SANATATE
Sindromul ”burnout”, asociat cu o afecţiune cu potenţial letal
Conform unui studiu realizat în Statele Unite, citat luni de Press Association, sindromul ”burnout”, cunoscut şi sub denumirea de epuizare vitală, din cauza căruia persoanele afectate se simt excesiv de obosite, lipsite de energie, demoralizate şi iritabile, ar putea fi asociat cu o afecţiune cu potenţial letal.
Fibrilaţia atrială este cea mai frecventă formă de aritmie cardiacă, o dereglare a ritmului normal de funcţionare a inimii.
Se estimează că aproximativ 17 milioane de persoane din Europa şi 10 milioane din Statele Unite vor suferi de această problemă de sănătate până anul viitor, având astfel un risc mai mare de infarct, accident vascular cerebral şi deces.
Cu toate acestea, cauza exactă a fibrilaţiei atriale nu este deplin înţeleasă.
”Epuizarea vitală, denumită în mod obişnuit sindrom ‘burnout’, este de obicei cauzată de stres prelungit şi profund la locul de muncă sau acasă. Acesta diferă de depresie, care este caracterizată prin stare de tristeţe, de vinovăţie şi părere negativă despre propria persoană”, a explicat doctor Parveen Garg de la Universitatea din California de Sud.
”Rezultatele studiului nostru stabilesc mai departe efectul nociv pe care aceasta îl poate provoca persoanelor care suferă de epuizare ce nu este analizată”, a precizat specialistul.
Cercetătorii au examinat peste 11.000 de persoane căutând indicii de epuizare vitală, iritabilitate, consum de antidepresive şi susţinere socială deficitară. Subiecţii au fost ulterior monitorizaţi o perioadă de aproape 25 de ani pentru a se observa eventuala apariţie a fibrilaţiei atriale.
Conform studiului, participanţii care prezentau cel mai ridicat nivel de epuizare vitală aveau un risc de 20% mai mare de a dezvolta fibrilaţie atrială comparativ cu cei care nu prezentau semne de sindrom ”burnout”.
În urma cercetării nu au fost identificate asocieri între iritabilitate, utilizarea de antidepresive sau susţinere socială deficitară şi dezvoltarea fibrilaţiei atriale.
În studiul publicat în European Journal of Preventive Cardiology, oamenii de ştiinţă au notat că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înţelege mai bine concluziile şi pentru a identifica modul în care pacienţii pot fi ajutaţi.
”Epuizarea vitală este asociată cu un nivel ridicat de inflamaţie şi activarea accentuată a răspunsului fiziologic al organismului la stres. Când aceste două lucruri sunt declanşate cronic, pot avea efecte grave şi dăunătoare asupra ţesutului cardiac, ceea ce ar putea duce în cele din urmă la dezvoltarea acestei aritmii”, a declarat Parveen Garg.
Sindromul ”burnout” a fost inclus în 2019 în Clasificarea internaţională a maladiilor a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care serveşte drept bază pentru stabilirea tendinţelor şi statisticilor în domeniul sanitar.
Burnout-ul, inclus în secţiunea consacrată „problemelor asociate” ocupării forţei de muncă sau şomajului, a primit numele de cod QD85. Această problemă este descrisă ca „un sindrom (…) ce rezultă din stresul cronic la locul de muncă care nu a fost gestionat cu succes” şi care se caracterizează prin trei elemente: „o senzaţie de epuizare”, „cinism sau sentimente negative asociate muncii” şi „o eficienţă profesională redusă”.
Registrul OMS precizează că burnout-ul „se referă în mod specific la fenomene asociate contextului profesional şi nu ar trebui să fie utilizat pentru a descrie experienţele din alte domenii ale vieţii”. OMS a precizat ulterior că sindromul „burnout” este „un fenomen asociat muncii” şi nu o maladie.AGERPRES
EVENIMENT
Se deschide Spitalul Modular, în Constanța. Investiţie de 10 milioane euro, ce completează serviciile Spitalului Clinic de Boli Infecţioase
Municipalitatea anunță că Spitalul Modular, un proiect evaluat la 10 milioane de euro, va fi inaugurat luni în municipiul Constanța. Această unitate medicală, echipată cu 52 de paturi, va completa serviciile medicale oferite de Spitalul Clinic de Boli Infecțioase.
Potrivit sursei menţionate, Spitalul Modular este dotat cu aparatură medicală şi echipamente de ultimă generaţie, cu farmacie şi laborator, iar din totalul celor 52 de paturi pe care le are, zece sunt la Anestezie Terapie Intensivă.
