Connect with us

ECONOMIE

Patru angajaţi Rompetrol trimişi în judecată pentru evaziune fiscală

Publicat

patru angajaţi rompetrol trimişi în judecată pentru evaziune fiscală

Patru angajaţi Rompetrol trimişi în judecată pentru evaziune fiscală

Potrivit DIICOT, procurorii DIICOT – Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată a patru inculpaţi (doi cetăţeni români şi doi cetăţeni kazahi), care au exercitat funcţii de conducere în cadrul unui grup din industria petrolieră ce activează pe teritoriul României, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că este vorba de Rompetrol.

Procurorii au reţinut, în rechizitoriu, că în intervalul ianuarie 2010 – octombrie 2013, trei dintre inculpaţi împreună cu alte persoane, au constituit, respectiv au sprijinit, un grup infracţional organizat, în scopul comiterii infracţiunilor de trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălarea banilor.

„În vederea obţinerii unor sume de bani, provenind din comiterea infracţiunii de trafic de influenţă (constând în pretinderea unor sume de bani pentru menţinerea sau plata contractelor, derularea în condiţii avantajoase sau încheierea de noi contracte de către societăţile beneficiare cu grupul din industria petrolieră), au fost create două circuite fictive de tranzacţionare (dezvoltate în jurul unui nucleu comun de societăţi/persoane). Astfel, în vederea disimulării provenienţei reale a sumelor de bani transferate, membrii grupului infracţional organizat au determinat înregistrarea în contabilitatea societăţilor comerciale beneficiare a unor cheltuieli nereale (contracte fictive de prestări servicii, comision/intermediere, achiziţii nereale etc.), fapt ce a determinat denaturarea (reducerea) masei impozabile (prin înregistrarea în contabilitate de cheltuieli fictive) cu consecinţa sustragerii de la plata unor taxe şi impozite către bugetul de stat. După obţinerea sumelor de bani, acestea au fost supuse unui amplu proces de spălare prin utilizarea unor circuite financiare de tip ”suveică”, la capătul cărora sumele rulate în ”cascadă” au fost fracţionate şi apoi retrase în numerar sau transferate în conturi bancare externe, în vederea obţinerii beneficiilor ilicite (suma totală supusă procesului de spălare fiind în cuantum de 87.125.818,80 lei)”, arată DIICOT într-un comunicat transmis vineri de DIICOT.

În cadrul acestui dosar s-a constituit parte civilă Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală cu suma de 39.457.199,22 lei.

Pe parcursul urmăririi penale, din prejudiciul total cauzat bugetului de stat prin derularea circuitelor evazioniste în cuantum final de 37.946.779 lei, a fost recuperată (prin plăţi directe în contul Trezoreriei Statului sau prin compensarea obligaţiilor fiscale) suma totală de 19.180.278 lei.

Prin rechizitoriu, s-a solicitat menţinerea măsurilor asiguratorii dispuse faţă de inculpaţii trimişi în judecată şi obligarea acestora la plata unor cheltuieli judiciare în cuantum de 360.000 lei.

„În cauză a fost dispusă disjungerea şi continuarea cercetărilor faţă de un inculpat (localizat în prezent pe teritoriul Federaţiei Ruse) căruia nu i-a putut fi adusă la cunoştinţă încadrarea juridică finală reţinută în sarcina sa. Prin rechizitoriu, s-a dispus şi clasarea cauzei faţă de 32 de inculpaţi persoane fizice pentru săvârşire infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare a banilor şi faţă de 26 de inculpaţi sub aspectul comiterii infracţiunilor de trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă, întrucât sunt împlinite termenele generale de prescripţie a răspunderii penale (conform Deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/26.05.2022). Pe parcursul urmăririi penale, 6 dintre inculpaţii faţă de care s-a dispus clasarea au achitat cheltuieli judiciare aferente urmăririi penale în cuantum de 180.000 de lei”, mai arată DIICOT.

Dosarul a fost înaintat spre competentă soluţionare Tribunalului Bucureşti la data de 15 februarie.

 

Sursa Mediafax.ro

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023

Publicat

Arhivă foto

Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.

Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).

În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).

Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.

Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).

Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE în luna ianuarie

Publicat

1698564091 bani lei pixabay e1663503847879.jpg
sursa foto: pixabay.com

Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.

Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.

În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).

Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.

De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%

Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.

Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.

Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat

Publicat

energie
Arhivă foto

Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).

Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).

În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).

La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).

În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.

Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).

Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).

Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România

Publicat

comisia europeana
Arhivă foto

Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.

Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.

Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.

În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.

Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.

Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.

Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres

Citește mai departe