SANATATE
Sistemului naţional de transfuzie sanguină va fi reorganizat și modernizat. Se vor face angajări și investiții
La Palatul Parlamentului a avut loc, miercuri, o dezbatere organizată de Ministerul Sănătăţii în parteneriat cu Compania Unifarm SA şi Comisia de Sănătate din Senat, privind reorganizarea sistemului naţional de transfuzie sanguină.
Timp de 4 ore, experţi români şi străini din domeniul medical transfuzional, reprezentanţi din sistemul naţional de transfuzii, reprezentanţi ai pacienţilor, dar şi din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului României, Ministerului Sănătăţii şi Parlamentului au discutat despre situaţia sistemului naţional de transfuzie sanguine, despre îmbunătăţirea şi eficientizarea activităţii de transfuzie, dar şi despre necesitatea schimbării legislative urgente în domeniu.
Toţi participanţii la dezbatere au fost de acord cu faptul că sistemul trebuie restructurat şi modernizat pentru îmbunătăţirea accesului pacienţilor la sânge, produse şi derivate din sânge.
„Transfuzia sanguină reprezintă o prioritate strategică de siguranţă naţională, iar sistemul va primi atenţia cuvenită. Am organizat această dezbatere pentru a consemna toate punctele de vedere – din partea pacienţilor, experţilor, profesioniştilor din domeniul sănătăţii, marii consumatori de sânge şi furnizorii de produse din sânge. Pentru îmbunătăţirea activităţii avem în vedere măsuri pe termen scurt, dar şi măsuri pe termen mediu şi lung.
Se va demara rapid modernizarea centrelor de transfuzii sanguine, deoarece interesul pacienţilor din România primează şi nu putem asista la dezbateri fără să luăm nicio decizie între timp. În planul de investiţii pot să vă anunţ că sunt prevăzute deja 30 de milioane de lei numai pentru modernizarea centrelor de transfuzie în 2020.
Trebuie făcute angajări, trebuie plătite orele suplimentare, există resursele bugetare, trebuie deschise sâmbătă şi duminică. Vom vedea planul de soluţii al experţilor din domeniu. Ne dorim schimbarea legislaţiei în domeniu în beneficiul pacienţilor noştri”, a declarat ministrul Sănătăţii, Victor Costache.
ACTUALITATE
Organizația Mondială a Sănătății: Tuberculoza, pe primul loc în clasamentul bolilor infecţioase mortale
Tuberculoza a devenit principala cauză a deceselor provocate de bolile infecţioase în anul 2023, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Potrivit raportului organizației, citat de Reuters, în anul 2023, aproximativ 8,2 milioane de persoane au fost diagnosticate în premieră cu tuberculoză, ceea ce înseamnă că au putut avea acces la un tratament adecvat. Acesta este cel mai mare număr înregistrat de când Organizația Mondială a Sănătății a început monitorizarea globală a tuberculozei în 1995. Conform agenţiei pentru sănătate din cadrul ONU, numărul persoanelor diagnosticate a crescut semnificativ față de anul 2022, când au fost raportate 7,5 milioane de cazuri de tuberculoză diagnosticate.
Datele arată că eradicarea tuberculozei este încă un obiectiv îndepărtat, deoarece lupta împotriva bolii se confruntă cu provocări persistente, cum ar fi subfinanţarea semnificativă, potrivit raportului.
„Faptul că tuberculoza încă ucide şi îmbolnăveşte atât de mulţi oameni este revoltător, când avem instrumentele necesare pentru a o preveni, a o detecta şi a o trata”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
În timp ce numărul de decese asociate cu această boală a scăzut la 1,25 milioane în 2023, de la 1,32 milioane în 2022, numărul total de persoane care se îmbolnăvesc de tuberculoză a crescut uşor, ajungând la aproximativ 10,8 milioane în 2023.
Pragurile şi obiectivele globale de reducere a poverii bolii nu se află pe calea cea bună şi sunt necesare progrese considerabile pentru a atinge alte obiective stabilite pentru 2027, au transmis reprezentanţii OMS.
Ţările cu venituri mici şi mijlocii, care suportă 98% din povara bolii, s-au confruntat cu o lipsă semnificativă de fonduri.