Spitalul modular dispune, de asemenea, de un sistem de rezonanţă magnetică (RMN) şi un computer tomograf, serviciile de imagistică fiind o premieră pentru Spitalul Clinic de Boli Infecţioase (SCBI).
Primarul Constanţei, Vergil Chiţac, susţine că pentru deschiderea Spitalului Modular s-au depus eforturi enorme.
„Asistăm la un mare moment pentru Constanţa.
De 40 de ani nu s-a mai construit un spital în oraş, de aceea deschiderea Spitalului Modular este un motiv atât de mare de mândrie.
S-au depus eforturi enorme, asta pentru că aşteptările noastre au fost mari şi am făcut tot posibilul să îndeplinim fiecare obiectiv pe care ni l-am propus, întotdeauna cu gândul la cât de mult o să vină în sprijinul cetăţenilor”, a declarat Chiţac.
Structura modulară a fost construită în curtea SCBI Constanţa şi asigură completarea serviciilor medicale pentru această unitate.
Ministerul Sănătăţii a aprobat noua structură a SCBI, personalul a trecut printr-un program de pregătire şi a fost instruit să utilizeze noile instalaţii de ventilaţie.
Conform administraţiei locale, „investiţiile în creşterea calităţii serviciilor de sănătate oferite constănţenilor nu se opresc aici”.
În anul în curs vor fi demarate lucrările de modernizare, reabilitare energetică, consolidare şi extindere a clădirii vechi a Spitalului Clinic de Boli Infecţioase.
Investiţie de aproape 28 de milioane de lei
Este vorba despre o investiţie de aproape 28 de milioane de lei, dintre care aproape 12 milioane de lei sunt alocate consolidării.
„Mai mult, s-au făcut deja primii paşi pentru realizarea unui pavilion administrativ în curtea spitalului, având în vedere faptul că infrastructura spitalului necesită o extindere.
Documentele necesare au fost obţinute, astfel încât, până la sfârşitul anului, lucrările ar putea să fie finalizate.
De asemenea, în luna decembrie a anului trecut s-a realizat un studiu de fezabilitate pentru realizarea, în curtea spitalului, a unei noi clădiri care să cuprindă un Compartiment de Primire Urgenţe, Imagistică, Secţia de Terapie Intensivă, Secţia de pacienţi imunodeprimaţi, precum şi un Ambulatoriu de Specialitate.
Ambulatoriul de Specialitate ar putea să asigure toate acele consulturi interdisciplinare de care este absolut nevoie într-un spital de monospecialitate aşa cum este Spitalul Clinic de Boli Infecţioase”, a mai anunţat Primăria Constanţa. Agerpres
EVENIMENT
Incidenţa infecţiilor respiratorii în ultima săptămână a depăşit nivelul mediu calculat. 14 decese confirmate cu virus gripal
Conform informațiilor furnizate joi de către Institutul Național de Sănătate Publică, în săptămâna 29 ianuarie – 4 februarie, incidența infecțiilor respiratorii a depășit nivelul mediu calculat pentru ultimele sezoane.
De asemenea, activitatea gripală a persistat la o intensitate ridicată, iar virusurile gripale au continuat să se răspândească extins la nivelul întregii țări.
Potrivit INSP, au fost comunicate 14 decese noi confirmate cu virus gripal.
În perioada 29 ianuarie – 4 februarie au fost raportate 135.870 de cazuri de infecţii respiratorii (gripă clinică, IACRS şi pneumonii), înregistrându-se cu 36,5% mai multe cazuri comparativ cu aceeaşi săptămână a sezonului precedent (99.564) şi cu 2,1% mai multe cazuri comparativ cu săptămâna anterioară (133.057).
Variaţia în plus faţă de media calculată de 123.007 a cazurilor din ultimelor sezoane (2016 – 2023, fără sezoanele pandemice) a fost de 10,5%.
De asemenea, în aceeaşi perioadă s-au înregistrat 8.391 de cazuri de gripă clinică la nivel naţional, comparativ cu 2.788 de cazuri în aceeaşi săptămână a sezonului precedent şi cu 9.151 înregistrate în săptămâna precedentă.
Cazurile de gripă clinică au fost raportate la nivelul întregii ţări, cele mai multe fiind în municipiul Bucureşti (1.116) şi în judeţele Cluj (953), Braşov (566), Constanţa (490), Prahova (476) şi Iaşi (474).
