea candidaturilor la Biroul Electoral Central pentru alegerile prezidenţiale este 5 octombrie.
Până la 6 octombrie, Biroul Electoral Central trebuie să trimită către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii declaraţiile pe propria răspundere ale candidaţilor care arată că aceştia au avut sau nu calitatea de lucrători ai Securităţii sau de colaboratori ai acesteia.
Până la 9 octombrie, primarii aduc la cunoştinţa publicului locurile speciale pentru afişajul electoral. Până la aceeaşi dată, Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţa publică declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese ale candidaţilor înregistraţi. Declaraţiile pot fi consultate pe pagina de internet a BEC.
Alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se pot înregistra ca alegători prin corespondenţă, prin înscrierea în formularului online aflat pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, până la data de 10 octombrie 2024.
Campania electorală (25 octombrie-23 noiembrie)
Campania electorală începe la 25 octombrie şi se încheie pe 23 noiembrie, ora 7.00.
Până la 25 octombrie, primarii, cu sprijinul prefecţilor şi a Autorităţii Electorale Permanente, aduc la cunoştinţa publicului delimitarea şi numerotarea fiecărei secţii de votare, precum şi a sediilor acestora.
6 noiembrie este data până la care Autoritatea Electorală Permanentă stabileşte, prin hotărâre, sediile secţiilor de votare din străinătate.
La 9 noiembrie, Regia Autonomă „Monitorul Oficial” imprimă buletinele de vot, Compania Naţională „Imprimeria Naţională” – S.A realizează timbrele autocolante, iar Regia Autonomă „Monetăria Statului” ştampilele cu menţiunea „VOTAT”.
Zilele votării
Votarea în străinătate are loc pe parcursul a două zile: 22 noiembrie (orele 12.00 – 21.00); 23 noiembrie (orele 7.00 – 21.00).
Votarea în ţară începe pe 24 noiembrie 2024, ora 7.00, şi se încheie la ora 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare, pentru a intra în localul de vot, pot să îşi exercite dreptul de vot până la ora 23.59.
După ziua votului: contestaţii şi publicarea rezultatelor în Monitorul Oficial
În termen de 24 de ore de la data votării, până cel târziu la 25 noiembrie 2024, Biroul electoral pentru votul prin corespondenţă trebuie să înainteze către biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate a procesului-verbal privind rezultatele votului prin corespondenţă. Până la 26 noiembrie, Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate predă către Biroul Electoral Central un exemplar original al proceselor-verbale privind rezultatele votului prin corespondenţă.
În termen de 3 zile de la încheierea votării, până cel târziu la 26 noiembrie, ora 24.00, candidaţii care au participat la alegeri pot formula cereri pentru anularea alegerilor pe motiv de fraudă electorală. Cererea se adresează Curţii Constituţionale şi trebuie să fie temeinic motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.
La 27 noiembrie se publică pe site-ul Biroului Electoral Central procesele verbale privind rezultatele votului prin corespondenţă.
La 28 noiembrie, Biroul Electoral Central trimite la Curtea Constituţională procesul verbal, împreună cu procesele-verbale de constatare şi centralizare a rezultatelor votării, întocmite de birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale secţiilor de votare.
După primirea dosarului de la Biroul Electoral Central şi soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală, Curtea Constituţională validează alegerile şi publică rezultatul acestora în mass-media şi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Al doilea tur de scrutin
Până la cel târziu 29 noiembrie, Curtea Constituţională aduce la cunoştinţa publică numele celor doi candidaţi care vor participa la al doilea tur de scrutin, precum şi a datei alegerilor.
Campania electorală pentru cel de-al doilea tur de scrutin începe pe 29 noiembrie şi se încheie la 7 decembrie, ora 7.00.
La 1 decembrie, Biroul Electoral Central (BEC) comunică Regiei Autonome „Monitorul Oficial” şi Curţii Constituţionale ordinea de înscriere a candidaţilor şi a semnelor electorale ale acestora în buletinul de vot. De asemenea, BEC aduce la cunoştinţă publică ordinea de înscriere a candidaţilor şi a semnelor electorale ale acestora în buletinul de vot.
În străinătate, votarea pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale are loc pe parcursul a două zile: 6 decembrie, între orele 12.00-21.00; 7 decembrie, între orele 7.00-21.00.
În ţară, votarea are loc în ziua de 8 decembrie, între orele 7.00-21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare, pentru a intra în localul de vot, pot să îşi exercite dreptul de vot.
În termen de cel mult 3 zile de la încheierea votării, cel mai târziu la data de 10 decembrie 2024, ora 24.00, competitorii electorali pot adresa Curţii Constituţionale cereri pentru anularea alegerilor pe motiv de fraudă electorală.