În 2023, diferenţa dintre numărul estimat de cazuri noi de tuberculoză şi cele raportate s-a redus la aproximativ 2,7 milioane, o scădere importantă în raport cu nivelurile din timpul fazei acute a pandemiei de COVID-19, care au fost de aproximativ 4 milioane în 2020 şi în 2021.
Tuberculoza rezistentă la medicamente multiple rămâne o criză de sănătate publică, au declarat specialiştii de la OMS.
sursa: Agerpres
EVENIMENT
Se deschide Spitalul Modular, în Constanța. Investiţie de 10 milioane euro, ce completează serviciile Spitalului Clinic de Boli Infecţioase
Municipalitatea anunță că Spitalul Modular, un proiect evaluat la 10 milioane de euro, va fi inaugurat luni în municipiul Constanța. Această unitate medicală, echipată cu 52 de paturi, va completa serviciile medicale oferite de Spitalul Clinic de Boli Infecțioase.
Potrivit sursei menţionate, Spitalul Modular este dotat cu aparatură medicală şi echipamente de ultimă generaţie, cu farmacie şi laborator, iar din totalul celor 52 de paturi pe care le are, zece sunt la Anestezie Terapie Intensivă.
Spitalul modular dispune, de asemenea, de un sistem de rezonanţă magnetică (RMN) şi un computer tomograf, serviciile de imagistică fiind o premieră pentru Spitalul Clinic de Boli Infecţioase (SCBI).
Primarul Constanţei, Vergil Chiţac, susţine că pentru deschiderea Spitalului Modular s-au depus eforturi enorme.
„Asistăm la un mare moment pentru Constanţa.
De 40 de ani nu s-a mai construit un spital în oraş, de aceea deschiderea Spitalului Modular este un motiv atât de mare de mândrie.
S-au depus eforturi enorme, asta pentru că aşteptările noastre au fost mari şi am făcut tot posibilul să îndeplinim fiecare obiectiv pe care ni l-am propus, întotdeauna cu gândul la cât de mult o să vină în sprijinul cetăţenilor”, a declarat Chiţac.
Structura modulară a fost construită în curtea SCBI Constanţa şi asigură completarea serviciilor medicale pentru această unitate.
Ministerul Sănătăţii a aprobat noua structură a SCBI, personalul a trecut printr-un program de pregătire şi a fost instruit să utilizeze noile instalaţii de ventilaţie.
Conform administraţiei locale, „investiţiile în creşterea calităţii serviciilor de sănătate oferite constănţenilor nu se opresc aici”.
În anul în curs vor fi demarate lucrările de modernizare, reabilitare energetică, consolidare şi extindere a clădirii vechi a Spitalului Clinic de Boli Infecţioase.
Investiţie de aproape 28 de milioane de lei
Este vorba despre o investiţie de aproape 28 de milioane de lei, dintre care aproape 12 milioane de lei sunt alocate consolidării.
„Mai mult, s-au făcut deja primii paşi pentru realizarea unui pavilion administrativ în curtea spitalului, având în vedere faptul că infrastructura spitalului necesită o extindere.
Documentele necesare au fost obţinute, astfel încât, până la sfârşitul anului, lucrările ar putea să fie finalizate.
De asemenea, în luna decembrie a anului trecut s-a realizat un studiu de fezabilitate pentru realizarea, în curtea spitalului, a unei noi clădiri care să cuprindă un Compartiment de Primire Urgenţe, Imagistică, Secţia de Terapie Intensivă, Secţia de pacienţi imunodeprimaţi, precum şi un Ambulatoriu de Specialitate.
Ambulatoriul de Specialitate ar putea să asigure toate acele consulturi interdisciplinare de care este absolut nevoie într-un spital de monospecialitate aşa cum este Spitalul Clinic de Boli Infecţioase”, a mai anunţat Primăria Constanţa. Agerpres
EVENIMENT
Incidenţa infecţiilor respiratorii în ultima săptămână a depăşit nivelul mediu calculat. 14 decese confirmate cu virus gripal
Conform informațiilor furnizate joi de către Institutul Național de Sănătate Publică, în săptămâna 29 ianuarie – 4 februarie, incidența infecțiilor respiratorii a depășit nivelul mediu calculat pentru ultimele sezoane.