45 de cazuri de infecţii respiratorii acute severe
Au mai fost raportate 45 de cazuri de infecţii respiratorii acute severe (SARI), cu două mai multe faţă de săptămâna precedentă şi cu 19 mai puţine faţă de aceeaşi perioadă a sezonului precedent, precum şi 268 de cazuri de gripă confirmată de laborator (42 cu virus gripal AH1, 48 cu virus gripal AH3, 171 cu virus A nesubtipat, 4 cu virus B şi 3 coinfecţii cu virus gripal AH1 şi AH3).
De la începutul sezonului au fost raportate 1.509 cazuri de gripă confirmate de laborator, din care 291 cazuri cu virus gripal AH1, 218 cazuri cu virus gripal AH3, 18 cazuri cu virus gripal B, 979 cazuri cu virus gripal A nesubtipat, 3 cazuri cu virus gripal AH1 şi AH3, 54 coinfecţii de virus gripal cu SARS-CoV-2, 19 coinfecţii de virus gripal cu VRS, 3 coinfecţii de virus gripal cu SARS-CoV-2 şi VRS.
Până în prezent au fost comunicate 65 de decese confirmate cu virus gripal: 37 tip A, subtip H1 (din care 3 coinfecţii cu SARS-CoV-2), 13 tip A, subtip H3, 15 tip A, nesubtipat (din care 3 coinfecţii cu SARS-CoV-2. Agerpres
În perioada 29 ianuarie – 4 februarie, conform informațiilor furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică, au fost confirmate 40 de cazuri de infectare cu varianta Omicron a virusului SARS-CoV-2, dintre care opt au fost identificate ca „variante de interes”.
Cele 40 secvenţieri au fost raportate de Institutul Naţional „Matei Balş”- 30 şi INCDMM „Cantacuzino” – 10.
Potrivit INSP, până în prezent, au fost confirmate 207 cazuri cu sub-varianta BA.2.75, 567 cazuri cu BQ.1, 406 cazuri cu sub-varianta XBB, 484 cu sub-varianta XBB.1.5 şi 169 cu sub-varianta XBB.1.5+F456L a Omicron.
Până la data de 4 februarie, au fost confirmate 9.994 cazuri cu varianta Omicron (VOC).
Dintre acestea, la 3.073 a fost detectată sub-varianta BA.2 (31%), la 62 sub-varianta BA.4 (0,62%), în timp ce la 3.481 cazuri a fost detectată sub-varianta BA.5 (35%).
Conform INSP, până la data de 4 februarie, au fost raportate 21.221 de secvenţieri. Agerpre
EVENIMENT
Peste 41% dintre cazurile de COVID de săptămâna trecută – în Bucureşti şi în judeţele Cluj, Braşov, Constanţa şi Prahova
În intervalul 22 – 28 ianuarie, conform informațiilor furnizate de către Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), 41,2% dintre cazurile de COVID-19 au fost raportate în București și în județele Cluj, Brașov, Constanța și Prahova.
În această perioadă, au fost înregistrate 1.943 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate 16 de decese la pacienţi cu COVID-19.
Potrivit INSP, 53,3% din decese sunt înregistrate în Prahova, Maramureş, Argeş, Bihor şi Bistriţa Năsăud.
Aproape jumătate dintre decese (46,7% ) au fost la persoane nevaccinate anti-COVID, relevă raportul săptămânal de supraveghere.
De la începutul pandemiei şi până în prezent, 86,6% dintre decese s-au înregistrat la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi. Dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată. Agerpres
Sfântul Gheorghe: câți români își sărbătoresc ziua numelui în 23 aprilie 2024. Cui îi poți spune ”La mulți ani”
Fetiță de 13 ani din Cluj dispărută de acasă. Familia și poliția o caută. Sunați la 112 dacă o vedeți
S-a ÎNJUMĂTĂȚIT recompensa primită de „minerii” de bitcoin
MESAJE de Sfântul Gheorghe: Urări de sănătate şi „La mulţi ani” pentru cei dragi, de ziua numelui
Sfântul Gheorghe. Tradiții și superstiții legate de sărbătoarea din 23 aprilie. Ce nu ar fi bine să faci în această zi
FOTO. VIDEO. Sensei Dorin Marchiș, primul clujean care a primit titlul de SHIHAN Aikido Aikikai în Japonia
Procurorul care l-a anchetat pe Traian Berbeceanu, achitat definitiv la ÎCCJ. Mureșan are de încasat peste 1 milion de euro