Până la cel târziu 11 decembrie 2024, Biroul electoral judeţean, biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau, după caz, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate înaintează către Biroul Electoral Central procesul-verbal, împreună cu procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, precum şi cu toate contestaţiile şi întâmpinările primite de competenţa Biroului Electoral Central, însoţite de ştampila biroului electoral respective.
Până la 12 decembrie 2024, Biroul Electoral Central înaintează către Curtea Constituţională procesul-verbal, împreună cu procesele-verbale de constatare şi centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale. Rezultatele votării se înaintează sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne, prin dosar sigilat şi ştampilat.
După primirea dosarului de la Biroul Electoral Central şi soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală, Curtea Constituţională validează alegerile şi publică rezultatul acestora în mass-media şi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
sursa: Agerpres
În 31 martie 2024, România a intrat în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime. Cetățenii români călătoresc acum mai ușor și mai rapid prin Europa, fără a mai pierde timp la controalele de pașapoarte pe aeroporturile din interiorul zonei Schengen.
Această aderare s-a putut întâmpla ca urmare a demersurilor PNL. A fost un drum lung, care a presupus multă muncă administrativă, un dialog intensificat cu instituțiile europene și investiții serioase în dotări.
De cele mai multe ori, miniștrii PNL au fost nevoiți să depună eforturi suplimentare, pentru a acoperi perioadele în care alte guvernări nu au făcut nimic.
În perioadele în care la conducerea Ministerului Afacerilor Interne s-au aflat liberalii Lucian Bode și, în prezent, Cătălin Predoiu, au avut loc numeroase inspecții din partea oficialilor europeni. Au fost verificate echipamentele de control a accesului în țară, infrastructura specifică pazei zonelor de frontieră, procedurile pentru azilanți, chiar și softurile folosite în instituții.
Toate aceste inspecții au avut rezultate pozitive. România a primit aprecieri chiar și din partea experților olandezi.
Admiterea în spațiul european de liberă circulație este un pas major pentru România, fiind posibil datorită eforturilor președintelui Klaus Iohannis, ale miniștrilor și europarlamentarilor liberali și ale diplomației române. Pentru țara noastră, această integrare mai aprofundată în structurile europene a fost o mare realizare de politică externă.
Însă, este doar o victorie de etapă. Europarlamentarii trimiși de PNL la Bruxelles vor continua în următorul mandat din Parlamentul European să lucreze pentru aderarea completă, care să includă și granițele terestre.
Comandat de PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL / Executat de S.C. Independent S.R.L.
CMF: 41240003
EVENIMENT
(P.E.) Comunicat: Dacă ești de dreapta, pe 9 iunie votează PNL! Nu îți irosi votul cu cei care nu contează
Partidul Național Liberal este marele partid al dreptei românești și parte din cea mai mare familie europeană de dreapta – Partidul Popularilor Europeni.
Dreapta înseamnă pentru Partidul Național Liberal apărarea credinței și valorilor noastre naționale, îmbinarea tradițiilor și progresului, respectul pentru individ și valori liberale alături de preocuparea pentru familii și comunități.
Dreapta înseamnă investiții, spirit antreprenorial și meritocrație. Liberalii au demonstrat că știu să se bată cu succes pentru politicile de dreapta. PNL a susținut microîntreprinderile, a apărat cota unică de impozitare și pilonul II de pensii. Și va continua să o facă.
Dreapta nu este o etichetă, un slogan sau nume pe o siglă. Dreapta se traduce în fapte și rezultate concrete pentru fiecare român, pentru familii, pentru comunități și pentru România. Dreapta înseamnă prosperitate și dezvoltare în comunitățile locale.
Partidul Național Liberal a demonstrat acest lucru prin reprezentanții săi și la nivel local și la nivel național și la nivelul Parlamentului European, spre deosebire de alții care doar se declară de dreapta, dar nu au viziune, nu au proiecte, nu au rezultate.
Municipiile și județele conduse de PNL sunt campioane în absorbția fondurilor europene și în cuantumul bugetelor alocate dezvoltării, mărite de la an la an prin folosirea eficientă a banilor europeni. La nivelul anului 2023 județele conduse de PNL derulau 52% din valoarea totală a contractelor cu fonduri europene din exercițiul financiar 2016-2024. 4 județe liberale (Ilfov, Constanța, Iași, Cluj) sunt în fruntea topului atragerii de investiții cu bani europeni.
Dreapta înseamnă ordine, respect pentru legi și reguli. Zgomotul mediatic și scandalul nu țin loc de acțiune. Europarlamentarii liberali au apărat interesele țării noastre la Bruxelles, în timp ce alții au votat împotriva majorității românilor.
Pe 9 iunie avem de ales între dezvoltare și stagnare, între seriozitate și scandal fără rezultate.
Dacă ești de dreapta, votează candidații liberali care au experiență, sunt serioși și au un cuvânt de spus în Europa. Nu îți irosi votul pe cei care nu vor câștiga și care nu contează.