De asemenea, activitatea gripală a persistat la o intensitate ridicată, iar virusurile gripale au continuat să se răspândească extins la nivelul întregii țări.
Potrivit INSP, au fost comunicate 14 decese noi confirmate cu virus gripal.
În perioada 29 ianuarie – 4 februarie au fost raportate 135.870 de cazuri de infecţii respiratorii (gripă clinică, IACRS şi pneumonii), înregistrându-se cu 36,5% mai multe cazuri comparativ cu aceeaşi săptămână a sezonului precedent (99.564) şi cu 2,1% mai multe cazuri comparativ cu săptămâna anterioară (133.057).
Variaţia în plus faţă de media calculată de 123.007 a cazurilor din ultimelor sezoane (2016 – 2023, fără sezoanele pandemice) a fost de 10,5%.
De asemenea, în aceeaşi perioadă s-au înregistrat 8.391 de cazuri de gripă clinică la nivel naţional, comparativ cu 2.788 de cazuri în aceeaşi săptămână a sezonului precedent şi cu 9.151 înregistrate în săptămâna precedentă.
Cazurile de gripă clinică au fost raportate la nivelul întregii ţări, cele mai multe fiind în municipiul Bucureşti (1.116) şi în judeţele Cluj (953), Braşov (566), Constanţa (490), Prahova (476) şi Iaşi (474).
45 de cazuri de infecţii respiratorii acute severe
Au mai fost raportate 45 de cazuri de infecţii respiratorii acute severe (SARI), cu două mai multe faţă de săptămâna precedentă şi cu 19 mai puţine faţă de aceeaşi perioadă a sezonului precedent, precum şi 268 de cazuri de gripă confirmată de laborator (42 cu virus gripal AH1, 48 cu virus gripal AH3, 171 cu virus A nesubtipat, 4 cu virus B şi 3 coinfecţii cu virus gripal AH1 şi AH3).
De la începutul sezonului au fost raportate 1.509 cazuri de gripă confirmate de laborator, din care 291 cazuri cu virus gripal AH1, 218 cazuri cu virus gripal AH3, 18 cazuri cu virus gripal B, 979 cazuri cu virus gripal A nesubtipat, 3 cazuri cu virus gripal AH1 şi AH3, 54 coinfecţii de virus gripal cu SARS-CoV-2, 19 coinfecţii de virus gripal cu VRS, 3 coinfecţii de virus gripal cu SARS-CoV-2 şi VRS.
Până în prezent au fost comunicate 65 de decese confirmate cu virus gripal: 37 tip A, subtip H1 (din care 3 coinfecţii cu SARS-CoV-2), 13 tip A, subtip H3, 15 tip A, nesubtipat (din care 3 coinfecţii cu SARS-CoV-2. Agerpres
În perioada 29 ianuarie – 4 februarie, conform informațiilor furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică, au fost confirmate 40 de cazuri de infectare cu varianta Omicron a virusului SARS-CoV-2, dintre care opt au fost identificate ca „variante de interes”.
Cele 40 secvenţieri au fost raportate de Institutul Naţional „Matei Balş”- 30 şi INCDMM „Cantacuzino” – 10.
Potrivit INSP, până în prezent, au fost confirmate 207 cazuri cu sub-varianta BA.2.75, 567 cazuri cu BQ.1, 406 cazuri cu sub-varianta XBB, 484 cu sub-varianta XBB.1.5 şi 169 cu sub-varianta XBB.1.5+F456L a Omicron.
Până la data de 4 februarie, au fost confirmate 9.994 cazuri cu varianta Omicron (VOC).
Dintre acestea, la 3.073 a fost detectată sub-varianta BA.2 (31%), la 62 sub-varianta BA.4 (0,62%), în timp ce la 3.481 cazuri a fost detectată sub-varianta BA.5 (35%).
Conform INSP, până la data de 4 februarie, au fost raportate 21.221 de secvenţieri. Agerpre