Votează PNL!
Comandat de PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL / Executat de S.C. Independent S.R.L.
CMF: 41240003
EVENIMENT
(P.E.) Comunicat: Nicolae Ciucă: Fiecare dintre voi are dreptul și șansa de a-și decide propriul destin. Duminică, votați cu inima!
Nicolae Ciucă: Fiecare dintre voi are dreptul și șansa de a-și decide propriul destin. Duminică, votați cu inima!
Dragi români,
Astăzi, la finalul acestei campanii electorale, mă adresez dumneavoastră cu inima plină de mândrie și respect – pentru țara noastră și pentru viitorul nostru comun. Pentru că aceste alegeri ne pun în fața unei decizii care va modela viitorul orașelor și județelor noastre pentru următorii patru ani.
Această decizie va avea un impact asupra drumurilor pe care ne conducem copiii la școală, asupra calității educației pe care o vor primi și asupra stării spitalelor de care depindem în momente de cumpănă. Este o decizie cu greutate, pentru comunitățile noastre, pentru copiii noștri și pentru viitorul nostru.
Am avut bucuria de a călători mult prin țară în ultima vreme. Am vizitat zeci de localități și am întâlnit mii de oameni, discutând cu alegători simpatizanți ai tuturor partidelor. Am împărtășit bucuriile și tristețile voastre, râsetele și lacrimile. Dar, cel mai important, am văzut ceea ce ne unește pe toți: dorința comună de a construi o viață mai bună pentru România și pentru familiile noastre.
Astăzi mă adresez tuturor alegătorilor, indiferent de opțiunile politice. Am văzut comunități înflorind datorită muncii aleșilor locali. Am văzut, însă, și locuri unde oamenii încă se luptă pentru un trai decent, unde mai este mult de lucru. După 9 iunie, îmi doresc ca toți cei care vor câștiga încrederea cetățenilor să se angajeze să dezvolte comunitățile pe care le conduc.
Votul vostru este puterea voastră și el va influența viitorul României. Cariera mea militară m-a învățat că siguranța și binele nostru depind de acțiunile noastre. Dacă nu votați, alții vor decide soarta orașelor și comunităților în care trăim.
Cui ar trebui să-i acordați votul? Nu mă voi angaja într-o politică de învinuire, nu voi vorbi despre adversarii noștri. Acest mod de a acționa a făcut rău României de prea multe ori în trecut.
În schimb, stau în fața dumneavoastră în calitate de președinte al PNL pentru a vă împărtăși motivele pentru care cred că echipa liberală merită încrederea românilor. În ultimele zile, m-am întâlnit cu sute de candidați ai Partidului Național Liberal. Am vorbit despre realizărilor lor, le-am cunoscut familiile și am văzut angajamentul lor de neclintit. Sunt mândru să îi numesc colegii mei, uniți în eforturile lor de a aduce o schimbare în bine în fiecare comunitate.
Suntem martorii unui moment de referință în istoria postdecembristă a României. Un moment la care noi, liberalii, am contribuit în mod semnificativ. Niciodată până acum nu am avut atât de multe proiecte realizate sau în curs de derulare, majoritatea finanțate din fonduri europene. Județele și municipiile conduse de liberali arată considerabil mai bine față de acum patru ani. Noi, liberalii, conducem astăzi cele mai dezvoltate și prospere județe. Iar acest lucru nu este întâmplător, ci este datorită faptului că avem, de departe, cei mai buni primari și președinți de Consilii Județene.
Toate aceste realizări sunt deosebit de importante, dar mai este ceva și mai valoros de atât. Noi, liberalii, nu vorbim doar despre șantiere, betoane, oțel și asfalt. Noi, liberalii, avem în primul rând valori, valori în care credem și care provin din istoria noastră de 149 de ani. Unitatea, respectul față de democrație și statul de drept, păstrarea tradițiilor și sprijinirea familiilor.
Am încredere în candidații PNL că își vor respecta promisiunile, își vor servi comunitățile cu onestitate și integritate și se vor lupta pentru interesul României la Bruxelles
Politicienii trebuie să își amintească datoria lor – de a lucra cu și pentru oameni, de a-și servi țara și interesul național. Fac apel la toți politicienii din întregul spectru politic să își onoreze jurământul, să se concentreze pe fapte, proiecte și realizări pentru comunitățile și viitorul României.
Dragi români, fiecare vot contează. La alegerile locale și europarlamentare. Fiecare dintre voi are dreptul și șansa de a-și decide propriul destin.
Duminică, votați cu inima și fie ca alegerea voastră să fie răsplătită cu o muncă onestă și onorabilă din partea celor aleși. Haideți să construim împreună o Românie mai puternică într-o Europă mai puternică!
Nicolae Ciucă
Comandat de PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL / Executat de S.C. Independent S.R.L.
CMF: 41240003